Poetul Gelu Dragoş prezent în Antologia "Taina Scrisului", alături de alţi 200 de scriitori români, volumul IV, 2023

 

Fotografia zilei - Oamenii de cultură Zenovia Zamfir şi Gelu Dragoş

 

Mireşu Mare – Buletin informativ, aprilie 2022

 

Am intrat în posesia  acestui număr (12 pagini color) din aprilie 2022 al Buletinului informativ MIREŞU MARE. Pe prima pagină apare titlul „APELE TERMALE – Comoara din adâncurile comunei Mireşu Mare” şi editorialul „Prefer să las faptele să vorbească” semnat de edilul Ioan Mătieş din care spicuim: „Consider că este de datoria mea să vă informez periodic asupra activităţii administraţiei locale din Mireşu Mare, asupra investiţiilor realizate, asupra proiectelor în derulare, a celor depuse spre finanţare sau aflate în pregătire. Iar când se lansează în mod constant informaţii false – să le corectez, prezentând dovezi, nu presupuneri. De câţiva ani, Primăria Mireşu Mare este ţinta acuzelor şi atacurilor unor grupuri de presiune pentru care diversiunea, neadevărul, manipularea şi calomnia reprezintă instrumentele de lucru. Numai că astfel de grupuri nu realizează că, atacând primarul, atacă de fapt şi comuna. (...) Trăim vremuri grele şi suntem nevoiţi să ne adaptăm din mers la toate, să ne calibrăm viaţa, activitatea, comunicarea şi relaţionarea la noile realităţi. De doi ani încoace am învăţat să convieţuim cu pandemia, iar acum şi cu războiul aflat atât de aproape de noi. Însă, aceste noi situaţii nu trebuie să însemne nicidecum renunţare, nici blazare, nici aşteptare a unor soluţii din exterior. Ci, înseamnă adaptare şi idei pe măsura noilor provocări. Şi eforturi multiplicate pentru binele comunei noastre, a cărei dezvoltare doar împreună o putem face”.

Pe paginile 2-5 este prezentat „RAPORTUL primarului privind starea comunei Mireşu Mare, în 2021”; paginile 6-7 sunt dedicate „...Bugetului comunei Mireşu Mare pe anul 2022” (un obiectiv important fiind construirea unei şcolii noi la Lucăceşti); paginile 8-9 fac referire la „Noua Lege a cadastrului” unde ing. Ioan Mătieş şi-a adus un aport însemnat, despre „Centru de legume-fructe în comuna Mireşu Mare”, despre „Apele termale” şi colaborarea cu Consiliul Judeţean Maramureş, Grupul de Politici Energetice şi OMV Petrom privind construirea de centrale termoelectrice pe arealul nostru, articolul „Luptând pentru sprijinirea fermierilor”; pagina 10 numită „Legalitate”  are un mozaic de articole din care reiese faptul că „Nu s-au constatat abateri de la legalitate” făcându-se vorbire de aducţiunea de gaz în Tulghieş, reabilitarea Şcolii Gimnaziale Mireşu Mare, Modul de ocupare a postului de administrator public, despre cariera de piatră Iadăra; pagina 11 este dedicată divertismentului: o integramă, o fabulă (Tabula Rasa), reţete de post; în fine, pe ultima pagină se dau explicaţii despre ce înseamnă „Recensământul populaţiei mirişene, ce beneficii pecuniare poate aduce comunei cetăţenilor care sunt îndemnaţi să se autorecenzeze.

Ce surprinde neplăcut este faptul că editorul acestui număr este trecut la modul general...Primăria Mireşu Mare şi nu apare o casetă redacţională, aşa cum se procedează peste tot în lume, nu ni se spune  cine s-a ocupat de acest număr reuşit (mă refer la transparenţa informaţiilor), în câte exemplare s-a tipărit şi modalitatea de a intra în posesia lui! Şi încă ceva, poate era necesară (eu cred că da!) şi o pagină de cultură ori o pagină cu promovarea elevilor mirişeni cu rezultate meritorii la concursurile naţionale şi judeţene. Oricum este un pas înainte prin tipărirea unui „ziar” al Mireşului Mare şi locuitorilor lui!

