NE REVEDEM PE BLOG, LUNI, 16 MAI 2016! VĂ DORESC TOATE CELE BUNE !

EXCURSIE TEMATICĂ ORGANIZATĂ DE PROF. UNIV. DR. DELIA ANAMARIA RĂCHIŞAN, Universitatea Tehnică Cluj Napoca, Centrul "Nord" Baia Mare .

                                PROGRAM DETALIAT PENTRU ZILELE DE 13 - 15 MAI 2016 

                                                          ITINERAR PE  ZILE:

1. VINERI, 13 mai 2016
Baia Mare‒Târgu Mureș (Grădina Zoologică)‒Harghita (Salina Praid)‒ Sighișoara (Cetatea Medievală)‒Brașov (Biserica Neagră)‒Bran (Cazare: Complexul Turistic „La Vâltoare”).
2. SÂMBĂTĂ, 14 mai 2016
Bran (Castel Bran)‒Țara Bârsei (Cetatea Râșnov)‒Sinaia, Prahova (Castel Peleș; Castel Pelișor)‒Bran (Cazare: Complexul Turistic „La Vâltoare”).
3. DUMINICĂ, 15 mai 2016
Bran‒Sibiu (Muzeul Național Brukenthal ‒ Galeria de Artă Românească; Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA ‒ Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului) ‒Alba Iulia (Cetate)‒ Cluj-Napoca‒Baia Mare.
DETALII. EXCURSIE TEMATICĂ 

1. Ne întâlnim în fața Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, vineri, 13 mai 2016, la ora 06.45. 

2. PLECARE: Dimineață la ora 07.00 

3. Să aveți merinde pentru prima zi și o haină groasă (la Salina Praid este rece).
4. Să nu uitați legitimația sau carnetul de student (este valabil doar pentru studenți) plus Cartea de Identitate. 

5. Vom avea acces la piscină (cazare: Complexul Turistic „La Vâltoare” din Bran).

 Ne revedem mâine dimineață!

Foto: Salina Praid - Harghita.

Continuă cursul „Zestrea strămoşească a Maramureşului - tradiţii, locuri sacre, meşteşuguri străvechi”

Cei care doresc să descopere datinile primite moştenire, de veacuri, de la străbuni, bisericile de lemn aflate sub oblăduirea sacrului şi incluse în Patrimoniul UNESCO, meşteşugurile străvechi specifice celor patru zone etnografice ale judeţului Maramureş - Ţara Chioarului, Ţara Codrului, Ţara Lăpuşului, Ţara Maramureşului sunt aşteptaţi să se înscrie la cursul „Zestrea strămoşească a Maramureşului - tradiţii, locuri sacre, meşteşuguri străvechi”.

Prima zi de curs: 7 mai 2015, între orele 15.00 – 17.00, la Sala Computeen (demisol) a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”. Cursul va avea loc săptămânal, joi, de la 15,00 la 17,00.

Înscrierile au loc începând cu 27 aprilie şi până în 7 mai inclusiv, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu“, Bd. Independenţei, nr. 4B, Baia Mare (Recepție).

Coordonator curs: lector universitar dr. Delia-Anamaria RĂCHIŞAN.

Cursul este gratuit şi se adresează persoanelor cuprinse între 16 şi 66 de ani.

PROGRAM CURS 10: „ Zestrea strămoşească a Maramureşului”:

1.                   „Dănţăuşii”, Palatul Copiilor, coregraf: prof. Maria SERAZ

2.                   2a. Plantele magice în mentalitatea tradiţională: mătrăguna, verbina, busuiocul;

                2b. Plantele de leac ‒ 33 de plante care interacționează cu personalități emblematice, cu modele de conduită morală care au suferit martiriul (Mântuitorul Iisus, Maica Sfântă); cu obiecte de cult bisericesc (călugăr, cruce, lemn sfânt, popă, Rai); cu sărbătoarea creștină pascală și cu tot ceea ce implică această sărbătoare (Sfintele Paște, miel, pască etc.). Prelegere: lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchişan;

3.                    Preluca, un loc uitat de lume! - fotografii realizate de cursantul Dariu REMEŞ (Băseşteanu);

4.                   Prezentarea Războiului de ţesut pe verticală, confecţionat de cursantul  Ioan-Viorel BUD.

                                                                                           G.D.L.

