Cărţi deosebite primite la redacţie

Deşi la distanţă temporală importantă, am intrat în posesia volumului de versuri „Lacrima Sfinxului”, Editura Proema Baia Mare. Autor poetul şi editorialistul Gheorghe Pârja. Despre acesta, Horia Bădescu afirmă: „Gheorghe Pârja e o bucată de Deseşti, un bulgăre de humă purtat la înaltele şcoli ale poeziei şi întors la vatră să contemple, din prispa casei părinteşti, spectacolul fascinant al universului şi, mai ales, paradoxala minune numită om, vieţuind între misterul impenetrabil şi tăcerea ţărănimii pe care se consumă alungarea din Paradis.”, iar despre cartea Domniei sale „Lacrima Sfinxului” spune: „(...) această carte frumoasă, scrisă stilistic, la două mâini, dar unitară tocmai prin imposibilitatea de a fi altceva decât eşti, un om şi un poet al pământului vieţuind între Dumnezeu şi satul său, această elegie îngânată bărbăteşte, cu sufletul spălat de apa amară a asfinţitului şi ochii în zările care-au fost şi-n cerul care va să vină.”

Ce-a de-a doua carte primită, „Pelerinul – Mărturisirea unui pelerin despre lucrarea plină de har a rugăciunii lui Iisus Hristos sau a inimii”, Editura Ceconi Baia Mare, 2016, este o ediţie îngrijită de drd. Dorin Rareş Tămaş şi conţine mai multe povestiri religioase a unui pelerin fără adăpost care, are ca avere o traistă cu posmagi, iar la sân Sfânta Biblie. Este o carte de mărturisiri şi fapte creştineşti deosebite, care ne face să ridicăm mai des ochii înspre Cer.

Recent s-a lansat la Muzeul de istorie, director Tiberiu Alexa, cartea „Augustin Cozmuţa – Incursiuni în arta plastică”, Editura Gutinul Baia Mare, 2016. Volumul îngrijit de soţia regretatului autor, Elena Cozmuţa, se dedică împlinirii a 120 de ani de la întemeierea Coloniei de Pictură de la Baia Mare şi reprezintă o oglindă a activităţii pictorilor băimăreni. Câteva titluri din Microeseurile Domniei sale: „Un pictor octogenar – Iosif Balla”; „Un pictor băimărean – Traian Hrişcă”; „Frumosul şi urâtul vieţii”; „Traian Moldovan – În Arca de la Arad”; „Despre artist pe ocolite”.

Poetul bucureştean George Tei, venit în urbea noastră la invitaţia poetului Ioan Romeo Roşiianu ne supune atenţiei două volume de poezii. Primul titlu este „Remember”, Editura LifeArt Drăgăneşti Olt, 2016, lector de carte este Liliana Ghiţă Boian, iar cartea cuprinde un număr de 91 de minunate rondeluri, amintindu-ne de Macedonski. Cel de-al doilea volum de poeme, „Rătăcit în sentimente”, Editura Detectiv Literar Bucureşti, 2016, are o prefaţă semnată de Eugen Cristea, care vorbeşte în termeni laudativi despre poet: „Omul Tei este un rebel. Un rebel printre poeţi, culmea, neavând la prima vedere, nimic care să-l caracterizeze drept un revoluţionar în cel mai aspru sens al cuvântului. Dimpotrivă! Personaj liniştit, chiar prea calm uneori, de o modestie aproape deranjantă, având în permanenţă asupra sa vorbele alese şi, mai ales, cele de duh.”

Şi ultima carte, dar nu cea de pe urmă, este „Scrisori despre demoni şi sfinţi”, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016, a poetului şi omului de televiziune Ioan Romeo Roşiianu. Editor dr. Ştefan Mariş, lector Virginia Paraschiv, redactor de carte Nicolae Scheianu. Volumul cuprinde un număr de 50 de scrisori scrise cu patos, cu suflet, cu inima. Aceste „scrisori” (...) „sunt poeme de substanță și cu impact liric evident, care-l impun pe I.R. Roşiianu ca pe o voce ieșită din corul mare al cântăreților de strană”(Nicu Scheianu).

La final vă propun scrisoarea-poem:

Scrisoare despre oameni şi fluturi

IUBITO, ţi-am mai spus că oamenii sunt ca şi

fluturii efemeri şi frumoşi

unii zboară mai sus alţii mai jos unii mai mult

alţii mai prost

n-are rost să-i compari între ei când poţi să-i priveşti

şi să mergi mai departe

ţi-am mai spus că până şi-n viaţa mea am ajuns

personaj negativ atunci când ai înmceput să fii geloasă

pe metaforele mele

atunci am înţeles că după ce am câştigat

toate bătăliile duse cu mine am început să pierd

după ce te-am întâlnit pe tine.

(Mai ştii când ţi-am spus că e mai important să ai 7 ani

de acasă decât 5 de facultate?!)

Iubito, mor constelaţii absurde în zările reci

şi noi ne certăm încă degeaba

împărţim amintiri ca soţii geloşi la notar

scaunul de la mama

am plecat de la tineatunci când mi-ai zis să plec

deşi cu urechea sufletului te auzeam cum mă rugai

să stau lângă tine

am coborât în strada pustie şi rece .şi printre picurii

ploii vedeam umbrele noastre topindu-se pe asfaltul crăpat

vedeam în întuneric, Iubito, cum vremea noastră

trecea

cum ne risipeam singura viaţă avută şi cum lăsam

timpul să-şi facă milă de noi.

(Mai ştii că ţi-am zis că vii de nicăieri şi că tot într-acolo

şi pleci?!)

Iubito, eu ţi-am zis că-s capabil să iubesc oamenii

pentru ceea ce sunt nu pentru ceea ce au sau îmi dau

eu pot să iubesc necondiţionat omul şi liniştea

zborul fluturelui pot să-l las să-mi încânte retina

zgomotul îl pot opri la urechea inimii ca să se poată

odihni ultima speranţă din gând

pot, Iubito, să ating cerul cu mâna şi mai pot să

smulg o stea şi s-o ascund în surâsul tău şoptit.