                                                                                             Gelu Dragoş

Poetul Gelu Dragoş, premiat la Festivalul literar-cultural "Lupul dacic" la Gala Poeziei "Şapte inimi România", 2021

 

Fotografia zilei - Poeţii Gelu Dragoş, Carmena Băinţan şi Radu Botiş la Săpânţa

 

Poetul Gelu Dragoş prezent în CONSTELAŢII DIAMANTINE, Anul XII, Nr. 8 (132), August 2021

În acest număr semnează:  

 Marin I. Arcuş, Veronica Balaj, Elena Boholt, Mihai Caba, Liviu Chiscop, Iulian Chivu, Livia Ciupercă, Gelu Dragoş, Doina Drăguţ, Ştefan Dumitrescu, Nicolae Grigore-Lăcriţa, Dumitru Ichim, Nicolae Mareş, Galina Martea, Marin Mihalache, Olimpia Mureşan, Gheorghe Andrei, Neagu Dragoş Niculescu, George Petrovai, Ionel Popa, Liliana Popa, Ion Popescu-Brădiceni, Silviu Doinaş ,Popescu Vavila Popovici, Florentin Smarandache, Gheorghe A. Stroia, Filip Tudora, Mircea Tutunaru, Al. Florin Ţene, Mariana Zavati Gardner, Lucia Cosmina Vlad. 

                                                                                                            C.S.

Gelu Dragoş, un împătimit al scrisului

 

Sunt tot mai rari cercetătorii temerari care caută în arhive să cerceteze lucruri efemere. Multă vreme nu am înţeles de ce rubrica "Revista revistelor" o întâlneşti pe ultima pagină a unei publicaţii. Redactorul, adesea un pseudonim, ne delectează cu spicuirea şi prezentarea succintă a unor publicaţii. Am aflat într-un fel secretul care înseamnă un spirit de prietenie a jurnaliştilor ce se obligă, benevol, să semnaleze apariţiile tipografice.

Gelu Dragoş şi-a ales un asemenea tip de cercetare efemeră, care prezintă istoria revistelor şcolare. Lucrarea de faţă are o dublă semnificaţie: pe de o parte surprinde o istorie documentară a revuisticii româneşti, iar pe de altă parte aduce argumente palpabile de istorie literară care demonstrează că debutul literar al multor scriitori români se întâmplă în revistele şcolare.

Gelu Dragoş este un împătimit al scrisului, un om sensibil, care recunoaşte valoarea în fiecare tânăr ce debutează într-o revistă şcolară. El însuşi este creator de reviste, numai dacă ne gândim la revista clasei sale  "Dintre sute de catarge", revistă care a obţinut la categoria ei locul I pe judeţ, de fiecare dată.  Este un om al zbaterii, a căutării frumosului de lângă noi, de aceea are meritul incontestabil de a ne prezenta una dintre cele mai reuşite monografii în lumea revistelor şcolare româneşti.

Apoi Gelu Dragoş are meritul de a ne aduce spre delectare istoria revistelor şcolare din Maramureş pe ultimii 20 de ani şi în acelaşi timp face un comentariu profund asupra revistei "Şcoala maramureşeană", contând mult faptul că deţine o rubrică de cultură la un ziar electronic şi participă activ la evenimentele majore ale Cetăţii.

Şi trebuie să mă întorc la început şi să vă spun răspicat încă o dată că rubrica de final intitulată generic Revista revistelor se naşte din dragostea jurnaliştilor către cuvântul sfânt ieşit de fiecare dată de sub tipar pentru tine, dragă cititorule!

Cartea "Revistele şcolare" este un ghid documentar şi estetic pentru dascălii care caută o clipă de nemurire în paginile unei reviste şcolare. Este o carte care a lipsit şi care lipseşte din rafturile bibliotecilor, este o carte care ne aminteşte că rubrica de final este la fel de importantă şi de frumoasă precum articolul de pe prima pagină.

