Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației, ediția a 53-a, 2026
Cea de-a 53-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației, desfășurată în perioada 24–26 septembrie 2026, a fost, fără îndoială, una dintre cele mai ample și mai reprezentative ediții din ultimele decenii. Prin numărul și valoarea invitaților, prin diversitatea manifestărilor, prin participarea unor importante personalități ale literaturii și culturii române și prin deschiderea sa internațională, festivalul a reconfirmat locul pe care Sighetu Marmației îl ocupă pe harta culturală a României.
Ediția din acest an a avut și o semnificație simbolică aparte, desfășurându-se sub semnul celor 700 de ani de la prima atestare documentară a Sighetului.
Prezența poetei Ana Blandiana, personalitate de prim-plan a literaturii române contemporane, a conferit ediției o valoare aparte. Participarea sa a dat o puternică dimensiune culturală și simbolică festivalului, cu atât mai mult cu cât prezența sa s-a înscris firesc în relația dintre poezie, memorie, libertate și responsabilitatea intelectualului. Ana Blandiana a fost prezentă atât la manifestările festivalului, cât și la evenimentele desfășurate la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, instituție cu care numele său este profund legat.
O altă particularitate importantă a ediției din 2026 a fost participarea unor reprezentanți ai PEN Club România și PEN Club Moldova. Prezența acestora a amplificat dimensiunea internațională a festivalului și a creat un spațiu de dialog între scriitori, poeți și oameni de cultură din diferite spații literare. De altfel, una dintre caracteristicile definitorii ale ediției din acest an a fost tocmai dialogul dintre poezie și memorie.
Festivalul a depășit, de asemenea, spațiul consacrat al recitalurilor și lansărilor de carte. Expozițiile de artă, momentele muzicale, teatrul-document, întâlnirile cu publicul, manifestările de la Muzeul Satului Maramureșean și tradiționalele Seri de Poezie „Nichita Stănescu” de la Desești au alcătuit un program complex, în care literatura s-a întâlnit cu artele plastice, muzica, istoria și tradiția.
Dezbaterea inaugurală, intitulată „Sighet 700 – Un topos în geografia literară românească”, a pus în relație istoria orașului cu literatura și cu reprezentarea sa în conștiința culturală românească. Între cei care au luat cuvântul s-au numărat Ana Blandiana, Vasile Moldovan, Krisztrofer Levente Orosz, Gheorghe Mihai Bârlea, Ioan Dorel Todea și George Vulturescu.
O întâlnire între poezie și sculptură a avut loc prin expoziția „Obsesii”, semnată de sculptorul Ioan Pop Vereta și prezentată la Centrul Cultural-Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul”, unde au vorbit prof. dr. Ioan Dorel Todea și poetul Ioan Marchiș. La Muzeul Satului Maramureșean, poezia s-a întâlnit cu horile și cântecul tradițional, într-un moment care a reprezentat unul dintre punctele aparte ale celei de-a treia zile a festivalului.
Un alt element important a fost apropierea dintre festival și Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței. Programul a inclus inaugurarea Centrului Cultural Multifuncțional al Memorialului, cu participarea Anei Blandiana, precum și lansarea volumului Memorialul Sighet, de la idee la faptă, de Nicolae Noica. Seara a continuat cu spectacolul-document „Mărturii din închisori”, consacrat destinelor femeilor din închisorile comuniste, iar poeții festivalului au participat la un recital în „Spațiul de reculegere și rugăciune”. Programul conex din 27 septembrie a continuat această direcție prin masa rotundă „Poezie, memorie, istorie”. Deosebit de relevantă a fost și dezbaterea de la Muzeul Satului, „Momente și interferențe literare românești. Două țări, aceeași limbă, o singură literatură: română!”. Programul a inclus recitaluri și prezentări de volume realizate de autori și editori.
O componentă importantă a ediției a constituit-o și seria de premii acordate poeților, criticilor literari și oamenilor de cultură. Cele 34 de distincții au răsplătit atât personalități consacrate, cât și autori aflați la început de drum și au inclus premii acordate de reviste și edituri, premii pentru debut în poezie și critică literară, premii pentru volume și antologii, precum și premii de tip „Opera Omnia”. Printre laureații acestei ediții s-au numărat Nicolae Băciuț, distins cu Premiul Opera Omnia – România, Vasile Barbu, laureat al Premiului Opera Omnia pentru un autor român din afara granițelor, și Gheorghe Pârja, distins, de asemenea, cu Premiul Opera Omnia.
În acest context trebuie amintite și Serile de Poezie „Nichita Stănescu” de la Desești, ajunse la cea de-a 47-a ediție, adevărat reper al vieții literare maramureșene. Marele Premiu „Nichita Stănescu”, acordat în acest an poetului Nicolae Scheianu și înmânat de Ana Blandiana, a reprezentat unul dintre momentele importante ale acestei tradiționale manifestări.
Privită în ansamblu, ediția din 2026 s-a remarcat printr-o fericită îmbinare a tradiției și deschiderii spre nou. Festivalul a păstrat spiritul care l-a consacrat în urmă cu mai bine de cinci decenii, dar a reușit, în același timp, să-și extindă aria de manifestare și să pună poezia în dialog cu problemele esențiale ale timpului nostru.
Poate tocmai de aceea, după această ediție, se poate afirma că Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației nu mai este doar o manifestare literară de tradiție. El este o instituție culturală a orașului, un reper al poeziei românești contemporane și un spațiu în care se întâlnesc literatura, memoria, istoria și identitatea.
La succesul acestei ediții și-au adus contribuția conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea, președinte de onoare al festivalului, Ileana Matus, managerul Centrului Cultural, și întregul colectiv al instituției, cu sprijinul administrației locale. Trebuie subliniat faptul că, indiferent de regimul politic sau de configurația administrației locale, acest important eveniment cultural a beneficiat, de-a lungul timpului, de sprijinul autorităților locale, contribuind astfel la continuitatea și prestigiul festivalului.
În anul în care Sighetul și-a sărbătorit cei 700 de ani de istorie documentară, poezia a devenit una dintre cele mai frumoase forme prin care orașul și-a celebrat memoria, identitatea și deschiderea spre lume.
De aceea, ediția a 53-a a Festivalului Internațional de Poezie poate fi considerată, pe drept cuvânt, cea mai reușită ediție din ultimele decenii!
prof.dr. Ioan Dorel Todea