(Mai ştii că ţi-am spus că niciodată n-am să înlocuiesc un

suflet frumos cu un trup frumos?!)

O dată cu primele fire de păr alb am început să-mi

doresc numai linişte, Iubito,

nu mai vreau decât să-mi retrăiesc amintirile şi să-

mi fac şiraguri din simţiri.

                                          Gelu Dragoş

Numele lui Augustin Cozmuţa, pe o instituţie de cultură din judeţ

         de Camelia Tocaci

                                                                     

Oameni de cultură, familia, prieteni, colegi şi colaboratori au ţinut să ia parte, în 26 mai, la o întâlnire de suflet, organizată în comună maramureşeană Cerneşti: atribuirea numelui ziaristului, scriitorului şi criticului literar Augustin Cozmuţa, Bibliotecii Comunale Cerneşti. Consilierii locali au adoptat această hotărâre în aceeaşi zi, considerând că Augustin Cozmuţa a făcut cinste satului natal pe care nu l-a uitat niciodată, ci întotdeauna găsea prilejul de a vorbi cu mare drag de locul în care a văzut lumina vieţii şi care l-a marcat pentru evoluţia sa de mai târziu. În întreaga sa existenţă, Augustin Cozmuţa a slujit cuvântului cu fervoare, cu dăruire şi cu riscul de a se risipi pe sine. De aceea, cei prezenţi au vrut ca la rândul lor să spună cuvinte prin care să reclădească acea atmosfera în care a fost învăluit de atâtea ori Augustin Cozmuţa.

În spaţiul restrâns al Bibliotecii Comunale Cerneşti s-au adunat cei care au dorit să îi aducă un omagiu ziaristului, scriitorului şi criticului literar Augustin Cozmuţa, care este cetăţean de onoare al comunei în care s-a născut, titlu ce i-a fost atribuit în timpul vieţii. A fost un bun prilej ca lumea să se afle în comuniune şi să îşi amintească despre un om discret, dar bătăios şi vulcanic, atunci când era vorba de activitatea sa, fie la ziar, la cărţi, sau la scrisul cronicilor literare, teatrale sau de artă plastică. Evenimentul a debutat cu un moment de reculegere ţinut în amintirea lui Augustin Cozmuţa, care a plecat spre veşnicie în 22 noiembrie 2015. „E un moment emoţionant pentru comuna noastră. Mă bucur că totuşi am reuşit să-i atribuim titlul de cetăţean de onoare al comunei Cerneşti în urmă cu câţiva ani. După ce am ajuns să fiu învestit în funcţia de primar, a venit la mine un om cald, calm, deschis. Zice: am venit să-mi cunosc primarul. Şi acum îmi amintesc de aceste cuvinte. Am avut o deosebită plăcere din acel moment, am stat mult de vorbă, m-am consultat cu el de-a lungul carierei politice. Întotdeauna mi-a dat sfaturi bune, direcţii bune, tot timpul promova comuna Cerneşti la modul superlativ”, a afirmat primarul comunei Cerneşti, Nelu Şovre.

Amintirea lui Augustin Cozmuţa rămâne vie în Cerneşti

Cei care l-au cunoscut îl caracterizează pe Augustin Cozmuţa ca fiind „un exemplu de corectitudine, onestitate şi modestie”, un om care n-a uitat niciodată de unde a plecat. „Sunt bucuroasă că Biblioteca Comunală a primit numele Augustin Cozmuţa. Cred că este un gest de apreciere faţă de omul de cultură care a fost, al Maramureşului, a fost Fiu al satului pe care l-a iubit. Într-o prefaţă a dânsului într-o carte, scria că: «Spaţiul în care am văzut lumina zilei ne marchează firea pentru tot restul vieţii şi îşi pune amprenta pe tot restul evoluţiei viitoare, ori vrem, ori nu vrem, fie că suntem, fie că nu suntem conştienţi de asta»”, a spus bibliotecara Mărioara Latiş. Despre Augustin Cozmuţa, directorul şcolii din Cerneşti, Diana Fărcaş, a declarat că acesta „a cultivat arta dialogului, a prieteniei, a elogiat discreţia. Întreaga sa activitate rămâne vie pentru localitate, pentru generaţiile care îi vor urma exemplul, care îşi vor aminti de Domnia Sa, reprezentând o emblemă pentru comunitatea noastră”. În opinia directorului Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, Teodor Ardelean, numele ales pentru biblioteca din Cerneşti e unul potrivit, deoarece „Augustin Cozmuţa a fost o personalitate accentuată, elevată şi bine relevată, prin atitudini publice, prin participări, prin modelaţii şi moderaţii. Câte vernisaje, câte lansări de carte, câte articole, câte comentarii scrise, alături de V.R. Ghenceanu, probabil cele mai bune cronici de teatru, alături de Gheorghe Pârja şi alţi gazetari. Binecuvântat fie gândul care a fost de a veni şi de a ne întâlni la această frumoasă procedură de botejune a numelui şi de comuniune”, a afirmat Teodor Ardelean.

O sete nemărginită pentru cărţi

„Din copilărie, principala mea preocupare favorită a fost cititul cărţilor, deşi familia mea nu avea bibliotecă. Împrumutam cărţi de la biblioteca şcolii şi a căminului cultural din sat”, rememora Augustin Cozmuţa în „Jurnal pentru fiica mea”. De mic copil a fost preocupat de cărţi şi aşa a rămas pentru tot restul vieţii. Fiica regretatului ziarist, Ioana Cozmuţa, şi-l aminteşte pe tatăl său citind sau scriind la birou, în bibliotecă, după care venea şi îi povestea despre curiozităţile sale, despre cele descoperite în universul cărţilor. „Avea o sete nemărginită pentru informaţie şi asta cred că şi-a format-o în Cerneşti, de când era copil. Îi plăcea să citească: ziare, cărţi, ce-i cădea în mână. Apoi a început să devină mai selectiv şi să-l preocupe mai mult literatura, critica literară”, a spus Ioana Cozmuţa. Aceasta a mai punctat că a rămas cu un jurnal al tatălui său pe care îl poartă în permanenţă în geantă, pentru ca legătura de suflet cu tatăl său să rămână eternă. „Mi-a lăsat un jurnal pe care nu l-am citit decât după ce a trecut la cele veşnice. Îl am în geantă tot timpul, ca şi cum l-aş avea pe tatăl meu cu mine. Jurnalul începe din copilărie, familie, e ca o poveste. La un moment dat a scris că «de la tata am dobândit tăria de caracter, voinţa de a nu ceda în faţa greutăţilor vieţii, mai ales cultivarea răbdării şi puterea de a aştepta, de a nu te grăbi şi a nu te pripi în desfăşurarea acţiunilor. Asta m-a ajutat să evit multe greşeli pe care aş fi putut să le fac în perioada maturităţii mele»”. O fostă colegă de facultate a lui Augustin Cozmuţa, prietenă a familiei, Felicia Avram, şi-a amintit de perioada studenţiei, când „Gusti”, aşa cum îi spuneau cei apropiaţi, „era primul care ajungea la Biblioteca Universităţii ca să ia un exemplar din cele 3 sau 4 cărţi care ne erau recomandate ca bibliografie”.