                                                                                                            dr. Nicoară Mihali

Gelu Dragoş, un condei distinct şi personalizat

"Condeiul său s-a impus treptat şi sigur în peisajul publicistice maramureşene. Pe traseul evoluţiei sale de jurnalist, Gelu Dragoş a avut tentaţia firească de a exersa asprimile şi riscurile de pamfletar. Natura sa boemă,  e bine de ştiut că Gelu Dragoş este înainte de orice, domnul Învăţător, l-a ajutat să-şi cenzureze pornirile către ispita jurnalismului provocator de emoţii negative. Condiţia modestă şi vulnerabilă de slujitor la catedră din sistemul de învăţământ românesc măcinat de turbulenţe şi privaţiuni, oferă zilnic semnale şi motive de răbufnire publică, de obidă şi revoltă. 

Gelu Dragoş are conştiinţa crizei politice şi sociale, numai că el a înţeles să facă un act de voinţă şi de autocontrol şi să încerce să ofere, în felul său o alternativă de abordare publicistică. Oferta civică şi culturală a Maramureşului este generoasă. Aceasta era în aşteptarea vredniciei răbdătoare a unui cronicar. Gelu Dragoş a înţeles să se definească pe sine însuşi ca om de presă, cu un condei distinct şi personalizat. El are cutezanţa să abordeze transcrierea evenimentului într-un instant subiectiv, uneori pasional, patetic, debordând de dragoste de viaţă şi de oameni, eliberând ştirea din chingile obiectivităţii profesate pervers şi ipocrit de atâţia colegi de breaslă. 

Gelu Dragoş ca profesionist al jurnalismului ştie reţete şi formule cu care să se facă temut. Gelu Dragoş are tăria să iubească şi să se facă, prin ceea ce consemnează şi mai ales cum scrie, îndrăgit".

                                                                           Virginia PARASCHIV

Poesis - Gelu Dragoş

 

Patria -

tărâm de vis,

strune de viori,

dansuri de curcubeie,

prune coapte, roşie lumină,

greieri răspândiţi prin mirişti,

zbor de cocori, cântec de măiastră,

ai intrat definitiv în sângele meu.

 

Ţie îţi dărui şi inima

şi visele, faptele şi zborul,

spre tine vin zi ori noapte, spăşit,

neodihnită ţărână-n mişcare,

stropită de veacuri, din plin,

cu sângele strămoşilor noştri.

 

Dincolo de stele, de gând,

patria e ţinutul vorbelor alese,

e lumea fermecată a copilăriei,

e vatra casei, e cartea de citire,

e rostul lumii mele, e-un univers închis!

 

 

 

 

 

 

APRECIERE

 

Stimate domnule profesor Gelu Dragoş,

      Vă felicit cu mult drag cu ocazia includerii dumneavoastră în „Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni” de Traian Vasilcău şi acad. Mihai Cimpoi din Republica Moldova.

   

 Cu prietenie Toma Gross Rocneanu. 

GÂNDURI DE BINE

 

(parafrazând titlul unui volum de versuri,

ce aparține poetei CORINA NICA, BV)

 

E o bucurie imensă, dragi prieteni! Iar cine a rostit pentru prima dată sintagma: ,,MULȚUMESC CĂ SUNTEȚI ÎN VIAȚA MEA!" sau, cealaltă: ,,NU AȘ PUTEA FĂRĂ VOI!" a știu ce zice și de ce zice asta!? Acum, făcând un bilanț al PROIECTELOR LITERARE (actuale și viitoare), simt o imensă bucurie. M-a ajutat în acest demers prefața de carte întocmită de prof. univ. dr. CARMEN DĂRĂBUȘ, pentru vol. 1, cea întocmită de prof. dr. TEREZIA FILIP, pentru vol. 2 și prefața pentru vol. 3, întocmită de prof. dr. VALERIA BILȚ.

