ATEI, ATEISM ŞI ORIGINEA SPECIILOR

In doar ultimii putini ani prezenta ateismului in spatiul public a luat o amploare nemaintilnita in Occident, dar mai ales in Statele Unite unde ateii au scontat succese majore in tribunale iar prezenta lor in spatiul public devine tot mai pregnanta. Despre asta intentionam sa scriem mai pe larg in lunile care urmeaza. In acelasi timp, insa, intelectualii atei publica un numar tot mai mare de carti si materiale carora media seculara le acorda un spatiu generos. Intr-o oarecare masura scrierile lor au efect. In Europa Occidentala numarul persoanelor care se declara fara Dumnezeu ori neaga existenta lui Dumnezeu e in crestere, in timp ce de cealalta parte a Atlanticului numarul ateilor inca ramine mic, dar constant. Numarul cartilor dedicate istoriei ateismului este si el in crestere. Cu toate ca de la o vreme cartile care trateaza acest subiect tind sa devina monotone si adauga tot mai putina valoare la ceea ce s-a scris deja asupra subiectului, unele dintre ele examineaza subiectul din perspective unice, ceea ce il tine pe cititor interesat in lecturarea in intregime a cartii.

O noua aparitie editoriala

O astfel de carte a fost publicata anul trecut de britanicul Nick Spencer sub un titlu care intriga: Atheists: The Origin of the Species ("Ateii: originea speciilor") Asa dupa cum titlul indica, Spencer examineaza originea "speciilor de atei", afirmind inca de pe primele pagini ca ateismul nu este un monolit si nu poate fi tratat ca atare. De-a lungul istoriei, ateismul s-a manifestat in forme multiple, oamenii au dat ateismului intelese diferite iar cei care l-au promovat nu au fost neaparat persoane care nu au crezut in existenta lui Dumnezu sau a divinitatii. Iar unii intelectuali proeminenti occidentali, intre ei T.S. Eliot, au declarat ateismul o religie in sine, o varianta a crestinismului, un crez aparte cu un ritual specific lui. Iar daca ateismul are origini, motivul principal pentru care inca exista este existenta teismului, adica a credintei in divinitate. In alte cuvinte, atita timp cit oamenii vor manifesta o credinta in Dumnezeu ori in divinitate, conchide Spencer, ateismul si ateii vor exista si ei. In acest sens, ateismul nu este original ci reactionar. Este o reactie impotriva si la adresa celor care cred in Dumnezeu.

Originile ateismului

La inceput insa, nu a fost asa. Invatam lucruri interesante despre originile ateismului in cartea lui Spencer. Ateismul era cunoscut in lumea antica.  Originile lui exacte nu sunt cunoscute, dar Biblia il mentioneaza. Vechiul Testament numeste ateii "nebuni". ("Zis-a cel nebun in inima sa: "Nu este Dumnezeu!" Psalmul 14:1) Ateismul era cunoscut si in Grecia antica. Plato, ne informeaza Spencer, ne spune ca in vremea lui erau trei tipuri de ateism. Prima varianta e cea clasica care neaga in totalitate existenta lui Dumnezeu. Al doilea ateism nu neaga existanta lui Dumnezeu dar presupunea ca intre zei ori Dumnezeu si oameni nu exista nicio legatura, intre ei fiind o separare totala, unde oamenii nu sunt preocupati de zeitati iar zeitatilor nu le pasa de oameni si soarta lor. A treia forma de ateism, insa, este probabil si cea mai periculoasa: zeii sunt creati dupa chipul si asemanarea oamenilor, nu invers. Adica oamenii isi creaza dumnezei dupa imaginatiile si moravurile lor si le atribuie caractere asemanatoare oamenilor. Cartea lui Spencer este interesanta tocmai pentru ca traseaza evolutia gandirii ateiste din aceste trei perspective.