Devotat cuvântului

De carte nu s-a despărţit niciodată, nici măcar pe patul de spital, când îşi trăia ultimele clipe din această „călătorie” pe pământ. A simţit că datoria lui până la capăt este aceea de a fi devotat cuvântului. „La revista de cultură «Nord Literar» a fost secretar general de redacţie, a citit toate cele 150 de numere de Nord Literar, pagină de pagină, subliniind, corectând, cum se face la o publicaţie literară. Şi în ultimele momente ale vieţii, din spital mi-a cerut să-i trimit revista să facă ultima revizie, pentru că în calitate de secretar general de redacţie era cel care înainte de a da drumul la tipar, mai făcea o a treia, a patra lectură, să nu scape nicio greşeală”, a amintit directorul executiv al Revistei de cultură „Nord Literar”, Săluc Horvat. O amintire similară a adus în discuţie şi profesorul universitar şi omul de cultură Florian Roatiş. „Chiar pe patul de spital s-a risipit în cultură. A cerut nu numai «Nord Literar», ci îngrijea şi o carte, «Paşi împreună», o antologie a scriitorilor din Maramureş”, a spus Florian Roatiş.

Ziarist înainte de toate

A iubit cartea, dar şi ziarul la care a publicat de la începuturile sale în gazetărie, „Graiul Maramureşului”. S-a dedicat atât de mult ziarului, încât a neglijat posibilitatea de a-şi pune ideile, gândurile, frământările între paginile propriilor cărţi. „După ’90 s-a ocupat mult de ziar, a trăit mult pentru ziar, s-a cheltuit şi s-a risipit în această muncă de rutină, munca de zi cu zi. A debutat relativ târziu cu un „punct de trecere”, a mai spus omul la Cluj. Augustin Cozmuţa a fost un om deosebit, nu puteai să te întâlneşti cu el şi să-l uiţi vreodată. Nu-i mai uitai expresia, înfăţişarea. Aşa l-a hărăzit Dumnezeu”. La eveniment a fost prezentă şi soţia lui Augustin Cozmuţa, Elena Cozmuţa, care a preferat să asiste discretă la şirul amintirilor. Este cea care a avut iniţiativa de a duce mai departe memoria soţului său, punând la cale acest eveniment şi amenajând un colţ dedicat lui Augustin Cozmuţa în Biblioteca Comunală. De asemenea, au asistat elevi ai şcolii din localitate.

de cultură Florian Roatiş, un prieten apropiat al familiei Cozmuţa. Colegii de la ziar şi-l amintesc pe Augustin Cozmuţa ca pe „o pildă a înţelegerii”. „Despre Augustin Cozmuţa, publicistul, ziaristul pot să spun că niciodată nu am ieşit din biroul meu, sau al lui, supărat. Dacă nu ne-am înţeles imediat peste o oră, era ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Colegii trebuiau să vadă în noi o pildă de împăcare, de înţelegere. Indiscutabil cu el am început editorialul, a fost un om receptiv, percutant”, a punctat ziaristul Gheorghe Pârja. Un alt coleg al lui Augustin Cozmuţa, ziaristul Andrei Fărcaş, a amintit că „îl ştiu încă din anii ’60, când era student

Preluare http://www.graiul.ro/2016/05/29/numele-lui-augustin-cozmuta-pe-o-institutie-de-cultura-din-judet/

Ultima carte la care a lucrat criticul Augustin Cozmuţa este Antologia literară „Paşi Împreună”

Sâmbătă, 30 ianuarie, în cadrul şedinţei Cenaclului Scriitorilor Maramureş, a avut lansarea Antologiei literare „Paşi împreună”, Editura „Gutinul” Baia Mare, antologie alcătuită de Florica Bud, Augustin Cozmuţa şi cu sprijinul iniţiatorului acestui proiect generos prof. Dan V. Achim.

Domnul Augustin Cozmuţa nota în prefaţa cărţii în octombrie 2015 la Ferneziu următoarele: „Deşi pare un solitar, creatorul simte o solidaritate de cenaclu, de promoţie ori de generaţie, acesta din urmă fiind cea mai puternică solidaritate între condeieri, fiind axată pe afinităţi profunde. Nu toţi ajungem să împărtăşim un asemenea sentiment de apartenenţă, la care unii râvnesc, simţind că înaintează cu zbor mai liber pe valurile niciodată liniştite ale creaţiei. Orice tendinţă de izolare se metamorfozează cu trecerea timpului într-o revărsare de ape, menite a fertiliza în chip miraculos tărâmul literaturii. Vrând – nevrând, condeierii devin solitari cu visul de-a atinge pământul făgăduinţei”.

De apreciat în mod deosebit MEDALIONUL COMEMORATIV ION BURNAR ( 24 octombrie 1947 Dragomireşti – 20 octombrie 2010 Cicârlău, MM ).

