A fost prezentată la BJPD revista „PRO UNIONE”, numerele 1-4, decembrie 2015

Marţi, 26 aprilie la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare a avut loc lansarea revistei ”Pro Unione”, nr. 1-4, decembrie 2015. În prezidiu au luat loc prof. Valeriu Dan Achim, redactorul şef al revistei, dr. Florian Roatiş de la Universitatea Tehnică Cluj Napoca şi dr. Ilie Gherheş - cel care a fost propus pentru funcţia (şi ales în unanimitate) de preşedinte al Fundaţiei „Pro Unione”, după decesul criticului Augustin Cozmuţa.

Într-o  atmosferă caldă, prietenească, s-a vorbit despre proiectele viitoare privind revista, de faptul că ea trebuie să ajungă la câţi mai mulţi cititori iar pentru aceasta cei care coordonează revista să se deplaseze în teritoriu şi să vorbească despre adevărata istorie a românilor, să le explice tinerilor ce înseamnă trecutul nostru ca popor, patriotismul şi dragostea de glie. Momente emoţionante au fost când au vorbit col (r) Gavrilă Groşan sau procurorul şef Ioan Bâtea.

Din sumarul acestui număr spicuim: Editorial semnat de dr. Ilie Gherheş – „1 Decembrie 1918 – Maramureşul şi Marea Unire; la secţiunea Ctitori ale Marii Uniri scriu prof. univ. Mircea Popa şi prof. Maria Mureşean; rubrica Istorie e reprezentată de muzeograf Corneliu Gaius, dr. Elena Muscă, prof. Dan Achim, preot Viorel Thira, Vasile Timur Chiş, procuror Ioan Bâtea, ec. col (r) Gavrilă Groşan, col (r) Petru Coca, Elena Ştreang, dr. Felix Marian; rubrica Istorie economică îi are ca invitaţi pe etnolog Pamfil Bilţiu, Walter Ubelhart, ing. Aurel Pantea, prof. Anca Beşleagă; la Personalităţi istorice semnează Viorica Ursu, Ioan Meteş Morar Chelinţanu, prof. Nicolae Pop; la secţiunea Om şi societate scriu prof. Liviu Tătaru, muzeograf Traian Ursu, ing. Aurel Pantea, prof. Ioan Achim, bibliotecar Maria Gârbe, prof. dr. Ioan Pop, prof. Raluca Tuşnea; Folclorul este reprezentat de etnolog Pamfil Bilţiu, Vasile Boiciuc Rocneanu şi prof. Dan Achim; secţiunea a doua Om şi societate aparţine prof. Gabriela Voichiţa Nicoară, prof. Gelu Dragoş, jurnalistului Ştefan Bellu, Ion Şiugariu (Poezii), bibliotecar Maria Gârbe, Alexandru Zotta, Ioan Nistor; despre sărbătorirea Zilei Minerului în 2015 în Maramureş vorbeşte ing. Lazăr Aurel Pantea; rubrica Aniversări îi are protagonişti pe fotograful Iuliu Pop (de Pamfil Bilţiu), Regele Mihai I (de prof. Lucian Miclăuş), Doamna „Apostof” şi V.R. Ghenceanu (de Teresia Bolchiş Tătaru) iar ultima rubrică Comemorări are articole scrise de col (r) Gavrilă Groşan, Ştefan Bellu, Nicolae Goja, Ioana Cozmuţa şi Gheorghe Pârja, căruia îi urăm şi noi  sănătate şi tradiţionalul La mulţi ani” cu ocazia zilei de naştere!

În cele 250 de pagini tipărite în condiţii grafice excelente la Editura „Gutinul”,  găseşti file de istorie, de jurnal, mărturisiri, fapte ale înaintaşilor mai puţin cunoscute azi, găseşti o parte din chinurile şi jertfele înaintaşilor, ca astăzi, pe aceste ţinuturi să putem vorbi şi gândi româneşte!