MULȚUMIM din suflet pentru încurajările Dumneavoastră sincere și laudative. Au contat foarte mult în continuarea acestui amplu PROIECT LITERAR căruia noi, echipa de coordonare formată din prof. GELU DRAGOȘ și poet popular NELU DANCI, i-am spus:      ANTOLOGIE DE TEXTE. RECENZII DE CĂRȚI - PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII CONTEMPORANE. SINCERUS VERBA, VOL. 1-4.

Așa am crezut de cuviință că este bine! Critici și vorbe fără rost? Fost-au! Și le mulțumim și acestora. Ne-au întărit. Ne-am concentrat și mai mult asupra proiectului și am mers mai departe, har Domnului, crezând în calitate, obiectivitate și valoare literară. Se pot face lucruri minunate și dacă nu ești într-un top al celor care nu sunt în topul celor mai buni! Nu-i așa? Glumesc! Surprizele încă nu s-au terminat. Veți mai avea parte de ele, garantat.

Iar acum, făcând un altfel de bilanț, al acestui proiect literar, un MARE și din SUFLET MULȚUMESC, se cuvine a-l rosti celor care au dorit să apară în acest proiect, cu mai multe volume recenzate. Credeți-mă, pentru vol. 4, (finalul acestei serii), ne hotărâm foarte greu asupra cui să rămânem, pentru a fi cuprins în proiect.

Prevăd si un volum 5. Îndrăznesc, cu gândul, și spre un volum 6. Doamne ajută... Asta spune multe și dovedește multe. Întâi încrederea ce o aveți în noi. Apoi, curajul Dumneavoastră și dorința de a fi recenzați și apoi publicați în alte lucrări literare de referință (iată, exemplul acestor antologii!). Cineva, (nici nu i-am reținut numele!), contesta abundența de antologii literare - cu bun, cu rău.

Asemenea fapte literare nu au voie să fie contestate. Dimpotrivă, se cuvine maximă apreciere și respect - pentru carte și autor. Ele, antologiile literare de poezie sau proză, sunt efortul unei munci susținute și sunt dedicate nu doar celor care sunt antologați... segmentul literar și al literaților este imens, doar interes să fie.

Iată, deocamdată, lista celor cuprinși cu mai multe volume recenzate, în acest proiect, nu neapărat în ordine alfabetică:

- Ionica BANDRABUR, Slănic Moldova; Florentina DANU - Brașov; Florin DRAGOMIR, Șișești MM, debut literar; Marița GRIGOR, Chiuzbaia, MM, folclor; Olimpia MUREȘAN, Ulmeni, MM; Grigoraș CIOCAN, Târgu Lăpuș, MM; Mihai Marius COȘERARIU, com.  Tașca, NT; Mariana BENDOU, Onești, BC; Ionel SIMA, FIE IERTAT!, Baia Mare, MM;  Daniela VÎLCEANU, Drobeta-Turnu Severin, MH; Zenovia ZAMFIR, Râmnicu Vâlcea, VL; Elvira RĂCEALĂ, Constanța, CT; Limona RUSU, Suceava; Lăcrămioara ELEFTERIU, Babadag, TL; Angela DUMBRAVĂ, TL; Garofița JIANU, Constanța;  Victoria FURCOIU BUNICA, Covasna; Petru T. GRĂDINARU, Vadurile, VS; Și, clar, echipa de coordonare a proiectului:

•  prof. Gelu DRAGOȘ, Lucăcești-Maramureș;
• poet popular NELU DANCI, Plopiș-Maramureș;
•  Vasile BELE, Chiuzbaia-Maramureș;

Fără să îi număr, suntem câțiva! Aproape o antologie. Doamne ajută să fie bine! Să fim sănătoși și fericiți și cu poftă creativă...

                                         VASILE BELE, Chiuzbaia

                                    - cu gândul la Dumneavoastră...