Semnează la rubrica „Antologie de cenaclu”: Rodica Dragomir, Gelu Dragoş, Ioan Hada, Marian Hotca, Dragomir Ignat, Ştefan Jurcă, Elisabeta Kirchmajer Donca, Ioan Meteş Morar Chelinţanu, Luisa Neruţ, Toma G. Rocneanu, Ioana Ileana Şteţco, Vasile Tivadar; la secţiunea „Profiluri”: Doina Rândunica Anton, Vasile Morar, Iurii Pavliş, Ioan Adrian Pop, Marin Slujeru, Augusta Stan Buteanu, Antonia Luiza Zavalic; „Epigrame, cugetări, sonete”: Nistor Ioan Bud şi Ioan Şiman; „Critică şi istorie literară”: Delia Felicia Munteanu; „Traduceri”: Ana Olos.

Şi pentru că ne este tot mai dor de poetul Ion Burnar, la final vă propunem unul dintre ultimele poeme, scris la 2 octombrie 2010, la Bolzano, Italia unde era în vizită la soţia Florica şi fiul Bogdan:

Lumi paralele

Oare ce umbră a trecut deasupra acestei

ierbi acum o mie de ani

a fost călcată cosită mângâiată

s-au adăstat speranţe aici sau ură

iarba pe care-o ating troieneşte-ntr-o albă lume

mai uriaşă distanţa între ea şi orbul meu

decât între galaxiile care-au fost demult

trăim în lumi paralele ţinându-ne de mână

nicidecum nu se-ntâlneşte undeva o lumină

trăise în ghinda mea nevăzut de nimeni

cum foile de ceapă

invidioase pe usturoi că se protejează mai bine

                                                                    Gelu Dragoş

Criticul literar, ziaristul şi omul de cultură Augustin COZMUŢA nu mai este !

S-a născut în Cerneşti, la 14 noiembrie 1944; liceul, în Tg. Lăpuş; licenţiat în filologie şi filosofie, la Cluj Napoca. Ziarist din 1968, specializat în domeniul cultural. A scris opt cărţi de interviuri, critică şi comentarii literare, artă plastică şi dramatică, editoriale şi un jurnal de călătorie. 
În ultimii cinci ani, a fost secretar de redacţie al revistei culturale "Nord Literar". Membru marcant al Uniunii Scriitorilor din România.
Duminică, 22 noiembrie 2015, a sunat ceasul plecării pentru Augustin Cozmuţa, la vîrsta de 71 de ani. Înmormântarea are loc astăzi, 24 noiembrie, în cartierul Ferneziu din Baia Mare.
Odihneşte-te în pace, suflet blând şi curajos!

Criticul Augustin Cozmuţa şi colega Anca Goja distinşi la Zile Culturale ale Băii Mari

Vineri, 29 mai 2015, în cadrul manifestărilor dedicate sărbătoririi Zilelor Culturale ale municipiului Baia Mare, în organizarea Primăriei Baia Mare, a Asociației Scriitorilor Baia Mare, a reprezentanței pentru Maramureș a Uniunii Scriitorilor şi a revistei „Nord Literar”, a avut loc decernarea premiilor pentru Scriitorul Anului 2015. Juriul format din Cătălin Cherecheş, dr. Teodor Ardelean, Florica Bud, Gheorghe Pârja, Nicolae Scheianu, Călin Bota şi Săluc Horvat, după deliberare au acordat criticului literar şi istoric Augustin Cozmuţa titlul de Scriitorul Anului, iar jurnalistei Anca Goja premiul „Opera Prima” pentru consacrarea tinerelor talente.

        În cuvântul său primarul Cătălin Cherecheş a spus printre altele: „Este poate singurul lucru sau printre puţinele lucruri care dăinuie într-o comunitate. Este ceea ce dumneavostră faceţi, prin PUTEREA CUVÂNTULUI. Este ceea ce rămâne de foarte multe ori în mentalul colectiv, ceea ce şlefuieşte şi scoate la suprafaţă cu adevărat valoarea comunităţii noastre şi pe de altă parte este cu adevărat drumul pe care vrem să mergem, pe lângă altele, spre dezideratul nostru, spre dorinţa şi visul nostru de a deveni în 2021 Capitală Culturală Europeană”.

Felicitări premianţilor!

Cenaclul Scriitorilor împreună cu Pro Unione au tipărit o nouă antologie

Cu bucurie semnalăm apariţia în peisajul literar maramureşean a Antologiei literare „Paşi împreună”, Editura Gutinul Baia Mare. Această antologie este realizată de Fundaţia culturală şi Revista Pro Unione, prof. Dan Achim şi Cenaclul Scriitorilor Maramureş, preşedinte Florica Bud, cu scriitori mamureşeni care participă la activităţile cenaclului. Acest proiect cultural este susţinut de Consiliul Judeţean Maramureş atât moral cât şi financiar.

       În această a doua ediţie, după ce primul volum a fost lansat pe data de 1 Martie 2014 în sala cenaclului "Ion Burnar", apar cu poezie: Alexa Gavril Bâle, Rodica Brad Păuna, Florica Bud, Elena Livia Cărăuşan, Diana Teodora Cozma, Gelu Dragoş jr., Leontin Drăgan, Ştefan Aurel Drăgan, Ştefan Herţeg, Marian Hotca, Elisabeta Kiechmajer-Donca şi Gheorghe Pop. Îi parodiază, în stilul inconfundabil, Lucian Perţa pe: Alexa G. Bâle, Rodica B.Păuna, Florica Bud, Elena L.Cărăuşan, Gelu Dragoş jr., Leontin Drăgan, Ştefan A. Drăgan, Ştefan Herţeg, Elisabeta K. Donca şi Marian Hotca. Cu acrostihuri apare Axente Cristea de la Coroieni, iar un capitol important este dedicat prozei, prin: Tatiana Dragomir, Ioan Meteş Morar Chelinţanu, Cornelia Petrescu, Ioan Romeo Roşiianu şi Vasile Tivadar. Critica literară este semnată de Antoaneta Turda şi Vasile Leschian.