Felicitări colectivului redacţional, Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”, Primăriei şi Consiliului Local Baia Mare, Consiliului Judeţean Maramureş pentru sprijinul acordat în a tipări o revistă de ţinută!

                                                                                            Gelu DRAGOŞ

Fotografia zilei - Lansarea ultimului număr al revistei "Pro Unione"

Foto: Toma Gross Rocneanu

Cultura şi boema băimăreană îşi are reporterul ei, în persoana lui Gelu Dragoş

Cultura ca şi boema băimăreană îşi are reporterul ei, în persoana tânărului şi talentatului jurnalist, Gelu Dragoş, care înainte de toate este „învăţător”, după cum spune critica prin condeiul Doamnei Virginia Paraschiv, care ne pune şi în temă, în Prefaţă, cu lucrarea sus numitului: Gelu Dragoş „Instantanee Maramureşene”, Editura Transilvania, Baia Mare 2012. „Autorul Gelu Dragoş face public o ofertă inedită. O selecţie de ştiri şi reportaje, opinii emise la cald, în plină desfăşurare de eveniment, se constituie într-o cronică a vieţii maramureşene contemporane (...) Oferta civică şi culturală a Maramureşului este generoasă. Aceasta era în aşteptarea vredniciei răbdătoare a unui cronicar...”

         Adevărat, o constatăm şi noi, din „Sacul de vacanţă”, care în fond nu cuprinde decât o infimă parte a acestei generoase oferte! Lucrarea include „ştiri şi reportaje la cald” din domeniul Cultură-Literatură, Educaţie, Sport. La o primă privire, parcă vine întrebarea: „Ce va să fie (această carte) şi de ce?” Dar la o a doua privire, mai atentă şi trecută prin filtrul gândului şi-a conştiinţei, găseşti că rostul acestei lucrări nu este numai „mare” , ci şi foarte valoros în special pentru posteritate! Se întâmplă multe în lumea asta, dar cine le notează? Iar dacă chiar s-a găsit cineva să le noteze, într-un fel sau altul pe cele petrecute în anii 20-30, secolul XX, să zicem, ce mare folos avem de ele azi, când ne aduc în faţa ochilor imaginile societăţii de atunci, cu toate ale lor, nu doar spre a le înregistra, ci şi spre a le înţelege, aprecia şi extrage învăţăminte din ele. Ne gândim doar la „Cronica” lui Crişan, din Baia Mare, în perioada interbelică. Aşa şi aceste instantanee maramureşene, ne folosesc şi nouă, azi, spre a ne edifica asupra efervescenţei spirituale a unei părţi, din zona noastră, căci nu cuprinde decât o parte, fără să treacă peste munţi, în Ţara Maramureşului şi totuşi e plină, plină de viaţă culturală de ţinută. Ceea ce este deosebit de meritoriu, la tânărul jurnalist, după cum notează şi critica, prin aceeaşi doamnă Paraschiv şi desigur că nu e singura, că în societatea de azi, unde „suntem asaltaţi mediatic de agresivitate, de cultul urii şi al deriziunii (...), imaginea despre noi înşine este desfigurată (...), Gelu Dragoş refuză să se alinieze tendinţelor din jurnalismul românesc şi cu o strădanie neobosită, promovează ştirea şi reportajul cu fizionomie şi tonalitate senină, cu ataşament de subiect şi de protagoniştii evocaţi.”

       Vezi, de aceea, noi avem încredere, susţinem şi subliniem, că România – cu toate mizeriile în care au adus-o azi o mână de iresponsabili mutilaţi genetic de „iera lumină” şi de ei înşişi – această ţărişoară creştină, are resurse, tinere, de revigorare şi ridicare a ei pe locul ce-l merită de la Istorie şi de la Dumnezeu! Iată unul dintre ei, aici, pe meleagurile noastre şi hotărât că nu e singurul, care cu adevărat, şi fac: „Noi nu ne vindem Ţara!” Aşa să vă audă şi ajute Cel de Sus!

