La Muzeul Popa’S din Timișoara, Colocviul „Arte vizuale satirice în Europa”

 

Sâmbătă, 18 iunie a.c. cu prilejul Colocviului „Arte vizuale satirice în Europa”, caricaturistul Ștefan Popa – Popa’S a lansat o carte cu același titlu. În acest volum se reunesc cei mai mari caricaturiști de pe continent. Au fost prezenți un grup reprezentativ din Timișoara, iubitori de caricatură.

Popa’S organizează la muzeul din Bastion, Timișoara, care-i poartă numele, a treia oară anul acesta un colocviu legat de profesiunea de artist vizual. Primul colocviu a fost acum câteva luni și s-a desfășurat sub genericul „Satira grafică contemporană”, al doilea „Caricatura de presă din Balcani” și cel de-al treilea „Arte vizuale satirice în Europa”.

Artistul vizual timișorean a vorbit despre primul Muzeu de Caricatură din Lume, care se află în Varșovia și poartă numele unui celebru caricaturist polonez, care este și inițiatorul lăcașului de cultură, Eryk Lipinski. A subliniat faptul că este foarte greu să ai materiale în ziua de astăzi pentru albume, fiecare caricaturist a trebuit să cedeze dreptul de autor.

Popa’S a amintit despre „Salonul de caricatură” de anul trecut, la care au participat peste 800 artiști, din peste 83 de țări, de pe toate continentele. În opinia sa, dacă ne luăm după numărul de țări participante ar fi cel mai important eveniment cultural din țară și chiar din alte țări.

Muzeul Popa’S, din cadrul Muzeului Banatului, are 280 metri pătrați și în comparație cu alte galerii care expun caricaturi putem spune că la Timișoara suntem privilegiați, deoarece spațiul pe care îl ocupă „Salonul de Caricatură” este de 1.700 metri pătrați. În acest context, putem afirma că este cel mai mare spațiu pentru expus caricaturi din lume.

Ștefan Popa și-a propus să editeze la fiecare colocviu, 3 – 4 pe an, câte un album cu lucrări reprezentative, plus un album pentru „Salonul de Caricatură” din octombrie. La acest salon vor participa spuma caricaturii din întreaga lume, mari personalități ale artelor românești și maeștrii sportului românesc. Pe lângă aceste manifestări culturale, devenite tradiție, se va organiza mai multe acțiuni culturale on-line, cu o mare arie de răspândire.

Un alt punct important al colocviului a fost lecțiile de caricatură pentru copii, care într-un timp record au devenit artiști de luat în seamă. Această idee inițiată și promovată de Popa’s a fost preluată în Spania și în alte țări, până și unele țări din Africa au fost interesate să-și învețe copii să iubească caricatura.

Pe simeze au fost expuse cele mai reprezentative caricaturi din Europa. Sunt artiști foarte cunoscuți, care publică în marile ziare din lume.

După vizionarea expoziției, cei prezenți au fost invitați să fie imortalizați într-o caricatură pe loc de Popa’S și Nina Jurcă, studentă la „Academia Popa’S”.

Un mesaj pentru turiștii din Timișoara să viziteze Muzeul Popa’s.

 Nicolae Toma, U.Z.P.R.

Pe urmele unor autori și locuri frumoase din Maramureș

 

Editura eCreator, din Baia Mare, mi-a trezit interesul  cu un volum întitulat „Scrieri literare”. Olimpia Mureșan ne mărturisește în „Cuvântul autorului” – „În această carte am adunat texte scrise și publicate în ultimul timp în ziare, bloguri, reviste maramureșene și reviste  din țară” și prin această declarație înțelegem că avem în față o antologie de texte despre scriitori și oameni importanți din Maramureș și din țară și despre locuri frumoase.

    Înainte de a vorbi despre stil și scriitură voi face referire la câțiva scriitori prezentați.

    Despre prof. Ioan Mureșan Lazăr, care „ne-a lăsat drept moștenire patriotismul”, nu am auzit mare lucru, spre rușinea mea, dar citind articolul am aflat că a fost „scriitor și poet contemporan; mai presus de toate a fost un mare patriot” recunoscut și omagiat în Maramureș. Editoarea Voichița Pălăcean Vereș  îl prezintă în lucrarea „Oglinda Ligii Scriitorilor Români la 10 ani - O altfel de istorie a literaturii române actuale”. Cert este faptul că în fiecare parte de țară există oameni care scriu și iubesc limba și poporul român. Tot ce a publicat, pe lângă poezii, se referă la istoria glorioasă a acestei nații aflată la răscrucea imperiilor.

Pe lângă patriotism era și „profund religios” și împărțea de câte ori avea ocazia „pliante cu biserici, cu citate din Sf. Scriptură, o carte filatelică, alta cu imagini ale marilor scriitori români, basme și legende din literatura universală”. Ioan Mureșan Lazăr a înființat Asociația Culturală „Dr. Ilie Lazăr” și a organizat acțiuni culturale și sociale de anvergură națională.

    Articolul „Aer de Colibița” este un manifest împotriva poluării și începând de la motto  „Dacă un singur soare și un singur aer există pentru toți, atunci de ce unii oameni vor cu tot dinadinsul să polueze aerul și apa, poluându-se?” și până la final, autoarea  ne prezintă argumente și localizează locul unde s-a inspirat când a scris acest articol de suflet „Lacul Colibița era la un kilometru depărtare, acestuia i se spune „Austria de România” sau „marea de la munte”.

    Pe Iacob Oniga l-am întâlnit la o acțiune culturală organizată la Târgu Lăpuș în vara anului 2021. Mi-a atras atenția cum purta cu mare fală portul popular maramureșean, dar nu am avut ocazia să-i citesc vreo carte și când i-am văzut numele în volumul scris de Olimpia Mureșan am citit pe nerăsuflate.