      În cuvântul înainte, lectorul de carte, criticul literar Augustin Cozmuţa afirmă despre această nouă apariţie: „La urma urmei, scopul este ca noi toţi să avem ceva de câştigat din asta, intrarea în competiţie fiind resimţită ca o probă în luarea deciziei de a continua sau nu acţiunea, ceea ce lăsăm în urmă influenţând, după cum se ştie ceea ce vom întreprinde în viitor. Iar dacă ne uităm cu mândrie în trecut, înseamnă că putem să privim cu încredere şi spre ziua de mâine, cu sentimentul că timpul trece cu folos pentru fiecare dintre noi.”

       Domnul profesor Dan Achim este mulţumit de colaborarea pe care o are cu preşedintaCenaclului Scriitorilor, valoroasa scriitoare Florica Bud, membră U.S.R. şi consideră că: „...prin consistenţă, să evidenţiem nivelul ridicat şi participarea numeroasă care să-i dea acestei antologii durabilitate şi receptare pozitivă din partea cititorilor ei, a iubitorilor de literatură din Maramureş şi ţară.” Felicitări şi aşteptăm lansarea ei oficială la Biblioteca judeţeană!

                                                                             Gelu Dragoş

Aniversare. Augustin Cozmuţa la 70 ani

 În sala de conferințe a Bibliotecii Județene "Petre Dulfu" Baia Mare s-a aniversat 70 de ani de viață și patruzeci și șapte de muncă ai lui AUGUSTIN COZMUŢA, om care a absolvit două facultăți și a scris şapte cărţi. A fost un vestitor și propovăduitor al Culturii în Maramureș. I se decernează "Diploma de onoare" a Consiliului Județean înmânată de directorul acestei instituții, domnul Ioan Dragoș, poet de renume. 

Prezidează lucrările lectorul  univ. Săluc Horvat, care vorbește despre domnul Cozmuța ca „unul dintre întemeitorii revistei "Nord Literar", o revistă culturală recunoscută de organele culturale ale Țării şi cu această ocazie se înmânează diplome oferite de dr. Glodeanu Gheorghe, prof. univ., nimeni altul decât directorul revistei cât şi altor persoane printre care şi profesoarei Ana Olos.

Moderatorul şi eminescologul Săluc  arată că cei 17 ani de viață ai revistei literare NORD LITERAR, îndeosebi acei care au muncit pentru ea sunt şi dintre unii care nu mai sunt între noi printre care şi muzicologul Liviu Borlan. Majoritatea colaboratorilor septuagenariul  „Gusti” Cozmuţa sunt aici, în această sală  de conferinţă a Bibliotecii Ardealului şi cele 139 de numere Nord Literar ne-au făcut cunoscuți în toată lumea. Dacă poşta merge rău, ei, cititorii noştri ne ceartă că revista n-a ajuns la timp...

Se evidenţiază prof. Delia Muntean care este foarte exigentă în definitivarea şi corectarea revistei. O contribuţie o au și studenții de la Arte care au făcut schițe şi caricaturi în revistă.

 Se decernează următoarele diplome:

• Doamna Ana Olos, diploma de excelenţă 
• Critică literară Augustin Cozmuța
• Critică literară  Delia Muntean
• Mircea Bochiș artist plastic
• Ioan Marchiș artist plastic.
• Domnul Săluc Horvat, care prezintă ultima antologie a scriitorilor, "Scriitori ai Transilvaniei" tipărită recent în care se regăsesc 20 de scriitori maramureșeni, felicită și pe Augustin Cozmuța care, cu toate că este mai tânăr în Uniunea Scriitorilor primește cadou un volum de antologie. Face o succintă biografie a aniversatului și-i scoate in evidență opera sărbătoritului. Este un om dornic de acțiune, a amintit și de înființarea revistei "Nord literar" la care a muncit continuu pentru promovarea revistei. 

     Domnul Mircea Bochiș, spune că are amintiri de bine despre domnul Cozmuța chiar de la repartizarea lui în oraşul Tg. Lăpus. Domnul Săluc arată ca un punct slab a fost modestia sa. 

       Dr. Marchiș Ioan "arată că domnul Cozmuța este cel mai citit maramureșean, și-a făcut trecerea prin mai multe laturi ale culturii, perfecționându-se continuu. A ținut Maramureșul unit prin tot ce a scris și făcut pentru oamenii de cultură și artă. A fost un dascăl fără catedră al oamenilor de cultură din Maramureș. A luptat pentru fiecare om de cultură care a fost repartizat aici, să îl încurajeze ca să se stabilească in Baia Mare. A fost modelul lui. Și era un om sensibil in ceea ce privește arta. Acum are ocazia să aducă omagiul lui acestui om deosebit".

      Domnul dr. Glodeanu  arată cartea a șaptea pe care a publicat-o domnul Cozmuța, "care este o carte despre autorii băimăreni, dar și una de confesii". Arată că este un merit faptul că a fost primit in Uniunea Scriitorilor. În ultima perioadă este mult mai harnic, mai muncitor, cu mare putere de sintetizare. În continuare prezintă "Caietul bibliografic" întocmit de Biblioteca Județeană "Petre Dulfu" Baia Mare, director dr. Teodor Ardelean.

     Colegul Glodeanu  prețuiește la domnul Cozmuța generozitatea lui, umanitatea lui şi faptul că este un om cu o cultură foarte bogată şi bine documentat. Îi propune să ne dea o carte de amintiri culturale a epocii care a parcurs-o, doar cu maramureşeni.

      Ioana, fiica scriitorului Augustin Cozmuța, îl laudă pe tatăl ei care este un bun familist. Aduce un omagiu și soției scriitorului, care uneori dădea "bun de tipar" lucrărilor aniversatului. Fiecare zi petrecută împreună este un dar și o binecuvântare de la Dumnezeu. Îi face un cadou simbolic.

     Dă cuvântul domnului dr. Florian Roatiș care spune ca datorită faptului că are o operă în spate, deci este ușor de descris autorul prin prizma operei scoase pe piață. Sunt prieteni de o viață. Modestia aniversatului,spune dânsul, „caracter care nu este ostentativ”,cu toate acestea are interviuri luate la elite și mari potentați ai vremii, personalități care ne-au vizitat meleagurile noastre. Povestește diferite fapte petrecute împreună, fapte care le-au cimentat prietenia pe viaţă.