         

                                                                        Teresia BOLCHIŞ- TĂTAR

N.N. Articol apărut în ultimul număr al revistei de cultură PRO UNIONE, Anul XVI, nr. 53-54, decembrie 2013

A apărut antologia Cenaclului Scriitorilor Maramureş

Se scrie cu paşi mici, istorie literară în Maramureş, cu apariţiei antologiei  scrise...Paşi împreună”!

S-a lansat sâmbătă, 1 martie 2014, antologia literară a Cenaclului Scriitorilor din Maramureş, „PAŞI ÎMPREUNĂ” (Editura Gutinul, Baia Mare, 2013).

Semnează: Aurel Bele (Vasile Bele), Ion Bogdan (Dumitru Iuga), Flavia Cosma, Rodica Dragomir, Gelu Dragoş, Lucica Dragoş, Ion Georgescu-Muscel, Ioan Hada, Dragomir Ignat, Ştefan Jurcă, Ioana Ileana Şteţco, Silvia Urlih, Echim Vancea (POEZIE); Lucian Perţa (PARODII); Ioan Şiman (EPIGRAME, FABULE); Anca Goja, Ion P. Pop, Toma G. Rocneanu, Teresia B. Tătaru, Igor Ursenco (PROZĂ); Daniela Sitar-Tăut (CRITICĂ LITERARĂ).

 Prefaţă: Augustin Cozmuţa.

Lucrare apărută prin grija Fundaţiei Culturale PRO UNIONE (preşedinte, Dan Achim).

                                                                         Anca GOJA

Invitaţie la prezentarea Antologiei Cenaclului Scriitorilor Maramureş

Vă invităm sâmbătă, 1 martie 2014, orele 11,oo la Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu", Sala "Ion Burnar",  la lansarea Antologiei Cenaclului Scriitorilor din Maramureş, "Paşi împreună", antologie editată la propunerea fundaţiei " Pro Unione", propunere sprijinită de Consiliul Judeţean Maramureş.  Din partea fundaţiei "Pro Unione" va fi prezent prof. Dan Achim. Va aşteptăm pe toţi membrii şi iubitorii literaturii maramureşene.

                                                         Florica BUD,

                                Preşedintele Cenaclului Scriitorilor Maramureş

Revista PRO UNIONE la cinsprezece ani de apariţie

„Am în faţă numerele duble 3-4 (51-52) ale revistei PRO UNIONE, care marchează 15 ani de când această revistă apare în Baia Mare, în ultima perioadă semestrial, fiind editată de fundaţia culturală cu acelaşi nume sub egida muzeului judeţean şi a bibliotecii judeţene, sprijinită material de consiliul judeţean şi consiliul local al municipiului Baia Mare. Actualmente redactor-şef este Valeriu Dan Achim, secondat de Ştefan Bellu şi Augustin Cozmuţa. După dispariţia fizică a lui Augustin Micu, preşedintele fundaţiei, locul său este suplinit de Valeriu Achim,cunoscut publicist şi istoric, întemeietorul editurii Gutinul. Revista are format carte cu coperţile I şi IV color, iar coperta II şi III reproduce secvenţe din activitatea fundaţiei şi a revistei.

Primul număr  a apărut în noiembrie 1998, tematica principală este bazată pe articole de istorie a ţinutului Maramureş, dar în ansamblu revista este de tip enciclopedic: istorie – documente; date şi sinteze monografice; patrimoniu, colecţii – colecţionari; voci din diaspora română; ştiinţă şi societate; cultură – literatură – artă; apariţii editoriale.

De-alungul timpului în revistă au semnat nume prestigioase: Victor Iancu, Augustin Cozmuţa,Valeriu Achim,Valeriu Dan Achim, Ştefan Bellu, Emil Micu, Gheorghe Pop, Ion Burnar, V.R.Ghenceanu etc.

