PROFESOARA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Cu câtva timp în urmă - circa 2 săptămâni - am primit de la Doamna profesoară Lotica Vaida materialele pe care le afișez mai jos - trei pagini scrise de mână despre volumul meu de poeme lansat recent. Gestul Domniei Sale nu doar m-a emoționat și m-a onorat – ci am văzut în el reacția unei persoane sensibile, de aleasă stirpe intelectuală care, referindu-se la cartea mea, dădea un semn de receptivitate și conectare la un eveniment editorial cu un anumit ecou. Gestul Domniei sale și preocupările literar-culturale, lirice și editoriale atât de bogate și perseverente în a atinge perfecțiunea exprimării și armonia textului, de pildă în volumul său de poeme tipărit la Eurotip în 2023 , m-a făcut să reflectez la condiția omului cu suflet ales și la cea a PROFESORULUI pe care Doamna Vaida le-a întruchipat emblematic și le-a înnobilat prin preocupările, prin munca și prin necontenita finisare de sine.

Modul de a fi profesor, ieri, azi, mai demult sau recent prezintă destule diferențieri care fac educația diferită calitativ de la o epocă la alta, de la o școală la alta. Niște intelectuali sensibilizați de învățătură și de cultură, receptivi și avizați, conectați la fluxul informațional al domeniului lor, al societății și al comunității, cu mijloacele vremii, fără internet și fără rețele de comunicare, dar capabili de a-i face pe elevii lor să performeze - așa erau profesorii acum 2-3 decenii, imbatabili, pasionați, iubiți și demni de respect. Niște truditori, asemănându-se(ne) adesea cu minerii ce sfărâmă stânci în inima munților ca să găsească niște firicele de aur. Era un merit și o performanță să stăpânești, dincolo de catedră, întregul câmp cultural și informațional ce viza disciplina predată, să fii la curent cu cărțile apărute, cu articole de presă, cu evenimentele cultural-literare, cu spectacole, reviste, scriitori. Căci pe atunci profesorul era un intelectual sadea. El se afirma, se impunea și se distingea ca atare. El înnobila profesia prin cultura, gusturile și opțiunile sale cultural-literare, metodologice și pedagogice, precum munca sa perseverentă la catedră și dincolo de ea îi returna lui un rafinament și o aureolă de frumusețe și noblețe care-l distingeau de departe. Astfel se obținea amprenta de magistru. Aici o găsesc pe profesoara Lotica Vaida precum și pe destui alții din generația dânsei. Sobrietate, rigoare, muncă necontenită, distincție, respect imens și dragoste de elevi și de materia predată, și, peste toate, onestitate profundă. Acestea sunt trăsături care fac spiritul ales, profesionistul, magistrul – întrezărite de mine la Doamna Lotica Vaida, în perioada în care am cunoscut-o și am colaborat în formula inspector - profesor de specialitate. Bogat, domeniul educației cu astfel de profesori!

Plecând intempestiv din comunitatea intelectuală și didactică băimăreană, profesoara Lotica Vaida lasă o uriașă undă de tristețe și un imens gol, un soț îndurerat, pe profesorul și muzicologul Simion Vaida, fii și nepoți întristați.

***

I-am mulțumit - oare îndeajuns?! - pentru paginile scrise și trimise mie, spunându-mi că mai are de scris. Și a rămas să discutăm când ne întâlnim la Baia Mare, ceea ce, iată – cine s-ar fi gândit? – nu mai este posibil...

Fie-i calea spre cer un zbor lin acompaniat de coruri de îngeri, iar Bunul Dumnezeu să o primească în Lumina blândă a Feței Sale pe Doamna profesoară și directoare Lotica Vaida, care a răspândit cu prisosință lumină lumii în care a viețuit și discipolilor săi!

dr. Terezia FILIP

La mulți ani, Terezia Filip!

 

           La mulți ani, doamnă profesoară dr. Terezia Filip!