     Domnul „Ion Bogdan” adică Dumitru Iuga îi urează "La mulți ani!" și-i dedică o epigramă.

Vorbește domnul Cozmuța, ne prezintă pe Ion Papuc, care s-a mutat din București în Cicârlău. Domnia sa arată ca a avut o fascinație pentru provincie. Il are ca prieten pe Olos cu care filosofau împreuna, mai ales  că personajul care-i uimea pe amândoi era unul din Tg. Lapus, poetul Manu. Apreciază cultura care se face în provincie și la care Bucureștiul, rămâne în urmă.Se îmbrățișează.

    Îi urează la mulți ani poetul, membru al Uniunii Scriitorilor din România, venit tocmai din Vișeul de Sus, Gavril Ciuban, care îi aduce frumoase elogii. Doamna Cozmuța iși elogiază și Domnia sa soțul. Recită domnul Paul Antoniu o poezie personală făcută special pentru sărbătorit, după care a recitat poezia "Pentru cei ce nu mai sunt". Domnul Cozmuța, a invitat asistența la "un pahar de vorbă" dar de fapt era masa pusă în toată splendoarea ei. Cerneştiul nu se lasă!

                                                    Toma Gross Rocneanu

Activităţi la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” pentru vineri, 28 noiembrie 2014. Aniversare importantă la 70 ani împliniţi de către criticul literar şi marele ziarist maramureşean Augustin COZMUŢA

Vineri, 28 noiembrie, ora 10,oo  Sala de Conferințe

Va avea loc activitatea Lumea poveștilor “Piticului fugit de acasă” întâlnit în opera Deliei Radu.

Activitatea face parte din proiectul ,,Cu poveştile la drum....” și urmărește introducerea copiilor în lumea mirifică a cărții, iar, de această dată, în frumoasele texte ale Deliei Radu.

Prin parteneriatul,,Cu poveștile la drum”, realizat între grădiniţă şi școală, ne propunem să introducem copiii în lumea cărţilor, să le dezvoltăm creativitatea în exprimare, să le formăm o atitudine pozitivă faţă de carte, să facem cunoscută semnificaţia unor evenimente legate de cultura şi civilizaţia românească.

Momente ale activității

Lecturarea povestioarei “Furnicuța curioasă“ , autor Delia Radu ; proiecția succesiunii evenimentelor- imagini

„Cine aș putea fi?” – joc interactiv de recunoaștere a personajelor

Punere în scenă a povestioarei „Piticul fugit de acasă”, autor Delia Radu

Prezentarea autoarei

„Vrem să știm mai multe despre autor”- interviu cu autoarea realizat de către elevii clasei a IV-a A de la Școala Gimnazială Avram Iancu Baia Mare

Oferirea ecusoanelor simbol – imaginea piticului( personajul povestioarei)

ora 13,oo  Sala de Conferințe

Asociația Scriitorilor Baia Mare vă invită la Zilele revistei „Nord Literar” și la lansarea cărților „Alte pagini de critică literară” de Augustin Cozmuța și a documentarului biobibliografic „Augustin Cozmuța – 70”, cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani.

Prezintă: dr. Gheorghe Glodeanu, Săluc Horvat, dr. Ioan Marchiș, dr. Mircea Petean, dr. Florian Roatiș.

Augustin Cozmuta s-a născut la 14 noiembrie, în localitatea Cernești, Ţara Lăpuşului,  (Maramureș). Studiile liceale le face la Tîrgu-Lăpuș, iar cele universitare la Cluj-Napoca, fiind licențiat în filologie, promoția 1967(cu lucrarea Eugen  Lovinescu și modernismul) și în filosofie, promoția 1992 (cu lucrarea Politica în publicistica lui Mihai Eminescu). Din 1968 este ziarist la Baia Mare. Colaborează cu articole literar artistice revistele Tribuna, Steaua, Familia si Presa noastră, Archeus, Pro Unione, Nord Literar, la suplimentele Maramures si Graiul de Duminicã.

Volume: Punct de trecere, interviuri, 1995; Coasta Pacificã. Jurnal Californian, 2002; Punct critic, comentarii literare, 2004; Pagini de critică literară, 2010; Momente şi schiţe pe scena critică, 2013.

Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, redactor-șef al ziarului “Graiul Maramureșului”, secretar general de redacție la revista “Nord Literar” și vicepreședinte al Asociației Scriitorilor Baia Mare. A fost cadru didactic asociat la Universitatea de Nord Baia Mare, specializarea Filozofie-Jurnalisticã. Din 2012 jurnalistul şi criticul literar Augustin Cozmuţa este membru în Uniunea Scriitorilor din România.

                                                                            

Un deceniu de "NORD LITERAR"

Revista PRO UNIONE la cinsprezece ani de apariţie

„Am în faţă numerele duble 3-4 (51-52) ale revistei PRO UNIONE, care marchează 15 ani de când această revistă apare în Baia Mare, în ultima perioadă semestrial, fiind editată de fundaţia culturală cu acelaşi nume sub egida muzeului judeţean şi a bibliotecii judeţene, sprijinită material de consiliul judeţean şi consiliul local al municipiului Baia Mare. Actualmente redactor-şef este Valeriu Dan Achim, secondat de Ştefan Bellu şi Augustin Cozmuţa. După dispariţia fizică a lui Augustin Micu, preşedintele fundaţiei, locul său este suplinit de Valeriu Achim,cunoscut publicist şi istoric, întemeietorul editurii Gutinul. Revista are format carte cu coperţile I şi IV color, iar coperta II şi III reproduce secvenţe din activitatea fundaţiei şi a revistei.

Primul număr  a apărut în noiembrie 1998, tematica principală este bazată pe articole de istorie a ţinutului Maramureş, dar în ansamblu revista este de tip enciclopedic: istorie – documente; date şi sinteze monografice; patrimoniu, colecţii – colecţionari; voci din diaspora română; ştiinţă şi societate; cultură – literatură – artă; apariţii editoriale.

De-alungul timpului în revistă au semnat nume prestigioase: Victor Iancu, Augustin Cozmuţa,Valeriu Achim,Valeriu Dan Achim, Ştefan Bellu, Emil Micu, Gheorghe Pop, Ion Burnar, V.R.Ghenceanu etc.