Ateismul modern

Despre un ateism modern se poate vorbi doar de 150 de ani incoace, dupa enuntarea teoriei evolutioniste si a credintei omului in puterea stiintei si a ratiunii. Daca pina acum 150 de ani oamenii asteptau salvarea (ori mantuirea) din partea lui Dumnezeu, de atunci incoace au o alternativa: stiinta si ratiunea. Acestea din urma au devenit, in Secolul XX, fundamentul secularismului si al societatii seculare. Dar sa nu ne lasam inselati, atentioneaza Spencer. Pretentia ateismului ca, asemenea lui Prometeu, a descatusat pe om de Dumnezeu, de franghiile si lanturile Bisericii, a religiei ori a credintei, spune Spencer, este o minciuna. Este un "mit". De fapt, adauga el, ateismul are mai putin de a face cu ratiunea si stiinta si mai mult de a face cu politica. Ateismul modern a fost in primul rind o cauza politica si sociala a intelectualilor deranjati de pozitia dominanta a Bisericii in lumea occidentala. Pentru a surpa pozitia Bisericii, afirma Spencer, ateii aveau nevoie de o teorie care sa atraga masele si sa le intarite impotriva Bisericii. Teoria asta a fost ateismul. La inceput o forma de anticlericalism, anticlericalismul a recurs la evolutionism, ratiune si stiinta si s-a transformat intr-o doctrina mai mult sau mai putin coerenta care se numeste "ateism". Spune Spencer: "this book argues [that] modern atheism was primarily a political and social cause, its development in Europe having rather more to do with the abuse of theologically legitimized political authority than it does with developments with science or philosophy". (Paginile xiv si xv) ("cartea asta argumenteaza ca ateismul modern a fost in principal o cauza politica si sociala, si dezvoltarea lui in Europa a avut mai mult de a face cu abuzul autoritatii politice legitimate la nivel teologic, decit cu descoperirile in stiinta si filosofie")

Ce este ateismul?!

Spencer incearca si o definitie a istoriei ateismului: "the history of atheism is best seen as a series of disagreements about the authority, the concept in which various concerns - does God exist, how do we know, how should we live and who should we obey - coalesce" ("istoria ateismului e cel mai bine inteleasa ca un set de dezbateri despre autoritate, conceptia in care diverse preocupari - exista Dumnezeu, cum stim si cum sa ne traim viata si de cine sa ascultam - se suprapun".) (Pagina xvi) In plus, Spencer numeste ateismul "a parasitic creed", adica o "invatatura parazitica" care nu are un esafod original si se defineste nu prin ceea ce ar avea original, caci nu are, ci prin atacurile la adresa celor care cred in Dumnezeu. Atacurile virulente impotriva credintei in Dumnezeu, a lui Dumnezeu si impotriva celor care cred in Dumnezeu au fost mereu, si inca ramin, dieta zilnica a ateismului. Nu exista varietate in manifestarile ideologice ale ateismului. Exista o limita a modalitatilor prin care se poate promova si explica fraza, banala, "nu exista Dumnezeu". Si tocmai asta e falimentul ateismului si al secularismului cladit pe el. Ateismul pretinde sa demoleze credinta in Dumnezeu dar e incapabil sa o inlocuiasca, sa umple vidul. Din aceasta perspectiva, ateismul se afla in aceasi pozitie in care s-a aflat teismul la inceput: e mereu atacat pentru pozitiile lui subrede.

Cine e ateul?!