Scriitoarea Terezia Filip se găsește în multe pagini din volumul meu: „ÎN CĂUȘUL VEACULUI. SCRIITORI În MARAMUREȘ”, EDITURA „ACTAEON BOOKS”, BAIA MARE, 2025. Îi mulțumim și îi mulțumesc pentru prezența sa benefică la întâlnirile cenaclului!

Florica Bud,

președinte,

Cenaclul Scriitorilor din Maramureș

Întâlnire cenaclieră Eminescu—Semper(175)

Prima întâlnire  a Cenaclului Scriitorilor din Maramureș,  din acest an, va avea loc -- sâmbătă 11.01.2025, orele 11 -- în Sala „Ion Burnar”, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, Baia Mare. După cum știm, ziua de „15 Ianuarie” este o zi cu dublă semnificație: marcarea unui număr de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu (anul acesta, 175) și „Ziua Culturii Naționale”. Întâlnirea noastră, fiind atât de aproape de această dată, este firesc să se desfășoare sub semnul lui Mihai Eminescu. Vom citi din creație proprie și din lirica eminesciană. Vom evoca omul din spatele „poetului nepereche”, omul deplin al culturii naționale românești. Vă așteptăm! O așteptăm și pe doamna conf. dr.Terezia Filip, autoare a două studii despre Mihai Eminescu. În aceeași măsură îl așteptăm și pe cunoscutul eminescolog Săluc Horvat, care a lansat la finalul anului trecut o nouă carte despre Eminescu;  pe profesorul și criticul literar  Vasile Leschian.

Câteva date despre doamna Terezia Filip: „n. 1 ian. 1948, Rușor, Maramureș. Critic literar, eseistă. Facultatea de Filologie, Universitatea Babeș Bolyai, secția română-franceză, 1975. Doctorat:  în științe filologice cu teza Antropologia imaginarului în lirica lui Nichita Stănescu, coord. Prof.Gheorghe Glodeanu, Universitatea de Nord din Baia Mare.  Master în management educațional la Facultatea de Stiințe Economice a Universității Vasile Goldiș din Arad. Debut absolut: în mai1970,cu versuri, în revista „Maramureș”.
Volume:  Eminescu, semne și simboluri de aur – 2017, critică literară, hermeneutica textului poetic,(296 pag.); Seducția absolutului  − exerciții de hermeneutică eminesciană, 2015, critică literară, hermeneutica textului poetic (252 pag); Nichita Stănescu – Trupul și reveriile organicului, critică literară, hermeneu­tică,2011; (240 de pag). Nichita Stănescu –o poetică a ființei II. Hermeneutica realului, Galaxia Gutenberg, 2011, critică literară , hermeneutică, (400 pag.); Nichita Stănescu – o poetică a ființei  I. Eul în lume,  Galaxia Gutenberg, 2010, critică literară (300 pag.) Chipurile feminității, Tipologia personajului literar. 2009, inițiere în critică literară (200 pag.); Nichita Stănescu – o poetică a bestiarului, 2008, critică literară (215 pag.)  
Alte 8 cărți didactice și de specialitate, în calitate de unic autor, de coordonator sau de coautor.
Alte publicații: peste 230 de articole de specialitate în reviste literare: Nord Literar, Gând Românesc, Curtea de la Argeș,  Poesis, Contemporanul, Cultura, Vatra veche, Constelații diamantine, Oglinda, Moldova literară; prefețe la cărți de poezie, cărți de eseuri,sau alte cărți.
Premii: Premiul pentru critică literară al revistei Nord literar, 2009,  pentru cartea Nichita Stănescu – O poetică a bestiarului – Zilele revistei Nord literar; PREMIUL PENTRU CRITICĂ LITERARĂ, pentru cartea Nichita Stănescu – o poetică a ființei – I.  Eul în lume  – sesiunea Cărțile anului 2010,  Baia Mare, 24 septembrie 2011; Premiu pentru critică literară, pentru volumul„Semne și simboluri de aur. Acordat de: Consiliul Județean Maramureș, Asociația Scriitorilor Baia Mare, Revista de cultură – Nord Liteterar.”.

Cum suntem la început de an, doresc tuturora un an bun cu sănătate, putere de muncă, satisfacții, bucurii, iubire. Să fie un an rodnic! La mulți ani!