    Autoarea prezintă cartea lui Iacob Oniga „Amintiri din copilăria cuvintelor”, apărută la, editura Eurotip, din Baia Mare în anul 2018 cu ocazia centenarului Marii Uniri-1918-2018. O serie de povestiri despre întâmplări adevărate din satul de altădată, cu tradiții din Postul Mare și altele care ne coboară în timp și ne cutremură prin sinceritate și cuvinte emoționante. O altă calitate a acestor povestiri, ne spune Olimpia Mureșan „fiecare povestire are spre final aserțiuni care prezintă paralel lumea actuală, deci trecutul întâmplărilor din copilărie are o interpretare care este viziunea actuală a scriitorului ajuns matur”.   

    Mesajul din finalul cărții lui Iacob Oniga transmite un mesaj fără echivoc „niciodată nu va mai fi cum a fost” și mai presus de toate această schimbare de paradigmă e sugerată mai mult decât oricând de influența politicului, „Azi bătăile se duc în parlamentul României și pierde întotdeauna cel de-al treilea, adică poporul român!”, care a modificat modul de percepere față de anumite valori tradiționale și cum implementarea modelului european a transformat viața din sate și le-a adus mai aproape de viața de la oraș.

    Bisericile de lemn din Maramureș reprezintă o dovadă clară că românii au fost credincioși și au trăit cu frica de Dumnezeu. Despre biserica de lemn din Ulmeni – Sălaj au scris „preotul paroh și protopop Emil Negruțiu  împreună cu Ioan I. Șimon - fost subofițer activ al Batalionului de Moți „Avram Iancu”- Abrud, fiu al satului, veteran din al doilea război mondial 1941-1945, inspector financiar, colaborator istoric și pensionar” în monografia „Monografia Comunei Ulmeni pe Someș, Căminul Cultural, județul Maramureș  1900-1920, 1921-1939, 1940-1990, Editura Tipografia Județeană, Baia Mare scrisă în anul 1990”.

    Pintea, haiducul Maramureșului, a rămas viu în memoria colectivă și mai multe locuri au primit numele acestuia cum ar fi: „Fântâna Pintii”, „Dealu Pintii!”, „Pârâul Pintii!” și această recunoaștere reiese din câteva cuvinte de suflet „Dealul, fântâna și pârâul întâlnirilor cu Pintea îi poartă și astăzi numele în semn de recunoștință pentru faptele bune pe care le-a făcut acest luptător în favoarea țăranilor săraci din acele locuri”.

    În satele de altădată, pe lângă preot, dascălu era un stâlp important al comunității și evocarea cărții „Dascăli din Țara Codrului”-lucrare începută și scrisă parțial de  regretatul profesor din Oarța de Sus-Rus Traian și continuată de profesorul din Fărcașa- Viorel Pop - amândoi prieteni și dascăli în arealul codrului transilvan” scoate la iveală importanța educației, unde sunt prezentați oameni care au sfințit locul în această parte de țară.

Un alt autor, care mi-a atras atenția, este Gelu Dragoș. Am citit mai multe articole scrise de acesta, dar din păcate nu am avut ocazia să citesc vreo carte semnată de dumnealui, dar niciodată nu-i târziu. O recenzie prezintă cartea „FILE DE ISTORIE”, editura Gutinul, Baia Mare, 2018. Autorul cărții descrie satul natal Lucăcești. Un lucru demn de admirat este inserarea în monografie a unui „mic dicționar sătesc cu cele mai folosite cuvinte din zonă”. 

    Vasile Bele, un scriitor pitoresc din Maramureș, a stârnit interesul autoarei acestei cărți prin volumul „GRAIUL ÎN CHIUZBAIA-EXPRESII LOCALE”, editura „Armonii Culturale”, Adjud, 2019. Aflăm că această monografie complexă despre satul Chiuzbaia poate induce dorința ca cititorul să viziteze această localitate străveche și pot spune cu bucurie că am fost în acest loc mirific înpreună cu Vasile Bele și poetul Costel Stancu. Un loc aparte în această carte sunt expresiile păstrate din bătrâni și care peste ani se vor pierde cu siguranță, iar cei interesați le vor redescoperi în acest volum menit să păstreze memoria unui sat și a sătenilor din Chiuzbaia.

    Autoarea preocupată de identitatea românilor din Ardeal prezintă o recenzie a cărții  „Istoria reală a Ardealului”, editura Emma Books, Sebeș, 2019, scrisă de distinsul profesor, filolog, critic și eseist Costel Neacșu. Autorul urmărește firul istoriei prin documente autentice și nu face niciun rabat de la adevăr și urmărește istoria de-a lungul timpului: Din epoca preistorică, Despre epoca antică, Din epoca medievală, Epoca modernă și Referitor la epoca contemporană. Un capitol aparte se referă la „unirea Transilvaniei cu România” și tratatul de la Trianon. Nu este uitată „barbaria hortystă în Transilvania și tragismul anului 1940”.

    Dar să nu mai dezvălui din secretele ascunse ale cărții și să trec la stilul literar. Scrie frumos, clar și concis. Cartea se adresează tuturor cititorilor și are principalul merit că incită pe cititor să caute cărțile prezentate, ba și mai mult să meargă în locuri frumoase, din această țară minunată.

    Nu pot decât să spun succes Olimpia Mureșan și bineînțeles că aștept să apară și alte cărți la fel de interesante și incitante cum este cea de față.

Autor: Nicolae TOMA

Preluare https://ecreator.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=11524:pe-urmele-unor-autori-si-locuri-frumoase-din-maramures&catid=12:critica-literara&Itemid=115