Cititorii acestor rinduri probabil vor fi surprinsi sa afle ca ateii in Europa sunt mentionati inca din Secolul XV, iar incepind cu Secolul XVI numarul cartilor si pamfletelor care denuntau credinta in Dumnezeu, la acea vreme publicate ilegal, a crescut vertiginos. Arhivele istoriei indica ca termenii de "ateu" si "ateism" au aparut in scrierile europene pentru prima data in prima parte a Secolului XVI. Italia anului 1551 a fost descrisa de un calator englez ca "tara bolilor, a otravitilor si a ateilor". La fel si Voltaire, in cartea lui The Sage and the Atheist ("Invatatul si ateul"), scria ca in Secolul XVI Italia era "plina de atei". Arhivele Inchizitiei spaniole mentioneaza si ele mii de cazuri de persoane arestate ori date in instanta pentru "ateism". La inceputul Secolului XVII in Paris se estimeaza ca traiau 50.000 de atei. O carte publicata in Germania in 1713 pretindea ca ateismul in Germania a aparut in Secolul XII. La fel in Olanda, care vreme de multe veacuri a fost refugiul preferat al ateilor, infidelilor si al celor razvratiti impotriva lui Dumnezeu. Anglia Secolului XVI era si ea descrisa ca o tara a "infidelilor si ateilor". Carti publicate atunci estimau numarul "infidelilor si ateilor" in Anglia la 900.000, adica o sesime din intreaga populatie a tarii. Ateismul s-a raspindit cu rapiditate nu doar intre cei educati dar si la masele needucate. Un scriitor de pe vremea aceea numea ateismul "un virus al mintii" ("a virus of the mind").

Insa, atributiile termenilor "ateu" si "ateism" in Secolele XV-XVII erau cu totul diferite de intelesul acestor cuvinte astazi. Cuvintul "ateu" era o eticheta vulgara aplicata oamenilor care isi traiau viata in neorinduiala, imoralitate, pacatosenie, ori batjocoreau invataturile Bisericii ori ale Bibliei. In alte cuvinte, erau oamenii care isi traiau viata "fara Dumnezeu". Eticheta aceasta ar fi echivalentul, in zilele noastre, a cuvintului "depravat". In categoria ateilor de atunci intrau betivii, adulterii, cei care batjocoreau pe Dumnezeu, respingeau invataturile Bibliei, negau imortalitatea sufletului, negau invierea mortilor, existenta raiului ori a iadului, ori doctrina creatiei. Protestantii includeau in categoria aceasta pe Catolici si Catolicii pe Protestanti. Englezul  Nicholas Brenton, intr-o carte publicata in 1616, definea ateul ca "a danger to society, the love of vanity, the hate of charity, and the shame of humanity ... The tavern is his place and his belly is his god ... He knows not God, nor thinks of heaven but walks through the world as a devil toward hell" (ateul e "un pericol pentru societate, iubitor al vanitatii, uricios faptelor bune, rusinea umanitatii ... taverna e locul lui si pintecele dumnezeul lui ... nu cunosate pe Dumnezeu, nu se gandeste la cer si trece prin lumea asta ca diavolul spre iad...") (Pagina 5)

Cauzele ateismului din Europa

Interesante, insa, sunt si presupusele cauze care ar fi generat ateismul european. Scriitorii secolelor XVI si XVII le identifica ca fiind diviziunile teologice ale acelor vremuri, scandalurile preotesti si bisericesti, profanarea lucrurilor sacre, bogatiile si prosperitatea, si filosofia. In timp, ateismul european a evoluat in directii opuse, impunind revizuirea termenului de ateu si ateism. Incepind din Secolul XVII, si mai ales XVIII, termenul a inceput sa fie atribuit in mod exclusiv celor care negau existenta lui Dumnezeu. Cartile lor, pe atunci inca publicate ilegal, au fost denuntate de Biserica, iar in 1549 Biserica Catolica a compilat un "Index al cartilor interzise". Erau carti care nu doar denuntau existenta lui Dumnezeu, dar incurajau oamenii sa traiasca pentru moment si sa-si maximalizeze placerea fara teama de o pedeapsa eterna ori Judecata  in viata de apoi. Revolutia Protestanta, propune Spencer, a cauzat si ea proliferarea ideilor ateiste pentru ca Biserica nu mai detinea monopolul interpretarii Scripturii. Incet, aceste idei au inceput sa se suprapuna, dind nastere ateismului occidental care a precedat Revolutia franceza din Secolul XVIII, o discutie pe care sperasm sa o continuam saptamina viitoare.