Florica Bud,

președinte,

Cenaclul Scriitorilor din Maramureș.

Foto: Gelu Dragoș și Vasile Bele

Poesis - Terezia FILIP

Cireșul în toiul toamnei

Își sună cireșul

armura în vânt arămie

când bate-al toamnei vânt

și încântă pe-oricine

și-n galben arămiu

se-nveșmântă –

un pic fistichiu și zbanghiu.

Cum și-a țesut

din umbră și fum

veșmânt arămiu,

stând singuratic

la margini de drum,

ah, nu știu, ah, nu știu.

Nu e trist, ci tăcut,

e grav și plin de mister

în al toamnei toi,

precum din vechi timpuri

un cavaler învins în război…

Acum în al toamnei toi,

când frunz-arămie,

zboară-n eter

el e rănitul venit din război

și el e învinsul cavaler.

  

Invitație la Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” - lansare volume semnate de dr. Terezia Filip

 

Am pierdut pe cineva care-îți/ne era foarte drag!

 

Vineri 31 martie 1989, pe la ora 14 și 15 minute, a sosit de la Liceu soțul meu, profesorul Ioan Filip. Eu și Remus sosiserăm un pic mai devreme. Mă aflam în bucătărie, pregăteam masa. A venit cumva întunecat la față și trist,- eram oricum în doliu, murise mama lui, soacra mea și de doar 5 zile fusese înmormântarea - Din ușă mi - a spus: „O să-ți dau o veste foarte tristă. Am pierdut pe cineva care-îți/ne era foarte drag.” Am înghețat - nu-mi imaginam pe cine. Mi-a fugit gândul la ai mei, la părinți... Cu mare greu, cu vocea tremurată, am întrebat: „- Cine?” Cuvintele lui au căzut rece și dur, ca un tăiș „A murit Steinhardt!”

Ultima persoană din Târgu Lăpuș cu care a vorbit, marți seara, a fost fiul nostru Remus pe care l-a confundat cu soțul meu, avea vocea de adolescent în schimbare. I s-a adresat politicos cu „Domnule profesor”, iar el i-a spus: „Nu sunt domnul profesor, sunt fiul lui, Remus. Tati lipsește, e plecat la țară...” I-a spus că va lipsi o vreme, că pleacă la București și că îl roagă pe Domnul Filip să ...... Am simțit ca pe-o lovitură extrem de dureroasă această pierdere. Ne înseninase , ne bucurase și ne oferise în câteva întâlniri, acasă la noi, sau acolo la Rohia în Biblioteca pe care o amenaja, ceea ce în acea vreme nu puteai primi de la altcineva - bucurie spirituală de aleasă calitate. Dintr-o dată orizontul întreg s-a întunecat și mai tare, din ce era și așa destul de sumbru....Neuitate dialoguri, perpetuă amintire sclipitoarei sale personalități. Știa să ofere bucurie și cunoaștere... Duminică, 2 aprilie, pe o vreme capricioasă, a avut loc înmormântarea - nu au acceptat să ne însoțească cei pe care i-am invitat să vină cu noi...

dr. Terezia FILIP

Adio, Ileana!

 

La ce mă gândesc mă întreabă Facebook.

El care ne-a învățat să fim, să iubim și să murim aici în spațiul virtual, îmi aduce vestea incredibilă a stingerii poetei și prietenei noastre Ioana Ileana Ștețco.

Evident mă gândesc la loviturile absurde pe care le primim.

ca și cum cineva ne-ar sfărâma o clipă mintea, țeasta,vederea!

La destinele noastre evanescente, doar gânduri și cuvinte!

La cei care pleacă intempestiv din lume! La cei cu care ne-am obișnuit să ne vedem și să-i vedem prin țesătura lumii noastre, ca frați, ca prieteni, ca ființe-reper și pe care deodată cineva ni-i răpește fără drept de apel, fără putința de-a opri aceasta. La cei cu care ne vedem foarte rar dar ne face bine să știm că există acolo undeva departe sau undeva aproape și că țin rezistentă arhitectura lumii. Nu apuc să-mi consum uluirea și tristețea veștii că IOANA ILEANA ȘTEȚCO a murit și de îndată primesc mesaj de la Irina Petraș că s-a stins profesorul IOAN DERȘIDAN de la Oradea!