PROGRAMUL „ZESTREA STRĂMOŞEASCĂ A MARAMUREŞULUI”, CURSUL NR. VIII

Programul “Zestrea strămoşească a Maramureşului”, curs iniţiat de dr. Delia-Anamaria RĂCHIŞAN continuă în Sala de Conferinţe a Bibliotecii Judeţeane  „Petre  Dulfu”, joi, 2 aprilie 2015, orele 15.00-17.00

Programul este următorul:

1.  Nodul dacic

Invitat: maestrul Ioan MARCHIŞ

2. Moşii de Florii, Moşii de Paşte − Ungureni, Ţara Lăpuşului

Prezintă: lect. univ. dr. Delia-Anamaria RĂCHIŞAN

Cursul „Zestrea strămoşească a Maramureşului” continuă după Sfintele sărbători!

Cursul cu numărul 7, „Zestrea strămoşească a Maramureşului” iniţiat de dr. Delia-Anamaria Răchişan din 26 martie 2015 a avut ca temă de dezbatere ouăle „împistrite” („încondeiate”) din Ungureni − Ţara Lăpuşului.

Cele trei invitate − Maria Buda, 65 de ani; Maria Buda, 37 de ani; Sorina Buda, 14 ani au demonstrat în faţa cursanţilor cum se împistresc ouăle cu ceară, subliniind, totodată, transmiterea intergeneraţională. Cursantele au învăţat, au încercat să încondeieze ouăle cu ceară. În Țara Lăpușului, în Ungureni, „oul ornamental este împistrit, adică încondeiat, în alte zone ale țării este închistrit, împestrițit, împuiat, scris, săpat, picurat etc. Ouăle împistrite, încondeiate cu ceară din Țara Lăpușului (re)amintesc de cele din Bucovina. Trebuie să pornim de la premisa că oul este un simbol arhetipal, un simbol al germenului primordial, un simbol al veșniciei, al resurecției. Oul primordial sau oul cosmic din care, conform legendelor, s-a zămislit lumea apare în cultura tuturor popoarelor lumii și inserează o serie de funcții: apotropaică, ciclică, de regenerare, curativă, de fertilitate. Ouăle roșii (re)amintesc de sângele Mântuitorului. Conform unei legende, un om care l-a ajutat pe Iisus să ducă crucea avea un coș cu ouă care au devenit roșii și încondeiate sau ouăle din coșul Mariei Magdalena ori din coșul Maicii Preacurate au devenit roșii când s-au apropiat de crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul; Iisus fiind lovit cu pietre acestea s-au transformat în ouă roșii” a afirmat lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchişan. 

Culorile utilizate în Ungureni, pentru a „împistri” / „încondeia” ouăle sunt: galben, roșu, verde, albastru. „Negrul amintește de durerea Maicii Domnului, de chinurile la care a fost supus Mântuitorul și se utilizează, în prezent, în Bucovina. Referitor la culorile utilizate, în trecut, în Ţara Lăpuşului, acestea se obţineau, de obicei, din plante, se apela la regnul vegetal: galbenul din coji galbene de ceapă,  din păpădie, din frunze de mesteacăn;  roșul din flori de măr, din flori de maci roșii, din boabe de căline; albastrul din viorele, adică din furcuța Paștelui; verdele din frunze de nuc, din răchită, din floarea-soarelui” a precizat lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchişan. În partea a doua a cursului s-a vizionat documentarul etnologic „Tradiţii pascale din Maramureş − Ungureni, Ţara Lăpuşului; Oarţa de Sus, Ţara Codrului; Sârbi, Ţara Maramureşului”. „De Sfintele Paște, femeia își intră în rol, din nou ea devine actantul principal care pregătește bucatele tradiționale. Sesizăm obligația de rol, obligația morală a femeii de a prepara bucatele tradiționale, de a supraveghea ca cei din familie să respecte, cu sfințenie, datinile pascale străvechi transmise, de veacuri, de la străbuni”, a subliniat lect. univ. Delia Răchişan.

