La şedinţa Cenaclului Scriitorilor – Centenar Ion Şiugariu !

Ședința Cenaclului Scriitorilor din Maramureș din data de 4 octombrie 2014, sub conducerea scriitoarei Florica Bud, a avut o conotație aparte:Comemorarea marelui poet-erou Ion Șiugariu, eveniment desfășurat la Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” din municipuil Baia Mare.

În deschiderea evenimentului, domnul prof. Dan V.Achim, directorul editurii „Gutinul” a prezentat cartea apărută sub îngrijirea Domniei sale „ÎNSEMNĂRI DIN RĂRBOI,1944-1945, DE ION ȘIUGARIU”poetul maramureşean căzut în al doilea război mondial.

La această întrunire audiența a fost onorată de prezența doamnei Aurelia Petruşca, nepoata marelui poet evocat, care a subliniat momentele grele pe care unchiul domniei sale, poetul erou menționat le-a petrecut pe front și menționând de asemenea faptul că, poetul fiind sub ”ploaia de foc și de gloanțe” a avut tăria de a consemna în plan publicistic,fie poezii sau texte de altă natură, dar mai ales să țină legătura prin scrisori cu soția sa dragă, Lucia Soreanu.

Scriitoarea și traducătoarea Betty Kirckmaier Donca a subliniat aspectul că Cenaclul Scriitorilor a avut inițiativa de a organiza acest memorabil eveniment comemorativ legat de viața marelui poet maramureșean.

Poetul Vasile E. Lupșe a precizat că anul acesta se împlinesc 100 de ani de la nașterea poetului Şiugariu, an în care s-a născut și marele patriot român Corneliu Coposu.

Au citit apoi versuri din creația poetului comemorat, poetele: Rodica Dragomir, Silvia Bya Urlich, Ioana Ileana Şteţco.

În încheiere, prof. Vasile Leschian a recitat, de asemenea, versuri din creația marelui poet din Baița, și a menționat diverse publicații (reviste,ziare) din toate colțurile țării în care poetul comemorat a publicat versuri sau texte de altă natură.

Peste două săptămâni, la următoarea întâlnire a Cenaclului Scriitorilor din Maramureş va citi poetul Ioan Romeo Roşiianu.

                                                                                  Vasile Dan Marchiş

Fotografii realizate de Toma G. Rocneanu

Revista Cenaclului Scriitorilor din Maramureş

Dragii mei, la propunerea d-lui Dan Achim, „Pro Unione”, vom scoate primul numar al Revistei Cenaclului Scriitorilor din Maramureş... Cine doreşte să facă parte să-mi trimită, mie ( florica_bud@yahoo.com ) sau d-lui  Augustin Cozmuţa ( la redacţia revistei „Nord Literar),  o fotografie, un CV scurt, 10 poeme sau proze foarte scurte sau o proza  de 5-6 pagini A5... O zi bună tuturor,

                                           Florica Bud 

  Preşedintele Cenaclului Scriitorilor din Maramureş

Revista PRO UNIONE la cinsprezece ani de apariţie

„Am în faţă numerele duble 3-4 (51-52) ale revistei PRO UNIONE, care marchează 15 ani de când această revistă apare în Baia Mare, în ultima perioadă semestrial, fiind editată de fundaţia culturală cu acelaşi nume sub egida muzeului judeţean şi a bibliotecii judeţene, sprijinită material de consiliul judeţean şi consiliul local al municipiului Baia Mare. Actualmente redactor-şef este Valeriu Dan Achim, secondat de Ştefan Bellu şi Augustin Cozmuţa. După dispariţia fizică a lui Augustin Micu, preşedintele fundaţiei, locul său este suplinit de Valeriu Achim,cunoscut publicist şi istoric, întemeietorul editurii Gutinul. Revista are format carte cu coperţile I şi IV color, iar coperta II şi III reproduce secvenţe din activitatea fundaţiei şi a revistei.

Primul număr  a apărut în noiembrie 1998, tematica principală este bazată pe articole de istorie a ţinutului Maramureş, dar în ansamblu revista este de tip enciclopedic: istorie – documente; date şi sinteze monografice; patrimoniu, colecţii – colecţionari; voci din diaspora română; ştiinţă şi societate; cultură – literatură – artă; apariţii editoriale.

