La Muzeul Popa’S din Timișoara, Colocviul „Arte vizuale satirice în Europa”

 

Sâmbătă, 18 iunie a.c. cu prilejul Colocviului „Arte vizuale satirice în Europa”, caricaturistul Ștefan Popa – Popa’S a lansat o carte cu același titlu. În acest volum se reunesc cei mai mari caricaturiști de pe continent. Au fost prezenți un grup reprezentativ din Timișoara, iubitori de caricatură.

Popa’S organizează la muzeul din Bastion, Timișoara, care-i poartă numele, a treia oară anul acesta un colocviu legat de profesiunea de artist vizual. Primul colocviu a fost acum câteva luni și s-a desfășurat sub genericul „Satira grafică contemporană”, al doilea „Caricatura de presă din Balcani” și cel de-al treilea „Arte vizuale satirice în Europa”.

Artistul vizual timișorean a vorbit despre primul Muzeu de Caricatură din Lume, care se află în Varșovia și poartă numele unui celebru caricaturist polonez, care este și inițiatorul lăcașului de cultură, Eryk Lipinski. A subliniat faptul că este foarte greu să ai materiale în ziua de astăzi pentru albume, fiecare caricaturist a trebuit să cedeze dreptul de autor.

Popa’S a amintit despre „Salonul de caricatură” de anul trecut, la care au participat peste 800 artiști, din peste 83 de țări, de pe toate continentele. În opinia sa, dacă ne luăm după numărul de țări participante ar fi cel mai important eveniment cultural din țară și chiar din alte țări.

Muzeul Popa’S, din cadrul Muzeului Banatului, are 280 metri pătrați și în comparație cu alte galerii care expun caricaturi putem spune că la Timișoara suntem privilegiați, deoarece spațiul pe care îl ocupă „Salonul de Caricatură” este de 1.700 metri pătrați. În acest context, putem afirma că este cel mai mare spațiu pentru expus caricaturi din lume.

Ștefan Popa și-a propus să editeze la fiecare colocviu, 3 – 4 pe an, câte un album cu lucrări reprezentative, plus un album pentru „Salonul de Caricatură” din octombrie. La acest salon vor participa spuma caricaturii din întreaga lume, mari personalități ale artelor românești și maeștrii sportului românesc. Pe lângă aceste manifestări culturale, devenite tradiție, se va organiza mai multe acțiuni culturale on-line, cu o mare arie de răspândire.

Un alt punct important al colocviului a fost lecțiile de caricatură pentru copii, care într-un timp record au devenit artiști de luat în seamă. Această idee inițiată și promovată de Popa’s a fost preluată în Spania și în alte țări, până și unele țări din Africa au fost interesate să-și învețe copii să iubească caricatura.

Pe simeze au fost expuse cele mai reprezentative caricaturi din Europa. Sunt artiști foarte cunoscuți, care publică în marile ziare din lume.

După vizionarea expoziției, cei prezenți au fost invitați să fie imortalizați într-o caricatură pe loc de Popa’S și Nina Jurcă, studentă la „Academia Popa’S”.

Un mesaj pentru turiștii din Timișoara să viziteze Muzeul Popa’s.

 Nicolae Toma, U.Z.P.R.

Timişoara, eroii tăi din decembrie 1989 plâng...

 Mihai Bojin, consilier județean Timiș, despre parada homosexualilor din oraș: „Cu tot respectul, dar spălatul așternuturilor din dormitor în spațiul public nu e motiv de mândrie. Dragă Timișoara, în această săptămână nu ai nici un motiv de „pride”!!!Creștinii penticostali din regiune critică desfășurarea la Timișoara a Săptămânii PRIDE de promovare a minorităților sexuale.

Începând cu Ziua Eroilor, 6 iunie, la Timișoara va avea prima săptămână dedicată homosexualității sau „săptămâna Pride” așa cum a fost denumită de organizatori.

De pe 6 iunie 2019, orașul de pe Bega va intra pe harta orașelor care sărbătoresc public homosexualitatea. Consilierul județean Mihai Bojin s-a arătat îngrijorat de această situație, întrebându-se de ce este nevoie de exhibiția publică a unor „teme care țin de privat”.