Recomandam o recenzie a cartii lui Spencer publicata in iulie anul trecut in publicatia Slate: http://www.slate.com/articles/arts/books/2014/07/atheists_the_origin_of_the_species_by_nick_spencer_reviewed.single.html

                      RAPORT GLOBAL PRIVIND PERSECUŢIA CREŞTINILOR

Pe 7 ianuarie 2015 organizatia crestina „Open Doors” (Uşi Deschise) a publicat un raport privind primele 50 de tari din lume care persecuta crestinii. Il puteti citi aici: http://www.christianitytoday.com/gleanings/2015/january/not-forgotten-top-50-countries-world-watch-list-open-doors.htm

        

                             ALIANŢA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA

                                Str. Zmeica nr. 12, sector 4, Bucuresti

                                 Tel. 0741.103.025 Fax 0318.153.082

                                          www.alianta-familiilor.ro

                                        office@alianta-familiilor.ro

RAPORT 2012: ATEISMUL ÎN LUME

Planurile de acasa nu se potrivesc cu cele din targ, spune zicala românească! La fel ca saptamâna trecuta planurile facute pentru astazi ne-au fost date peste cap, dar tot intr-un sens bun. Anul trecut a fost dat un raport international privind religiozitatea si ateismul in lume, numit Global Index of Religion and Atheism (“Indexul Global al Religiei si Ateismului”) Cunoscusem doar citeva detalii din el, ici si colo, dar pina saptamina trecuta nu am reusit sa obtinem o copie a lui. Il comentam astazi iar aici il puteti citi in intregime: http://redcresearch.ie/wp-content/uploads/2012/08/RED-C-press-release-Religion-and-Atheism-25-7-12.pdf Raportul e fascinant si deschide spre un orizont care ar trebui sa fie cunoscut de fiecare persoana preocupata de evolutia credintei si a valorilor religioase.

Ateismul nu este ceva nou. A existat inca in vechime. Psalmul 13:1, de fapt, spune: “Zis-a cel nebun în inima sa: "Nu este Dumnezeu!" Ce e diferit astazi, insa, este ca cei care neaga existenta lui Dumnezeu nu o mai fac in inima lor ci in public, in mass media, de la catedrele universitatilor, ori in carti. Dispretuiesc pe cei care cred, ii persecuta, ridica necredinta si ateismul la un rang superior credintei, si il transorma intr-o caracteristica a apogeului intelectual si al sofisticatiei. Iar daca rezultatele raportului ateismului pe 2012 sunt corecte – ceea ce intr-o mare masura sunt – inseamna ca suntem martori la o ascendenta a necredintei la nivel global. Raportul e important si pentru ca da detalii referitoare la religiozitate si ateism in diferite tari, diverse zone geografice ale lumii, pe categorii de varsta, venit, religie, si nivel de educatie. 

Metodologia Sondajului de Opinie

Sondajul a fost facut de un grup de agentii de sondaje de opinie din diferite tari ale lumii, cu numele global de Win-Gallup International. A cuprins 57 de tari, printre care si România si Republica Moldova. In total, aceste 57 de tari, printre ele si China, alcatuiesc 73% din populatia globului. 39 din aceste tari au facut obiectivul unui sondaj similar si in 2005, ceea ce permite comparatii utile si interesante si denota o oarecare evolutie, ori involutie, a simtamintelor de credinta ori necredinta la persoanele interogate. In total au fost intervievate 51.927 de persoane. In Romania au fost chestionate 1.050 de persoane in interviuri directe, iar in Moldova 1.086. Interviurile au fost luate in toate cele 57 de tari pe parcursul mai multor saptamini intre noiembrie 2011 si ianuarie 2012. Rezultatele sondajului au fost publicate la mijlocul anului 2012 cind am scris despre unele dintre ele intr-o editie AFR de marti. [Nota AFR: asta e un motiv in plus sa va abonati si la editia de marti AFR]

Toti respondenti au raspuns aceleasi intrebari: “Indiferent daca mergeti la un loc de inchinare, ati spune despre dtra ca sunteti o persoana religioasa, nereligioasa, ori un ateu?” (“Irrespective of whether you attend a place of worship or not, would you say you are a religious person, not a religious person or a convinced atheist”? Chestionarul, insa, nu defineste termenii religios, nereligios, ori ateu. E clar insa, ca termenul “religious si nereligios” denota credinta in Dumnezeu, pe cind “ateu” denota necredinta intr-o Fiinta Suprema.