Un material mi-a rămas imprimat în memorie înainte de a răsfoi colecţia revistei şi anume cel al fostului director al închisorii din Sighet,Vasile Ciolpan, tăietor de lemne de meserie, Amintiri şi memorii din viaţă cu scrisul olograf. În cinci ani cât a fost satrapul şef  al  penitenciar au decedat  Gheorghe Brătianu, Iuliu Maniu, episcopii Traian Frenţiu şi Ioan Suciu.

Cercetările istorice se extind şi la întregul ţinut al României, în atenţie fiind personalităţile istorice comemorate la zile festive. Amintesc aici pe Vasile Lucaciu, Mihai Eminescu, Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza, I.L.Caragiale, Ştefan cel Mare, Timotei Cipariu, George Enescu, Octavian Goga, Vasile Pârvan, George Pop de Băseşti. Titulescu, Steinhardt etc.

Recentul număr are ca tematică  personalitatea lui Nicolae Steinhardt, scriind la temă Augustin Cozmuţa şi Maria Gârbe. Capitolul istorie este susţinut cu materiale de la simpozionul Statuia identităţii naţionale versus monumentul alterităţii, prof.Ioan Cearnău despre familia nobiliară Pangraţiu de Dindileag; Cristian Mareş,Basarabia – 1918; prof.univ.dr.Ioan Bojan,Preliminarii politico-diplomatice ale Dictatului de la Viena din 30 august 1940; Ioan Bâtea, Un sat ca o familie. Scărişoara în refugiu; prof Liviu Tătaru, Relaţiile interetnice româno-maghiare în Transilvania între 1940 – 1960, dr.Nuţu Roşca, Unitatea naţională prin heraldică; prof Traian Rus, Vasile Lucaciu – un sfânt catolic într-o bisrică ortodoxă. Gavril Babiciu, Şi eu am fost la Roma.

La Documente aflăm articolul Lucaciu şi Goga,Viorel Cîmpean scrie despre Tămaia şi personalităţile sale, iar Ioan Puţ despre activităţile meşteşugăreşti în satul Plopiş.

Prof. Dan V.Achim scrie despre Vida Gheza şi statuia minerului din Centrul Nou al Băii Mari,Antoaneta Turda despre Matei Vişniec.Reţinem apoi materiale semnate de ing.Aurel Pantea, prof.Ioan Nădişan, dr.Felix Marian, prof Adrian Bledea.

Părintele Viorel Thira îl evocă pe  mitropolitul  Nicolae Bălan şi epigramistul Cincinat Pavelescu, drd.Luminiţa Hotea teoretizează despre onirismul de la noi, Dimov – Ţepeneag, iar conf.univ.dr. Valeriu Oros ne informează despre dramaturgia lui Vasile Zdrenghea. Ioan şi Emilia Pop comentează despre Dor în limbajul românesc.

Poezie ne prezintă Gelu Dragoş şi Maria Magdalena Irsik, iar proză Eugenia Ciordaş şi Valeriu Oros. Trebuie să meţionez că acest număr dublu are aproape 200 de pagini, este foarte bogat şi divers fapt care mă face să fiu laconic şi succinct pentru a mă încadra în spaţiul ziarului.

Ultimul capitol este cel de Apariţii editoriale unde Augustin Cozmuţa, Ofelia Marian, Maria Gârbe (MGMM), Şt.Jurcă şi Pamfil Bilţiu analizează cartea lui Ştefan Bellu, Sub cer voievodal; Dumitru Radu Popa, Sfinţi şi vânturi şi alte întîmplări; Marian Petcu, Istoria jurnalismului din România; Augustin Micu,întemeietor şi animator cultural;Istoria Borşei în imagini.

Pe copertă este portretul lui Nicolae Şteinhardt realizat de pictoriţa Maria Mariş Dărăban. Sunt, de asemenea ilustratii şi poze ce prezintă activitatea fundatiei ProUnione. Număr bogat şi interesant care ne face să credem că revista va continua să apară şi de acum, mulţi ani înainte, lucru pe care eu şi cititorii îl dorim din toată inima.”

                                                                              Ştefan Jurcă

Nord Literar la "Racoviţă"

Cu scopul declarat de a ajunge mai aproape de preocupările adolescenţilor, la Liceul Teoretic "Emil Racoviţă " din Baia Mare (dir. prof. Mariana Pop) au fost invitaţi vineri cîţiva dintre membrii colectivului de redacţie al revistei "Nord Literar": Săluc Horvat, director executiv, şi Augustin Cozmuţa, secretar general de redacţie, ambii fiind şi cunoscuţi eseişti, critici şi istorici literari.

În prezenţa a peste patruzeci de elevi, cei doi reprezentanţi ai revistei au susţinut un dialog interactiv cu liceenii, moderat de prof. Sever Râciu, gazda întîlnirii. Desigur, subiectul central al discuţiei a fost aniversarea publicaţiei-fanion a vieţii culturale maramureşene (peste numai cîteva zile, revista împlineşte zece ani de la apariţie). În cadrul întrevederii, elevii au aflat cum s-a născut acest proiect, care, prin diversitatea tematică şi rezistenţa în timp, a devenit prima şi, deocamdată, singura gazetă de acest profil din judeţ. De asemenea, a fost marcată şi încercarea de depăşire a provincialismului cultural şi dorinţa de a integra valorile spirituale locale în circuitul naţional, demers realizat - după cum subliniau cei doi invitaţi - în dublu sens: atît prin "exportul" valorilor autohtone spre zona naţională, cît şi prin participarea unor reprezentativi oameni de cultură români la manifestări locale. Cei doi realizatori ai revistei au arătat apoi că paginile acesteia sînt deschise tuturor oamenilor de condei, indiferent de vîrstă sau domeniu de activitate, principalul criteriu de selecţie pentru apariţia în paginile publicaţiei fiind valoarea, calitatea creaţiei. Încurajaţi de acest îndemn, elevii le-au prezentat oaspeţilor două reviste şcolare "ADN" cu care au obţinut locul I la concursul de reviste şcolare şi "Flammes", o interesantă apariţie bilingvă  franco-engleză, unică în felul ei printre gazetele elevilor.