Cine s-ar fi gândit! Cine se putea gândi, în luna mai, când am fost la Cluj, la evenimentul lansării cărții lui Ion Pop, „Lucian Blaga - Universul liric”, că Ileana nu va mai vizita vreodată Clujul, că noi , Eu, Ileana Și Nicu Scheianu, nu vom mai călători aici pe pământ împreună prin pusta transilvană-someșeană, că nu vom mai poposi la o cafea la Cășei sau pe pajiștea unor maluri de ape să admirăm verdeața de rai a dealurilor Măgoajei, că nu vom mai schimba cuvinte și idei într-un lung dialog cât drumul Clujului...Cine? Cine s-ar fi gândit că nu o vom mai vedea pe Ioana Ileana, când, la Zilele revistei „Nord literar”, cu trei săptămâni în urmă, ne-a spus câtorva care eram în preajmă: „Vreau să vă salut și să vă spun că eu voi merge pentru o vreme în spital pentru un tratament și.....”. „ - Sănătate multă, Ileana ! Să ne vedem cu bine când revii!”, i-am zis eu. Și nu bănuiam că nu va mai reveni, și nu pot să cred că ființa ei de trup s-a destrămat ca un fum și că personalitatea ei s-a evaporat undeva în văzduh de unde poate ne privește zâmbind.

Am discutat în întâlnirile noastre la Baia Mare, am schimbat opinii, am scris despre cărțile ei, am apreciat talentul ei și efortul de a se dărui poeziei...Ioana Ileana Ștețco era membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj-Napoca.

Adio, Ileana! Drum lin în cer, în Lumina Veșniciei Tatălui! Ție, poetei IOANA ILEANA ȘTEȚCO! Fie-ți pământul odihnitor și amintirea perpetuă! Versurile tale vor umple golul pe care l-ai lăsat acolo, în sălița de la reprezentanța USR Maramureș, Fii neuitată, draga noastră Ileana!

 

Dr. Terezia FILIP

 

Invitaţie - ANIVERSARE EMINESCU - CU CĂRȚILE PE MASĂ

Iubiți prieteni,

onorați maeștri și mentori, 

iubitori de idei,  de poezie, de Eminescu,

VINERI, 15 IANUARIE, ora 13, în ZIUA CULTURII ROMÂNE,

are loc - în sala de conferinţe a Bibliotecii Judeţene, Petre Dulfu

 din Baia Mare -

prezentarea cărții „SEDUCȚIA ABSOLUTULUI” – Exerciții de hermeneutică eminesciană – 

 de TEREZIA FILIP, tipărită la EDITURA PROEMA din BAIA MARE.

Vorbesc: prof. univ. dr. CORNEL MUNTEANU, prof. SĂLUC HORVAT, AUTOAREA

Moderează: conf, univ. dr. FLORIAN ROATIȘ

Vă invităm și vă așteptăm cu drag!

Autoarea, organizatorii,

Prezentare de carte la Teatrul Municipal Baia Mare - Aurel I. ROGOJAN

       

   

      Miercuri, 18 iunie 2014, de la ora 13,oo, la Teatrul Municipal din Baia Mare, va avea loc prezentarea volumului „Apusul Agorei. Românii sub al şaselea...Escu”, autor - profesorul Aurel I. Rogojan, general de brigadă (r) în structurile fostei securităţi şi S.R.I.

     Prezenţa la Baia Mare, alături de generalul (r) Iulian Vlad se datorează domnului Alexandru Peterliceanu, patronul editurii „Proema” unde a apărut cartea.

         Moderatorul manifestării literare va fi prof. dr. Terezia Filip.

                                                                                Gelu DRAGOŞ

CENACLUL SCRIITORILOR DIN MARAMUREŞ

 A fost prima întrunire a Cenaclului Scriitorilor din Maramureş din această toamnă.