Rezultatele Globale

La nivel global 59% dintre respondenti se declara religiosi, 23% nereligiosi, si 13% atei convinsi. Cei care se declara nereligiosi, insa, nu sunt persoane care nu cred in existenta lui Dumnezeu, ci persoane care nu se autodefinesc ca fiind religioase. In privinta nivelului de trai, oamenii saraci sunt cu 17% mai religiosi decit persoanele in categorii de venituri ridicate. In alte cuvinte, exista o corelatie inversa intre nivelul de trai si credinta. Cu cit o persoana e mai bogata material, cu atit nivelul de religiozitate e mai scazut.

Care sunt tarile cu cei mai multi atei din lume?!
Primele 10 sunt: China (unde 47% din populatie se declara atee), urmata de Japonia (31%); Republica Ceha (30%); Franta (29%); Corea de Sud (15%); Germania (15%); Olanda (14%); Austria (10%); Islanda (10%); Australia (10%); si Irlanda (10%).

 Care sunt ţările cele mai religioase din lume?!

 Primele 10 sunt: Ghana (unde 96% din populatia tarii se declara religioasa); Nigeria (93%); Armenia (92%); Fiji (92%); Macedonia (90%); România (89%); Iraq (88%); Kenia (88%); Peru (85%); si Brazilia (85%). In contrast, in China doar 14% din populatia tarii se declara religioasa. Dupa cum e de asteptat, tarile cele mai religioase au si procentul cel mai mic de atei. In Ghana si Iraq, de exemplu 0% din populatia tarii se declara atee; 1% in Nigeria, Fiji, Macedonia, România si Brazilia; 2% in Armenia si Kenia; si 3% in Peru. Dupa cum se vede, Romania e pe locul 6 intre cele 57 de tari examinate privind religiozitatea.

Discrepanţe 2005 si 2012

In sapte ani procentul de persoane care se cred religioase a scazut cu 9% iar al ateilor a crescut cu 3%. Discrepanta cea mai mare s-a inregistrat in Irlanda unde intre 2005 si 2012 procentul persoanelor religioase a scazut cu 22% si in Vietnam cu 23%. Alarmant e deasemenea declinul religiozitatii in aceasta perioada in tarile europene si America de Nord, cu 21% in Elvetia si Franta, 19% in Africa de Sud, 17% in Islanda, 13% in Statele Unite, 12% in Canada, si 10% in Austria.

Dar Republica Moldova?

Nivelul religiozitatii Republicii Moldova e de 83%, mai mic ca in Romania cu 6%. 5% din populatia Moldovei se declara atee, cu 4% mai mult ca in Romania. Spre deosebire de România, insa, nivelul de religiozitate in Moldova a crescut intre 2005 si 2012 de la 78% la 83%, dar si  procentul ateilor a crescut de la 2% la 5%.

Dar Vecinii Nostri?

Vecinii României inclusi in sondaj stau mai rau ca noi privind cele spirituale. Nivelul religiozitatii in Polonia e de 81% iar al ateismului de 5%. Nivelul religiozitatii in Serbia e de 77% iar al ateismului de 3%. Nivelul religiozitatii in Bulgaria e de 59% iar al ateismului de 2%. Nivelul religiozitatii in Ucraina e de 71% iar al ateismului de 3%. Nivelul religiozitatii in Rusia e de 55% iar al ateismului de 6%. Ungaria nu a fost inclusa in sondaj. In Serbia nivelul religiozitatii e in crestere, in scadere in Polonia, Bulgaria si Rusia, si stabil in Ucraina. Ateismul e in crestere in Rusia, Polonia, si in scadere in Ucraina, Bulgaria si Serbia.