                                                        prof. Sever Râciu

CENACLUL SCRIITORILOR DIN MARAMUREŞ

 A fost prima întrunire a Cenaclului Scriitorilor din Maramureş din această toamnă.

    Luni, 24 septembrie la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, în sala „Ion Burnar”a avut loc prima întrunire a membrilor Cenaclului Scriitorilor din Maramureş. La această primă şedinţă prezidată de către scriitoarea Florica Bud, membră a Uniunii Scriitorilor din România, au fost prezenţi printre alţii: Claudia Tomescu, Terezia Filip, Ioana Ileana Şteţco, o parte a grupului epigramist „Spinul (Ioan Şiman, Romulus Filip, Toma Rocneanu, Ştefan Herţeg, Gelu Dragoş), Dragomir Ignat, Augustin Cozmuţa, Nicolae Scheianu Păuna, Lucica Dragoş, Ioan Călăuz, Dumitru Rusu, Virginia Paraschiv, Mihai Ganea, Aurelia Oancă, Igor Ursenco, Vasile Tivadar, Valeriu Sabău, Ioan Vasile Bota, Ioan Hada, Marin Pungă, Nicu Bota, Ştefan Aurel Drăgan, Vasile Lupşe, Doru Mihnea, Sabin Stavarache, ş.a.

  S-a ţinut un moment de reculegere în memoria ziaristului şi scriitorului Gheorghe Peter plecat să facă reportaje printre îngeri dar s-a şi cântat „La mulţi ani!” pentru poeta Ioana Ileana Şteţco care ieri a împlinit o vârstă frumoasă.

    Pentru început a citit un fragment  din cea mai proaspătă apariţie editorială a sa, tânărul bucureştean Sabin Stavarache. Este vorba despre cartea „Jurnalul unei oi deştepte”, carte care a fost prezentată cu câteva ore mai înainte la bibliotecă  şi a avut mare succes la publicul tânăr băimărean. Apoi a citit poezie deja consacrata poetă Claudia Tomescu. Personal, mi-au plăcut poeziile „Dreptul la un zeu” şi „Mea culpa” iar pe marginea poeziei citită de Claudia Tomescu au vorbit: Augustin Cozmuţa: „Poezia Claudiei este o poezie de cugetare, nu e deloc feminină în exprimare însă are un joc inter-textual fascinant, sunt invocate elemente perene, iar în jurul lor apar interogaţii, uimiri iar acolo este poezie adevărată. Poezia ei are forţă şi impact la public. Există şi riscuri în poezia scrisă de ea, şocul unor asocieri se poate epuiza repede ca un foc de pistol şi dacă nu ţinteşti rămâne doar pulberea. Sperăm să fie mai consecventă, să publice mai mult ca să o putem „pipăi” cu adevărat!”; Nicu Scheianu Păuna a spus scurt: „Dacă aş fi pe facebook aş da Like poemelor ei”; Ioana Ileana Şteţco a felicitat-o pe Claudia pentru că „este atinsă de aripa frumoasă a poeziei”; Terezia Filip a afirmat că: „Văd poezia ei ca o confesiune specific feminină, care ba spune, ba retractează. Mi-au plăcut câteva simboluri ca de exemplu cel al pietrei”; Dumitru Rusu a vorbit despre „cheile creaţiei sale” şi i-a plăcut tematica şi faptul că „aruncă versurile către cititor”; Virginia Paraschiv a vorbit despre „eofonia” care se întâlneşte în creaţia ei iar Ioan Călăuz i-a felicitat atât pe elevul Sabin Stavarache cât şi pe Claudia Tomescu pentru poemele ei; Romulus Filip a spus că „poezia îţi place sau nu, ea nu poate fi disecată sau comentată şi asta o spune un profesor de limba şi literatura română cu experienţă!”.

  A fost o întâlnire reuşită, s-a ascultat poezie bună iar la final doamna Florica Bud i-a invitat pe toţi cei prezenţi să participe la festivitatea de decernare a premiilor „Cărţile Anului” care va avea loc în cadrul manifestării „Toamna Băimăreană”, sâmbătă, 29 septembrie, ora 13,00 în Sala de conferinţe a bibliotecii.

                                                              Gelu DRAGOŞ

Revista maramureşeană "Nord Literar" la un nou număr

Cu ocazia   « Colocviilor Ion Şugariu „ din Tăuţii Măgherăuş, secretarul general de redacţie al revistei „Nord Literar”- criticul literar, prozatorul şi jurnalistul Augustin Cozmuţa ne-a prezentat şi a distribuit ultimul număr din revistă celor prezenţi la prestigioasa manifestare comemorativă Ion Şiugariu.

   Din cuprinsul ei, responsabil de număr poetul Gheorghe Pârja, membru al Uniunii Scriitorilor, semnalăm: rubrica „Cărţi şi reviste primite la redacţie”; „Cronica literară” este semnată de către dr. Gheorghe Glodeanu, directorul publicaţiei; în rubrica „Vitrina” scriu  Săluc Horvat despre „Puterea şi magia cărţii” şi Gheorghe Manolache despre „Restitutio Ion Şiugariu in integrum”;” Cronica Literară” are semnătura Danielei Sitar Tăut şi dr. Delia Pop; poezia apare şi ea sub semnătura poeţilor Igor Ursenco, Vasile Dan Marchiş şi Ioana Anamaria Pop; proza este adusă în atenţia cititorului prin Voicu D. Rusu-„Nisipul clepsidrei sparte (stângăcii fragmentate)” iar de traduceri din franceză se ocupă Elena Liliana Popescu („Evanghelia după Toma” II); interesantă este şi rubrica „Varia”- o revistă a revistelor cât şi „Inscripţii”sub semnătura dr. Nicolae Scurtu.

  Acest ultim număr este ilustrat cu lucrări din expoziţia de grup „Un metru pătrat de artă”, care a avut vernisajul la Galeria de Artă Baia Mare.

                                                                                 Gelu DRAGOŞ