    Luni, 24 septembrie la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, în sala „Ion Burnar”a avut loc prima întrunire a membrilor Cenaclului Scriitorilor din Maramureş. La această primă şedinţă prezidată de către scriitoarea Florica Bud, membră a Uniunii Scriitorilor din România, au fost prezenţi printre alţii: Claudia Tomescu, Terezia Filip, Ioana Ileana Şteţco, o parte a grupului epigramist „Spinul (Ioan Şiman, Romulus Filip, Toma Rocneanu, Ştefan Herţeg, Gelu Dragoş), Dragomir Ignat, Augustin Cozmuţa, Nicolae Scheianu Păuna, Lucica Dragoş, Ioan Călăuz, Dumitru Rusu, Virginia Paraschiv, Mihai Ganea, Aurelia Oancă, Igor Ursenco, Vasile Tivadar, Valeriu Sabău, Ioan Vasile Bota, Ioan Hada, Marin Pungă, Nicu Bota, Ştefan Aurel Drăgan, Vasile Lupşe, Doru Mihnea, Sabin Stavarache, ş.a.

  S-a ţinut un moment de reculegere în memoria ziaristului şi scriitorului Gheorghe Peter plecat să facă reportaje printre îngeri dar s-a şi cântat „La mulţi ani!” pentru poeta Ioana Ileana Şteţco care ieri a împlinit o vârstă frumoasă.

    Pentru început a citit un fragment  din cea mai proaspătă apariţie editorială a sa, tânărul bucureştean Sabin Stavarache. Este vorba despre cartea „Jurnalul unei oi deştepte”, carte care a fost prezentată cu câteva ore mai înainte la bibliotecă  şi a avut mare succes la publicul tânăr băimărean. Apoi a citit poezie deja consacrata poetă Claudia Tomescu. Personal, mi-au plăcut poeziile „Dreptul la un zeu” şi „Mea culpa” iar pe marginea poeziei citită de Claudia Tomescu au vorbit: Augustin Cozmuţa: „Poezia Claudiei este o poezie de cugetare, nu e deloc feminină în exprimare însă are un joc inter-textual fascinant, sunt invocate elemente perene, iar în jurul lor apar interogaţii, uimiri iar acolo este poezie adevărată. Poezia ei are forţă şi impact la public. Există şi riscuri în poezia scrisă de ea, şocul unor asocieri se poate epuiza repede ca un foc de pistol şi dacă nu ţinteşti rămâne doar pulberea. Sperăm să fie mai consecventă, să publice mai mult ca să o putem „pipăi” cu adevărat!”; Nicu Scheianu Păuna a spus scurt: „Dacă aş fi pe facebook aş da Like poemelor ei”; Ioana Ileana Şteţco a felicitat-o pe Claudia pentru că „este atinsă de aripa frumoasă a poeziei”; Terezia Filip a afirmat că: „Văd poezia ei ca o confesiune specific feminină, care ba spune, ba retractează. Mi-au plăcut câteva simboluri ca de exemplu cel al pietrei”; Dumitru Rusu a vorbit despre „cheile creaţiei sale” şi i-a plăcut tematica şi faptul că „aruncă versurile către cititor”; Virginia Paraschiv a vorbit despre „eofonia” care se întâlneşte în creaţia ei iar Ioan Călăuz i-a felicitat atât pe elevul Sabin Stavarache cât şi pe Claudia Tomescu pentru poemele ei; Romulus Filip a spus că „poezia îţi place sau nu, ea nu poate fi disecată sau comentată şi asta o spune un profesor de limba şi literatura română cu experienţă!”.

  A fost o întâlnire reuşită, s-a ascultat poezie bună iar la final doamna Florica Bud i-a invitat pe toţi cei prezenţi să participe la festivitatea de decernare a premiilor „Cărţile Anului” care va avea loc în cadrul manifestării „Toamna Băimăreană”, sâmbătă, 29 septembrie, ora 13,00 în Sala de conferinţe a bibliotecii.

                                                              Gelu DRAGOŞ