CURS 6: Zestrea strămoşească a Maramureşului

Joi, 19 martie 2015, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare a continuat cursul 6, „Zestrea strămoşească a Maramureşului”, coordonat de lect. univ. dr. Delia-Anamaria RĂCHIŞAN. S-a discutat despre pecetare, pornindu-se de la premisa că sunt comori de artă, aflate sub oblăduirea sacrului. Pecetarul, prescurnicerul, pristornicul sau pristolnicul, clasificat în mai multe categorii: 1. cruciform din care derivă pecetarul cruce-arbore; 2. stâlp, obelisc, coloană; 3. ştampilă; 4. antropomorf poate fi folosit de o văduvă „curată”, de o femeie „iertată”, adică de o văduvă de o probitate morală, un adevărat model de conduită în cadrul comunităţii tradiţionale. Preotul Ioan TÎMBUŞ de la Biserica „Sfânta Cruce” din Baia Mare a furnizat informaţii esenţiale despre pecetea agneţului, rolul, funcţia pecetarului, subliniind sacralitatea, importanţa acestuia. Coordonatorul cursului şi preotul invitat au oferit detalii despre prescură, despre cele două colecţii de pecetare: 1.Colecţia preotului Mircea ANTAL din Breb, expusă la Muzeul Judeţean de Etnografie din Baia Mare; 2. Colecţia dr. Victor POP, expusă la Muzeul Etnografic din Sighetul Marmaţiei. S-a potenţat rolul însemnelor sacre, vasului în care se frământă aluatul, simbolurilor regăsite pe pecetarele maramureşene. S-a argumentat de ce pecetarul este un obiect aflat sub oblăduirea sacrului. Fotografiile şi documentarul realizat de d-na lector univ. dr. au scos la iveală pecetare realizate cu migală de creatorii populari maramureşeni contemporani: Pop Petru (Niţă); Moş Pupăză (Petru Godja); Şerban Nicolae; Buda Cătălin etc. S-a vizionat documentarul etnologic Arta lemnului în Breb, Ţara Maramureşului. S-a sesizat că meşteşugarii din documentar ‒ Pop Petru Niţă, 83 de ani, Pop Gheorghe, 56 de ani, Pop Petru, 22 de ani ‒ pun accent pe comunicarea şi transmiterea intergeneraţională. Cursul fiind interactiv, cursanţii au avut ocazia să pună întrebări.

            D-na instructor Pălăguţa BÂRLEA de la Şcoala de Artă „Gheorghe Chivu” din Sighetul Marmaţiei, invitată a doua oară la curs, la solicitarea cursantelor, le-a învăţat pe participante o altă tehnică de a realiza zgărdane.            

            Au fost expuse şi câteva sculpturi ornamentale, în lemn, inserate în sticlă pentru a sugera graniţa laxă dintre tradiţie şi inovaţie, ingeniozitatea meşteşugarilor maramureşeni.

            Numărul mare de participanţi la curs, interesul maramureşenilor manifestat faţă de valorile strămoşeşti dezvăluie, de fapt, zestrea de suflet a românilor de pretutindeni (atât din ţară, indiferent de zona etnografică, cât şi din străinătate); nevoia impetuoasă de a revitaliza rădăcinile neamului românesc.

Program, curs 6: „Zestrea strămoşească a Maramureşului”

             

Joi, 19 martie 2015, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”,  în Sala Computeen, între orele 15.00-17.00 va avea loc cursul nr. 6 „Zestrea strămoşească a Maramureşului”, curs iniţiat şi condus de lect. univ. dr. Delia-Anamaria RĂCHIŞAN, de la UTCN.

Programul cuprinde următoare activităţi:

1. „Pecetarele, comori de artă, din lemn, aflate sub oblăduirea sacrului”. Invitat: preot Ioan  TÎMBUŞ, Biserica „Sfânta Cruce”, Baia Mare

2. Documentar etnologic: „Arta lemnului în Breb - Ţara Maramureşului”

Creatorii populari din documentarul etnologic: Petru (Niţă) POP, 83 de ani; Gheorghe (Niţă) POP; 56 de ani,  Petru (Niţă) POP, 22 de ani.

Realizator: lect. univ. dr. Delia-Anamaria RĂCHIŞAN

3. „Sculpturi ornamentale în lemn, inserate în sticlă”

4. „Altă tehnică de a confecţiona zgărdane maramureşene”

Invitat: instructor Pălăguţa BÂRLEA, Şcoala de Artă „Gheorghe Chivu”, Sighetul Marmaţiei