Acesta consideră că este regretabil faptul că la celebrarea acestor evenimente contribuie instituții ale statului. Mihai Bojin se întreabă în ce fel de societate vor ajunge să trăiască copiii noștri.

„E trist că am ajuns vremuri în care, nu realizările care fac posibile progresul uman, ci opțiunile sexuale au devenit motiv de mândrie (asta înseamnă, de fapt, PRIDE). Cu privire la ceea ce se întâmplă azi în Timișoara, am câteva întrebări. De ce, oare, să ieși în public cu teme care țin de privat? Sau este orientarea sexuală singura „realizare”, elementul definitoriu al celor care fac din asta motiv de paradă? Din afară, așa se vede situația.

Deja e stereotipic răspunsul: „să celebrăm diversitatea”. Diversitatea merită celebrată atunci când aceasta duce la progres (social, cultural etc.)! În alte situații, diversitatea trebuie acceptată, tolerată. Mă întreb, în cazul orientărilor homosexuale, în ce constă progresul, de s-ar cuveni „celebrate”? Un alt slogan super-uzat: „homosexualitatea e normalitate”. Și, totuși, de când am ajuns să celebrăm „normalitatea”?

Creștin fiind, privesc și analizez lumea printr-o lentilă iudeo-creștină. Conform acestui „worldview”, homosexualitatea este un indicator al decadenței morale, nicidecum a progresului social. O idee care a dominat cercetarea istorică din sec. 18 și 19 conchidea că marile culturi și civilizații umane s-au prăbușit la un moment dat din cauza imoralității. Astăzi ideea a cam dispărut din cercetarea contemporană. Oare de ce?

Ducând mai departe această observație, mă întreb, din nou, unde este motivul de celebrare? Și de când ar trebui să ne lăudăm cu propriile decăderi? Punând problema în felul acesta, mi se pare regretabil că evenimentele din această săptămână se desfășoară cu implicarea unor instituții ale statului. De când are politicul și academia interes să promoveze și să celebreze decăderea? Sau sunt ele însele parte din același trend al decăderii? Răspunsul cred că îl știm deja.

În ce privește toleranța la care m-am referit mai sus, cred cu tărie că trebuie să fim toleranți față de orice fel de minoritate. Dar oare nu cumva chiar ideea de toleranță a devenit astăzi intolerantă? Nu întâmplător, criticii sociali de azi vorbesc despre dictatura minorității sau despre „intoleranța toleranței”. Chiar ar trebui să tăcem, de teama de a nu fi etichetați „intoleranți”, atunci când în Parcul poporului se organizează un așa-zis picnic care are drept scop promovarea homosexualității în rândurile copiilor? Eu unul nu pot să tac. Căci în cazul acesta nu mai vorbim de existența minorității sexuale ci de inexistența minimului bun simț! Și, apropo, sunt curios să văd cu câtă toleranță vor fi citite aceste rânduri de cei care strigă în mod constant „toleranță, toleranță!”.

Să nu fiu înțeles greșit: am scris aceste rânduri nu dintr-o inimă încărcată de ură, ci dintr-o inimă plină de iubire. Iubire față de Dumnezeu, în primul rând, și iubire față de poporul meu creștin și față de Timișoara. În calitate de consilier județean, consider că orașul meu și județul meu merită mai mult. Merită să celebreze valori, realizări, progrese. Cu tot respectul, dar spălatul așternuturilor din dormitor în spațiul public nu e motiv de mândrie. Și mai scriu aceste rânduri din iubire față de familia mea: soția mea, fetele mele și nepoțica mea. De dragul lor nu pot să tac; căci îmi doresc ca urmașii mei să trăiască într-o societate care își sărbătorește progresul, nu decadența.

Dragă Timișoara, în această săptămână nu ai niciun motiv de „pride”!”, a scris el.

Preluare https://www.activenews.ro/stiri-locale/Mihai-Bojin-consilier-judetean-Timis-despre-parada-homosexualilor-din-oras-Cu-tot-respectul-dar-spalatul-asternuturilor-din-dormitor-in-spatiul-public-nu-e-motiv-de-mandrie.-Draga-Timisoara-in-aceasta-saptamana-nu-ai-nici-un-motiv-de-%E2%80%9Epride-156316