 

3 poezii semnate de către poetul Gelu Dragoş

 

 Contemplare

 

 stau culcat cu ochii închişi -

 visez la copilăria-mi de odinioară

 o căldură interioară duios mă înfăşoară

 îmi mângâie trupul bolnav şi pleoapele

 e atâta linişte şi armonie în sufletul meu

 dar ceva mă strânge şi nu-mi dă pace

 e inima, inima mea obosită ce-mi spune

 nu mai privi atât de mult înspre spaţiul virtual

 ci mai bine hrăneşte-te cu clipa...

 

stau întins, nemişcat, cu ochii închişi

visez la zilele adolescenţei mele precoce

cu vise, îndrăzneli, cu temeri şi primele iubiri

crezând atunci că vom fi mereu tineri

stau obosit, nemişcat şi încerc să visez

că nu trăiesc în secolul turbulenţei globale

îmi sugerez insule verzi, edenice, de fericire

şi brusc din toate acestea mă trezesc în sudori

doar suntem în secolul marilor nebunii şi nebuni!

 

 

  Ţinutul închis

 

De mult prea mult timp ţinutul nostru e închis-

ne ţinem sufletele ca-ntr-o pânză de paianjen

viaţa noastră are prea multe coborâri şi crăpături

deşi trăim într-un mare clopot de sticlă

A venit vremea ca fiecare s-o luăm pe un drum

vreau să pun ordine şi dacă mă împotmolesc în desiş

oare de ce seara vorbeşti într-un fel şi mâine eşti alta

până la urmă toţi avem nevoie de puţină primăvară

de puţin orizont albastru şi cuvinte înstelate şi tandre

Pe lume am venit ca să învăţ fericire încă din tinereţe

tu mă înveţi zilnic ce-i bătrâneţea şi opacitatea

iar cuvintele dintre noi nu mai prind rădăcini...

 

 

 Te-aş chema

 

invitaţi-mă la dans goală îşi spuse într-o zi femeia

căutând în dicţionar ce înseamnă cuvântul şaradă

între două dansuri e loc şi pentru vals şi fericire

ar trebui să învăţ viaţa şi fără tine îşi mai spuse

deoarece în vremile astea trebuie să fiu regina galei

să ai amintirea unei femei ca prinţesa Diana

acum de când am devenit doi străini dezlegaţi de biserică

 nu mă pot desprinde deodată de amintirile noastre

fiindcă între două tăceri şi ziduri construite de tine

inima mea le-a pătruns cu iluzia iubirii eterne

acum la capăt de drum te-aş chema din nou cu mine

în ţara cuvintelor dulci a dorului şi amorului

 

 

                                                  

 

 

 

 

 

31 august - Ziua Limbii Române

https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2020/08/31/latinitate/#more-42160

Poesis - Gelu Dragoş

Intrigile se bat cap în cap
precum berbecii
fără să-şi închipuie
că vor rămâne fără
                    coarne
Dintotdeauna
făţărniciile au mame
                      vitrege
Deasupra Cerului
mai sunt o sumedenie
                   de Ceruri
Din vreme în vreme vin
blestemele fără aripi...

Fotografia zilei - Parodistul Lucian PERŢA şi poetul Gelu DRAGOŞ

Aforismul zilei

"În România anului 2020 sunt mai mulţi câini ciobăneşti decât turme de oi"

                                                                                                      Gelu DRAGOŞ

Poesis - Gelu DRAGOŞ

Înspre tine

Am dat peste lacrimile tale

abandonate

dincolo de râu

Ştiind că sunt pentru mine

le-am adunat cu grijă

precum aş fi strâns flori de câmp

pentru un buchet nemaivăzut

Totdeauna într-acolo
 mă poartă paşii

obosiţi

de îndelunga mărşăluire

înspre tine...

Nimeni  prin-prejur

doar vântul cald.

Nu mi se cuvine...

Nu mi se cuvine să vorbesc

despre dragoste

Nu mi se cuvine să vorbesc

despre ură

 Încerc doar să definesc

deosebirile

dintre noi...

   Nu mi se cuvine să vorbesc

  despre Întuneric

  Nu mi se cuvine să vorbesc

  despre Lumină

  Încerc doar să definesc

  asemănările

  dintre noi...