Un material mi-a rămas imprimat în memorie înainte de a răsfoi colecţia revistei şi anume cel al fostului director al închisorii din Sighet,Vasile Ciolpan, tăietor de lemne de meserie, Amintiri şi memorii din viaţă cu scrisul olograf. În cinci ani cât a fost satrapul şef  al  penitenciar au decedat  Gheorghe Brătianu, Iuliu Maniu, episcopii Traian Frenţiu şi Ioan Suciu.

Cercetările istorice se extind şi la întregul ţinut al României, în atenţie fiind personalităţile istorice comemorate la zile festive. Amintesc aici pe Vasile Lucaciu, Mihai Eminescu, Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza, I.L.Caragiale, Ştefan cel Mare, Timotei Cipariu, George Enescu, Octavian Goga, Vasile Pârvan, George Pop de Băseşti. Titulescu, Steinhardt etc.

Recentul număr are ca tematică  personalitatea lui Nicolae Steinhardt, scriind la temă Augustin Cozmuţa şi Maria Gârbe. Capitolul istorie este susţinut cu materiale de la simpozionul Statuia identităţii naţionale versus monumentul alterităţii, prof.Ioan Cearnău despre familia nobiliară Pangraţiu de Dindileag; Cristian Mareş,Basarabia – 1918; prof.univ.dr.Ioan Bojan,Preliminarii politico-diplomatice ale Dictatului de la Viena din 30 august 1940; Ioan Bâtea, Un sat ca o familie. Scărişoara în refugiu; prof Liviu Tătaru, Relaţiile interetnice româno-maghiare în Transilvania între 1940 – 1960, dr.Nuţu Roşca, Unitatea naţională prin heraldică; prof Traian Rus, Vasile Lucaciu – un sfânt catolic într-o bisrică ortodoxă. Gavril Babiciu, Şi eu am fost la Roma.

La Documente aflăm articolul Lucaciu şi Goga,Viorel Cîmpean scrie despre Tămaia şi personalităţile sale, iar Ioan Puţ despre activităţile meşteşugăreşti în satul Plopiş.

Prof. Dan V.Achim scrie despre Vida Gheza şi statuia minerului din Centrul Nou al Băii Mari,Antoaneta Turda despre Matei Vişniec.Reţinem apoi materiale semnate de ing.Aurel Pantea, prof.Ioan Nădişan, dr.Felix Marian, prof Adrian Bledea.

Părintele Viorel Thira îl evocă pe  mitropolitul  Nicolae Bălan şi epigramistul Cincinat Pavelescu, drd.Luminiţa Hotea teoretizează despre onirismul de la noi, Dimov – Ţepeneag, iar conf.univ.dr. Valeriu Oros ne informează despre dramaturgia lui Vasile Zdrenghea. Ioan şi Emilia Pop comentează despre Dor în limbajul românesc.

Poezie ne prezintă Gelu Dragoş şi Maria Magdalena Irsik, iar proză Eugenia Ciordaş şi Valeriu Oros. Trebuie să meţionez că acest număr dublu are aproape 200 de pagini, este foarte bogat şi divers fapt care mă face să fiu laconic şi succinct pentru a mă încadra în spaţiul ziarului.

Ultimul capitol este cel de Apariţii editoriale unde Augustin Cozmuţa, Ofelia Marian, Maria Gârbe (MGMM), Şt.Jurcă şi Pamfil Bilţiu analizează cartea lui Ştefan Bellu, Sub cer voievodal; Dumitru Radu Popa, Sfinţi şi vânturi şi alte întîmplări; Marian Petcu, Istoria jurnalismului din România; Augustin Micu,întemeietor şi animator cultural;Istoria Borşei în imagini.

Pe copertă este portretul lui Nicolae Şteinhardt realizat de pictoriţa Maria Mariş Dărăban. Sunt, de asemenea ilustratii şi poze ce prezintă activitatea fundatiei ProUnione. Număr bogat şi interesant care ne face să credem că revista va continua să apară şi de acum, mulţi ani înainte, lucru pe care eu şi cititorii îl dorim din toată inima.”

                                                                              Ştefan Jurcă