De-alungul timpului în revistă au semnat nume prestigioase: Victor Iancu, Augustin Cozmuţa,Valeriu Achim,Valeriu Dan Achim, Ştefan Bellu, Emil Micu, Gheorghe Pop, Ion Burnar, V.R.Ghenceanu etc.

Un material mi-a rămas imprimat în memorie înainte de a răsfoi colecţia revistei şi anume cel al fostului director al închisorii din Sighet,Vasile Ciolpan, tăietor de lemne de meserie, Amintiri şi memorii din viaţă cu scrisul olograf. În cinci ani cât a fost satrapul şef  al  penitenciar au decedat  Gheorghe Brătianu, Iuliu Maniu, episcopii Traian Frenţiu şi Ioan Suciu.

Cercetările istorice se extind şi la întregul ţinut al României, în atenţie fiind personalităţile istorice comemorate la zile festive. Amintesc aici pe Vasile Lucaciu, Mihai Eminescu, Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza, I.L.Caragiale, Ştefan cel Mare, Timotei Cipariu, George Enescu, Octavian Goga, Vasile Pârvan, George Pop de Băseşti. Titulescu, Steinhardt etc.

Recentul număr are ca tematică  personalitatea lui Nicolae Steinhardt, scriind la temă Augustin Cozmuţa şi Maria Gârbe. Capitolul istorie este susţinut cu materiale de la simpozionul Statuia identităţii naţionale versus monumentul alterităţii, prof.Ioan Cearnău despre familia nobiliară Pangraţiu de Dindileag; Cristian Mareş,Basarabia – 1918; prof.univ.dr.Ioan Bojan,Preliminarii politico-diplomatice ale Dictatului de la Viena din 30 august 1940; Ioan Bâtea, Un sat ca o familie. Scărişoara în refugiu; prof Liviu Tătaru, Relaţiile interetnice româno-maghiare în Transilvania între 1940 – 1960, dr.Nuţu Roşca, Unitatea naţională prin heraldică; prof Traian Rus, Vasile Lucaciu – un sfânt catolic într-o bisrică ortodoxă. Gavril Babiciu, Şi eu am fost la Roma.

La Documente aflăm articolul Lucaciu şi Goga,Viorel Cîmpean scrie despre Tămaia şi personalităţile sale, iar Ioan Puţ despre activităţile meşteşugăreşti în satul Plopiş.

Prof. Dan V.Achim scrie despre Vida Gheza şi statuia minerului din Centrul Nou al Băii Mari,Antoaneta Turda despre Matei Vişniec.Reţinem apoi materiale semnate de ing.Aurel Pantea, prof.Ioan Nădişan, dr.Felix Marian, prof Adrian Bledea.

Părintele Viorel Thira îl evocă pe  mitropolitul  Nicolae Bălan şi epigramistul Cincinat Pavelescu, drd.Luminiţa Hotea teoretizează despre onirismul de la noi, Dimov – Ţepeneag, iar conf.univ.dr. Valeriu Oros ne informează despre dramaturgia lui Vasile Zdrenghea. Ioan şi Emilia Pop comentează despre Dor în limbajul românesc.

Poezie ne prezintă Gelu Dragoş şi Maria Magdalena Irsik, iar proză Eugenia Ciordaş şi Valeriu Oros. Trebuie să meţionez că acest număr dublu are aproape 200 de pagini, este foarte bogat şi divers fapt care mă face să fiu laconic şi succinct pentru a mă încadra în spaţiul ziarului.

Ultimul capitol este cel de Apariţii editoriale unde Augustin Cozmuţa, Ofelia Marian, Maria Gârbe (MGMM), Şt.Jurcă şi Pamfil Bilţiu analizează cartea lui Ştefan Bellu, Sub cer voievodal; Dumitru Radu Popa, Sfinţi şi vânturi şi alte întîmplări; Marian Petcu, Istoria jurnalismului din România; Augustin Micu,întemeietor şi animator cultural;Istoria Borşei în imagini.

Pe copertă este portretul lui Nicolae Şteinhardt realizat de pictoriţa Maria Mariş Dărăban. Sunt, de asemenea ilustratii şi poze ce prezintă activitatea fundatiei ProUnione. Număr bogat şi interesant care ne face să credem că revista va continua să apară şi de acum, mulţi ani înainte, lucru pe care eu şi cititorii îl dorim din toată inima.”

                                                                              Ştefan Jurcă