Te-am căutat

Motto: Doar un punct de sprijin  am păstrat din fiinţa ta...

Te-am căutat între toate

graniţele rigide

nu te-am aflat nicăieri

şi niciunde

M-am gândit că doar alunecarea ta

a şters urmele

îngropate în întunericul

necuprins al nopţilor

noastre

de dragoste...

Eu ştiu că va veni şi vremea noastră

 Îmi uitasem toate gândurile

acasă

aşa ca ne iubeam

 cu privirile timide

precum începătorii

într-ale îmbrăţişărilor

tandre.

Îmi uitasem toate speranţele

acasă

aşa că n-am sperat

la îmbrăţişările tale

calde şi

 pătimaşe

 peste sufletul meu.

Îmi uitasem toate visele

acasă

iar ochii mei trişti

se revărsau temători

asupra trupului tău

zvelt de

 cadână.

Ştiu că va veni şi ziua

 noastră

când vom pluti ca îngerii

 în Rai

şi-am să te port

în mine

întotdeauna...

Memoria

Timpul nu mai are

dimensiunile sale

Ştiute ori necunoscute

de pământeni

O singură fotografie

îmi aminteşte de tine

Mireasă la Altar

înconjurată de cei dragi

Dincolo de Biserică

e aeroportul

De pe care vom decola

spre tărâmuri nemaicălcate

Unde vom pricepe poate

dimensiunile memoriei...

Amintirile păcatului primordial

N-am fost iertat în primăvară

nu m-a iertat nici vara

ce să mai vorbesc de toamnă

sau iarna geroasă şi nemiloasă

căci tu nu mi-ai dăruit nici un anotimp

Amintirile noastre au împietrit

în crucea nopţilor de iarnă

Îmi amintesc doar foşnetul îndelung

al rochiilor tale

nimeni împrejur

Precum pâinea se numeşte pâine

aşa şi tu te defineşti

ca o fărâmă a împietririi

amintirilor mele

Păcatul crescuse în trupul meu

iar tu nu mi-ai dăruit nici un anotimp

să fie doar al meu, al nostru...

Anotimpurile

Prin faţa geamului meu

anotimpurile trec

În pas de voie

Uneori le număr

alteori nu le ţin seama

Ademenitoare cum sunt ele

uneori chiar îmi bat în fereastră

discret

prieteneşte

Semn că se apropie vremea

să aleg unul

în care să-mi petrec

veşnicia...

Gara noastră

mi-a ostenit pleoapa stângă

de prealunga aşteptare

într-o gară fără linii

şi felinare

trenurile se perindă precum

cârdurile de păsări călătoare

după trecerea lor

doar un miros de flori de tei

învăluia peronul pustiu

amestecat cu fum de

cărbune....

Poesis - Gelu Dragoş

AŞA CUM TREBUIE?

atâta tristeţe în jur
încât arcuşul viorii s-a rupt
umbrele nu mai ating pământul
coronavirusul ne sufocă 
măşti peste măşti şi mănuşi
la TV doar ştiri apocaliptice
m-am săturat de pandemii şi prostie
ne învăluie mai rău ca fumul miriştei
stările de urgenţă şi alertă se succed
ca şi comunicatele guvernanţilor
acum în aceste vremi de răstrişte
doar soarele răsare şi luna veghează
pentru noi pământenii cum trebuie...

Trei poeme traduse de elevi băimăreni pentru Festivalul Internaţional şi Antologia "Cuvânt în lume", ediţia a XIV-a ale poetului Gelu Dragoş (Cenaclul Scriitorilor Maramureş)

Poesis - Gelu DRAGOŞ

Te-am căutat

Motto: Doar un punct de sprijin  am păstrat din fiinţa ta...

Te-am căutat între toate

graniţele rigide

nu te-am aflat nicăieri

şi niciunde

M-am gândit că doar alunecarea ta

a şters urmele

îngropate în întunericul

necuprins al nopţilor

noastre

de dragoste...