Surprize

Sondajul denota si niste surprize, adica rezultate la care ne ne-am fi asteptat. 5% din populatia Arabiei Saudite se declara atee, nivelul cei mai elevat din lumea musulmana. In Afghanistan, rezultatele sondajului indica ca nu exista atei. Procentul de atei in Vietnam e deasemenea de 0%, cu totul de neinteles avind in vedere ca in China comunista nivelul ateismului e cel mai ridicat din lume, la 47%. O alta surpriza e Republica Ceha, unde doar 20% din populatia tarii se declara religioasa, in scadere in comparatie cu 2005. Nivelul religiozitatii a scazut drastic si in SUA de la 73% in 2005 la 60% in 2012, iar nivelul ateismului a crescut de la 1% in 2005 la 5% in 2012. Japonia e probabil printre cele mai nereligioase tari din lume, 16% din japonezi declarinduse religiosi, 31% nereligiosi, si 31% atei.

Rezultatele pe regiuni

Rezultatele pe regiuni sunt si ele interesante. In America de Nord 59% dintre cetateni se declara religiosi, 23% nereligiosi, si 13% atei. In America Latina, procentajul e de 84%, 13% si 6%. In Europa Occidentala procentul persoanelor religioase este de 51%, al celor nereligioase de 32%, iar al ateilor de 14%. In Europa de Est procentul persoanelor religioase este de 68%, al celor nereligioase de 21%, si al ateilor de 5%. Nivelul de religiozitate cel mai ridicat e in Africa (97%) si doar 2% atei. Surprinzator, nivelul religiozitatii in Lumea Araba e de doar 77%, iar al ateilor de 2%.

Rezultatele pe categorii de vârstă

Religiozitatea si ateismul fluctueaza cu varsta. La nivel global, 60% dintre persoanele sub 30 de ani se declara religioase, 22% nereligioase, si 12% atee. Procentul de atei creste la 14% la persoanele intre 30 si 65 de ani, si scade la 8% la persoanele peste 65 de ani.

Rezultatele la nivel de educaţie

Dupa cum e de asteptat, persoanele cu studii universitate sunt mai putin religioase (52%) decit persoanele fare educatie sau doar cu clase primare (68%). O corelatie inversa exista intre nivelul de educatie si ateism. 19% dintre persoanele cu studii universitare se declara atee, in contrast cu  doar 7% la persoanele fara educatie ori cu educatie limitata.

Rezultatele pe categorii de afiliere religioasă

Aici rezultatele surprind. 81% dintre catolici, 78% dintre ortodocsi, 83% dintre protestanti, si 80% din alte denominatii crestine se declara persoane religioase. In fiecare din aceste categorii procentul de atei este de 1%. Nivelul religiozitatii la hindusi e de 82%, iar la musulmani scade la 74%. Tot surprinzator este faptul ca, la 3%, procentul de atei la hindusi si la mulsulmai e de trei ori mai mare decit la crestini. Nivelul religiozitatii e cel mai scazut la evrei (38%), dar la fel e si nivelul ateismului, doar 2% dintre evrei declarindu-se atei. Nivelul cel mai ridicat de religiozitate, insa, se gaseste la budisti, cu 97%, iar intre budisti procentajul de atei este de 0%.

Implicaţii

Au aceste rezultate implicatii practice? Fara indoiala. Dupa cum e foarte evident, se poate vorbi despre un decalaj semnificativ al nivelului religiozitatii si ateismului intre Europa Occidentala si Europa de Est. Asta are implicatii pentru valori. Pentru cetatenii estici si sudici ai Uniunii Europene valorile inca sunt inradacinate in credinta, crestinism, traditia si mostenirea crestina, in speta ortodoxa si catolica. In contrast, pentru cetatenii occidentali ai Uniunii Europene valorile tind sa fie definite mai mult de secularism, anticlericalism si laicism. In consecinta nu se poate vorbi, la ora actuala, de o Europa uniforma in gandire si valori fundamentale. Ambele parti trebuie sa-si respecte valorile fundamentale, chiar daca ele sunt diferite. Iar Romania trebuie sa-si puna serios o intrebare: cum este posibil ca una din cele mai religioase tari din lume sa aibe unul din cele mai ridicate nivele de avort din lume?

                           ASOCIAŢIA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA