Aurul, cianura, infractorii și…băimărenii!

Anul 2013, la 13 ani de la celebrul accident ecologic produs la Iazul Aurul din Bozânta, acționarii care dețineau compania Romaltyn Limited au anunțat că intenționează să repornească activitatea de procesare a sterilului cantonat în iazul Flotația Centrală. Atunci și-a făcut intrarea în peisajul băimărean Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova.

Avea capital serios care i-a permis să dezvolte mai multe afaceri în România. În Moldova nu avea siguranța dorită, organele de anchetă deschizându-i mai multe dosare penale ce vizau infracțiuni din domeniul economic. În România și-a deschis magazinul online elefant.ro, în 2010, prin fondul de investiții Fribourg Capital, controlat de Sturza și, de la o librărie modestă, a ajuns să comercializeze peste 300.000 de produse și la o cifră de afaceri estimată la 20 de milioane de euro în 2013.

În același an, Fribourg Investments a preluat 49% din capitalul social al Romaltyn, proprietarul uzinei de procesare a minereurilor situată în intravilanul municipiului Baia Mare. Imediat a ieșit controversatul investitor Sturza să anunțe disponibilitatea de a investi 20 de milioane de dolari pentru a putea reîncepe procesarea sterilului. În acel moment Romaltyn era în proprietatea omului de afaceri kazah Kenges Rakishev (51%) și Ion Sturza (49%), statul român era scos din joc după ce la fosta Aurul SA deținea la început 50% din acțiuni. Le-a pierdut pe toate, exact cum a fost deposedat de aurul și argintul rezultat din procesarea sterilului din iazul Meda, fără ca să fie cineva cercetat, condamnat și pus la plată pentru jaful produs.

Nu se știe cum a ajuns moldoveanul să investească în minerit după ce a vândut cărți, caiete, creioane sau jucării de pluș, dar au existat suficiente voci autorizate care susțineau că în afacere au fost implicați politicieni de frunte sfătuiți și protejați de oameni din serviciile speciale. Cu o astfel de umbrelă protectoare, Sturza se simțea în siguranță și pe cai mari, anunțând că s-au investit deja 30 de milioane de dolari în retehnologizarea uzinei, deși cunoscătorii din unitatea spuneau la vremea respectivă că nu s-a făcut nimic în afară de curățenie, vopsirea conductelor și utilajelor, schimbarea unor ventile uzate.

Ei, după cele 30 de milioane, nu i-a fost greu să mai „investească” alte 10 până la demararea activității care urma să dureze vreo cinci ani, timp în care era prevăzută procesarea celor peste 8,5 milioane de tone de steril. Ca de obicei obiectivele erau îndrăznețe, numai bune de prostit lumea: retehnologizarea completă, înlocuirea conductelor, finalizarea stației de tratare a apei la iazul de decantare, refacerea izolației iazului de decantare și multe alte drăcovenii de acest gen.

După ce ne-au asigurat că siguranța populației și a mediului e fără fisură, au trecut la alte capitole sensibile. Au promis angajarea a 150 de persoane în prima fază, urmând să se ajungă  la 200. Apoi au trecut la capitolul victimizare. Ei, de fapt, au preluat un „istoric problematic”, deșeurile miniere fiind o sursă de poluare gravă pe care Sturza și ai lui  și-au pus în plan să o rezolve. Mai presus de aurul și argintul extras, pe ei îi interesa de fapt sănătatea și bunăstarea băimărenilor. Frumoase vorbe!

Ion Sturza, la vremea respectivă: „Am deschis căi de colaborare şi cooperare cu autoritățile și firmele locale, cu toți cei interesați și sperăm să acționăm ca un catalizator pentru dezvoltarea unor proiecte locale de impact. Pe întreaga derulare a proiectului vom contribui, la un prim calcul, cu aproximativ 18 milioane de dolari sub forma diverselor taxe și redevențe, care vor fi o resursă de dezvoltare a zonei, puternic afectată de închiderea minelor și de condiţiile economice dificile din ultimii ani.”

Din cine era formată echipa dispusă să se „sacrifice” pentru băimăreni: Sergiu Chirica, administrator al Romaltyn, CEO al Fribourg Investmenst, Kenes Rakishev și Ion Sturza, acționarii proiectului, Nurlan Abduov, antreprenor kazah, Dan Pascariu, bancher băimărean la origini și Bogdan Popescu, expert internațional în resurse minerale.

Echipa aducătoare de fericire și bunăstare fiind gata constituită, Sturza a început să facă  presiune pe diferite instituții și pe unii funcționari publici pentru a pune aparent în legalitate un proiect care era la ani lumină departe de a întruni condițiile pentru a primi undă verde să poate începe activitatea. Necazul cel mare era că autorizația de construire a uzinei, aflată în intravilanul municipiului Baia Mare, emisă în 2007 pentru beneficiarul Romaltyn Mining SRL expirase în 30 august 2011 și conform legii trebuia desființată, repornirea fiind exclusă în aceste condiții. Fără autorizație de construcție valabilă, obținerea autorizației integrate de mediu nu putea fi obținută.

În aceste condiții au început presiunile și amenințările la adresa instituțiilor de mediu și a autorităților locale, direct implicate  și responsabile de situație. S-a vorbit atunci de intervențiile făcute la cel mai înalt nivel, inclusiv la președinție, guvern, servicii pentru găsirea unei soluții. Unii se pare că au cedat în fața banului și a promisiunilor făcute de investitori. Au fost momente când deznodământul poveștii era favorabil lui Sturza și ai lui.

Reprezentanţii Fribourg Investments au declarat peste tot că funcţionarea uzinei Romaltyn urmează să fie monitorizată permanent din perspectivă tehnologică şi a parametrilor de mediu, care vor fi măsuraţi şi comunicaţi în timp real.  Apoi au adăugat că „Investiţiile făcute în noua linie de retratare asigură un control riguros al riscurilor, valoarea parametrilor de mediu înscriindu-se sub limitele prescrise de reglementările europene şi cele naţionale”. Beton nu alta! Tot ei ne-au asigurat că după ce proiectul va fi finalizat, adică aurul, argintul și celeleate metale vor ajunge unde trebuie, Romaltyn o să reabiliteze ecologic integral suprafeţele pe care se află, în prezent, deşeurile miniere.

O altă prosteală pe față. Milioanele de tone de steril din iazul de decantare urmau să fie văduvite de metalele pomenite. Comunicatorii investitorilor, atât de darnici în propagarea minciunilor, nu au scos un cuvânt despre ce se va întâmpla cu sterilul rămas. Că s-ar fi putut să ecologizeze cele câteva zeci de hectare, nu ne îndoim. Dar, sterilul de la Flotația Centrală urma să fie transportat prin conducte de la uzina Romaltyn la iazurile din Bozânta. Și de aici erau lăsate în voia bunului Dumnezeu. Adică au luat un rahat din Tăuții de Sus și l-au mutat mai la vale, în alt loc. Ce se va întâmpla în continuare nimeni nu știe. Iazurile din Bozânta sunt o sursă permanentă de poluare pentru o zonă apreciabilă. Aducerea a încă 8,5 milioane de tone în aceeași locație ar fi o adevărată catastrofă. Practic ar însemna distrugerea a tot ce înseamnă viață normală pe un areal apreciabil.

Normal că nu avem cum uita ce s-a întâmplat pe 30 ianuarie 2000, atunci când  digul de la iazul de decantare Aurul, strămoșul Romaltyn, a cedat, aproximativ 100.000 metri cubi de apă care conținea cianură și metale s-au scurs și poluat râurile Lăpuș, Someș și Tisa producând o adevărată catastrofă ecologică și o puternică emoție în întreaga Europă. Ce garanții de siguranță credibile ar putea oferi cei de la Romaltyn în condițiile în care cantitatea de material din iaz s-ar mări cu peste 8,5 milioane de tone? Cu siguranță, niciuna. (va urma)

Grigore CIASCAI

Baia Mare „Capitală Europeană a Culturii 2021” sau „Capitala Europeană a Cianurii”, începând cu 2016 ?!

I   Baia Mare candidată la Capitala Europeană a Culturii în 2021

În calitate de cetăţean european român, locuitor al municipiului Baia Mare, membru al comunităţii locale, susţin fără rezerve (ca şi majoritatea băimărenilor, chiar maramureşenilor) ca municipiul Baia Mare să fie declarat „Capitala Europeană a Culturii în 2021”. Consider că în obţinerea titlui de „Capitală Europeană a Culturii”, rolul hotărâtor, determinant îl are întreaga populaţie a municipiului, cetăţenii din zona metropolitană Baia Mare prin implicarea în toate acţiunile , activităţile, demersurile făcute (şi de autorităţile locale, cele judeţene) inclusiv în achitarea creditelor contractate şi în acest scop, de peste 22 milioane de euro, cele prezente.

Am propus, ca şi cetăţean băimărean, component al societăţii civil, direct juriului european de la Ministerul Culturii şi următoarele proiecte care să completeze paleta acţiunilor întreprinse de către autorităţi (propuneri parţial agreate de municipiu):

• În anul 2016, cu prilejul aniversării a 120 de ani de la constituirea, în 1896, a „Şcolii Băimărene de Pictură”, municipiul Baia Mare să fie declarat „Capitala Europeană a Picturii”, care ar constitui un pas hotărâtor în obţinerea titlului  din anul 2021. Pentru realizarea acestui deziderat al anului 2016, încă din septembrie 2014 am solicitat sprijinul celor 15 şefi de state şi guverne care între 1896-1944 au avut (peste 2000) artişti, colonişti, pictori, profesori, etc., aparţinând (s-au considerat) „Şcolii Băimărene de Pictură”.
  
• Câmpul Tineretului să devină locaţie permanentă „MUZEU ÎN AER LIBER” pentru sculpturile în piatră (de la Muzeul Florean), pentru sculpturile în lemn (Vida Gheza), etc.
• Casa de Cultură a Sindicatelor, Casa de Cultură a Tineretului, să fie transformate, amenajate (conform normelor UE) inclusiv cu fonduri europene în Centre multiculturale, multifuncţionale, multietnice, etc.
• Amenajarea unui muzeu al mineritului din zona Baia Mare – Maramureş în vechea mină Dealul Crucii şi realizarea unui turism minier subteran în minele, galeriile din zona Baia Mare, din zona metropolitană.
• În zona metropolitană Baia Mare să se includă şi muzeele de la Şişeşti, Coltău, Castelele de la Valea Borcutului, de la Satulung, unele biserici din patrimoniul UNESCO din zonă, case memoriale.
• Angajarea deplină, responsabilă, eficientă a cetăţenilor municipiului, a celor din zona metropolitană, membrilor societăţii civile (de la copii la cei în vârstă), al tuturor instituţiilor abilitate în acţiuni, activităţi de promovare a municipiului cu obiective culturale, artistice, turistice, sociale care să concure  la acordarea titlului de „Capitală Europeană a Culturii” în 2021. Titlul nu se obţine doar prin voinţa şi acţiunile unui grup etilitist restrâns – 3-5 persoane şi fără voinţa, acţiunile întregii colectivităţi băimărene. Total revoltătoare atitudinea persoanelor de la Fundaţia „Baia Mare 2021”. Au solicitat să plec din sediu, ameninţându-mă că nu sunt băimărean fiindcă vin cu propuneri.

II. Baia Mare, capitală a cianurii (folosirea ei în procesul tehnologic de către S.C. ROMALTYN MINING S.R.L.). Exploatarea resurselor sterile (pirita de la Iazul Flotaţia Centrală) între 2016 – 2025?!

După un proces de peste 2,6 ani între C.L. Baia Mare plus Primăria Baia Mare şi S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. în dosarul cu nr. 4377/84/2013, Tribunalul Sălaj, prin Hotărârea nr. 87/260/2016, admite cererea S.C. ROMALTYN MINING S.R.L. în mod practic, dacă şi la Curtea de Apel Cluj (ultima instanţă) se menţine această hotărâre de la fond, S.C. ROMALTYN MINING S.R.L încă din vara anului 2016 poate să înceapă exploatarea, prelucrarea resurselor de steril (pirită) de la iazul Flotaţia Centrală 10,5 milioane tone, ca şi a altor resurse din zonă timp de 7+2 ani, pe bază de cianură şi acid clorhidric. Între 2016 – 2025 populaţia municipiului, cei din zonele adiacente vor fi din nou supuşi unei masive otrăviri cu cianură de către uzina morţii (ROMALTYN) situată într-o zonă rezidenţială (locuinţe, policlinica, campusul universitar, supermarket.(vezi accidentul cu cianura din China).

Timp de 8 ani (1999- 2007) am fost supuşi de către S.C. Aurul TRANSEOLO S.A., otrăvirii cu cianură, să nu mai acceptăm s-o facă şi S.C. ROMALTYN MINING S.R.L, şi aşa cum s-a procedat în urmă cu doi ani prin protestele masive împotriva începerii exploatării aurului la Roşia Montană, să protestăm toţi locuitorii pentru a se opri definitiv activitatea ucigaşă pe bază de cianură a uzinei morţii.

Toate autorităţile abilitate ale statului, inclusiv cele privind siguranţa şi securitatea naţională, implicit al cetăţenilor au obligaţia imperativă (Constituţia României, Constituţia Europeană) de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura protejarea dreptului la un mediu sănătos şi protejat, care este garantat ca parte a dreptului la viaţa privată şi de familie, să analizeze (şi să stabilească vinovaţii şi măsurile luate), modul cum s-a obţinut după 15 ani, documentul de la A.N.M.R. prin care actuala locaţie a ROMALTYN a fost declarată perimetru minier, folosit în justiţie la Zalău?

A reuşit S.C. ROMALTYN să-şi menţină concesiunea asupra iazului Flotaţia Centrală în dauna statului român cu o cantitate de peste cinci tone numai de aur, preluată de la S.C. TRANSEOLO S.A., care a păgubit statul român cu sute de milioane de dolari şi ulterior a intrat în faliment? Cât va pierde din nou România?

Cum s-au dat (legalitatea) autorizaţiile (5!) de construire în perioada 2007-2010 pentru unele obiective ale S.C. ROMALTYN, ce interese au fost la mijloc, ce înţelegeri au fost şi cu cine? Autorităţile abilitate ale statului român, deşi au cunoscut uriaşul jaf făcut de firme străine (care se doreşte a fi continuat), în obţinerea aurului, argintului din sterilele de flotaţie la Baia Mare nu au luat măsuri de stopare şi recuperare a acestuia? Abuz în serviciu, funcţie? Baia Mare nu acceptă să fie şi capitală a cianurii!

                                                              Colonel (r) Vasile Tătaru

Citiţi şi http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1221972-aurul-romanesc-este-rafinat-elvetia.htm

http://ziarmm.ro/despagubiri-de-1-miliard-euro-solicitate-de-baimareanul-vasile-tatar-pentru-nerespectarea-sentintei-de-la-cedo-privind-un-mediu-sanatos-in-baia-mare/

Comunicat de presă senator PSD Sorin BOTA

Exploatarea aurului fără cianură

  Senatorul PSD Sorin Bota este de părere că exploatarea aurului fără cianură se poate, doar trebuie impusă, iar în acest sens va face un amendament la lege!

Există şi metode prietenoase de extragere a aurului, procedeul cu cianuri este cel mai ieftin aducând astfel cel mai mult profit, dar nu este singurul. Dacă nu este obligată, o companie de acest gen nu va folosi niciodată bani în plus pentru folosirea altor metode de extragere a aurului. Statul român ar trebui să impună prin contract companiei RMGC condiţia folosirii metodelor fără cianură. Aceste metode există. Procedeul Haber Gold, descoperit de americani, nu foloseşte cianuri. Compania Nichromet Extraction din Canada prelucrează deja aurul în diferite ţări din lume prin metode care nu afectează mediul înconjurător. În momentul de faţă există în Elveţia, la Balerna o uzină „Valcambi”  parteneră cu un grup american  „Newmont”  care foloseşte o tehnologie de prelucrare a metalelor preţioase, ecologică, fără cianură şi mercur.

Un băimărean de 78 de ani, Jack Goldstein, inginer chimist,  a inventat şi brevetat împreuna cu un grup de colegi, o procedură de extragere a aurului fără cianuri. Cercetătorul spune că metoda pusă la punct de el este mult mai eficientă decât cea clasică, de prelucrare a minereurilor cu cianuri. „Minereul se amestecă cu o soluţie de tiosulfit de sodiu, apoi soluţia se supune filtrării - nămolul rezultat este un material inactiv - iar din soluţie, datorită catalizatorului, printr-un procedeu electrolitic, se separă aurul şi argintul de puritate 99,99%”, a subliniat cercetătorul.

Acesta susține că metoda este absolut inofensivă, o astfel de uzină neavând impact de mediu. „Metoda nu produce reziduri toxice, nu are gaze, în plus, randamentul de extragere a metalelor preţioase, în funcţie de conţinutul aurului sau argintului al piritelor, poate ajunge până la 90%, în timp ce la procedeul clasic randamentul este cu cinci procente mai mic”, a mai adăugat acesta.

                                                               Cabinetul senatorului

Roşia Montană : propagandă murdară, aur curat

Nu stiu daca exploatarea aurului de la Roşia Montană va ghiftui zona cu cianuri sau nu. Nu stiu daca e mai bine ca acolo sa investeasca o firma straina, una romaneasca sau chiar statul. Nu stiu daca e mai bine pentru tara ca aurul sa ramana in pamant sau sa fie scos. Nu stiu cat de mare poate fi profitul in afacerea Roşia Montană.

Vad insa, in fiecare zi, pe televiziuni si prin ziare, cat de mare, inversunata si lipsita de scrupule este investitia acestei firme, Gold Corporation, in propaganda. La ore de varf, in care secunda de publicitate face cat o punguta cu aur curat, sunt adusi oameni mai mult sau mai putin necajiti "din zona" si pusi sa-si planga cat mai expresiv nefericirea pe ecran.

Golzii astia corporati au renuntat sa mai infatiseze date si cifre, ce firma mare si serioasa sunt ei, ce tehnologii performante si parfumate detin, ce binefacere pentru arheologie si ecologie sunt metodele lor de a suge aurul. Tactica de acest fel tine de perioada in care golzii carau pe cheltuiala lor, hat la o exploatare aurifera din Noua Zeelanda, un card de jurnalisti romani notorii, ca sa le arate ce curate sunt extractiile corporate. Acum, se recurge la oameni simpli, din care se extrag murdar lacrimi. Mame disperate, tineri care vor sa-si intemeieze o familie, bolnavi, batrani, barbati fara lucru, copii tristi functioneaza ca obiecte de propaganda pentru facerea de bine Gold Corporation.

Mi-a ramas in minte o femeie intre doua varste care lacrimeaza comunicandu-ne ca nu are destul sa puna copiilor pe masa, nu inainte de a recita ca munceste cu contract pe perioada determinata la RMGC, care a angajat-o cu marinimie, desi nu s-a inceput nicio exploatare. Mesajul: daca exploatarea ar incepe, femeia, impreuna cu alti 450, ar avea contract pe perioada nedeterminata si bani sa-si indestuleze copiii.

Astfel de "publicitate" nu mai vizeaza convingerea autoritatilor romane sa dea avizul, ci, asemenea propagandei politice, scoaterea in strada a cetatenilor care sa manifesteze pentru inceperea neintarziata a exploatarii la Roşia. Ca golzii n-au obtinut deocamdata decat manifestatii anti, ba chiar o adevarata miscare civica impotriva proiectului, ar merita o analiza separata.

Nu sunt in masura sa trag o concluzie economica sau ecologica in legatura cu Rosia Montana. Pot, in schimb, sa trag una logica: cand cineva cheltuieste aur cu tona, ani de zile, pentru a te convinge public ca vrea sa-ti faca un mare bine, tie, nu lui, mai mult ca sigur te asteapta un rau pe masura.

PS

Când scriu aceste rânduri, la Realitatea TV s-a trecut de la persoane separate la antrenarea propagandistica în direct a întregului colectiv: un grup de locuitori din Roşia Montană îi ovaţionează pe specialiştii care au fost împotrivă şi li s-a luat ceaţa de pe ochi şi îi huiduie pe cei care rămân împotrivă încercând să argumenteze...

Scris de Cristian Tudor POPESCU