de Gheorghe Pârja
Cei care au cumpănit lumea cu talerele sociologiei
culturale au afirmat, cu argumente, că ceea ce durează în destinul unui popor
este cultura. Generațiile care au viețuit în două orânduiri pot depune mărturie
despre acest fenomen al continuității. Eu am fost martorul unei experiențe de
excepție la Sighetul Marmației. Unde în urmă cu o jumătate de veac, un mic grup
de intelectuali, cu viziune și tenacitate, a aprins flacăra a ceea ce se
numește astăzi Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetul Marmației.
Realitatea ne arată că, datorită schimbării vremurilor, în orașul dintre ape au
dispărut întreprinderi economice, de care este atâta nevoie, și a rămas să
poarte făclia duratei această manifestare lirică, știută în țară și alte țări.
Municipiul este o adresă căutată pe harta literară a
țării și a Europei. Dicționarul scriitorilor care și-au legat sufletul de
această parte a Maramureșului este destul de voluminos, purtând criteriul
valoric. Argumentul acestei afirmații este Revista Festivalului Internațional
de Poezie, octombrie 2023, MARMAȚIA LITERARĂ, marcând jubileul, adică 50 de ani
de poezie. Ea a fost coordonată de universitarul, poetul, omul de aleasă
cultură, Gheorghe Mihai Bârlea și poetul Nicolae Scheianu. Cum în acest an s-au
împlinit 80 de ani de la nașterea criticului literar Laurențiu Ulici, prima
parte este dedicată lui. Laurențiu a fost un stâlp al acestei manifestări,
mulți ani la rând, lansând-o pe orbita națională. Sunt multe nume care au depus
mărturie în revistă despre rolul lui determinant în maturizarea Festivalului pe
care l-a definit ca fiind “o oază de poeticitate necoruptă”.
Ana Blandiana scrie: “Nu cunosc alt critic literar
sau scriitor consacrat care să se fi dedicat cu mai mult altruism și dragoste
tinerilor, încercând să scrie, sau care să fi sprijinit mai multe debuturi.
Festivalul sighetean este o pildă în acest sens”. Varujan Vosganian: “Laurențiu
Ulici era din stirpea ființelor jucătoare. El nu ar fi putut fi niciodată erou
de tragedie antică. Se juca cu sine și cu destinul. L-am admirat că nu a uitat
de unde a plecat. Adică din Maramureș. De aceea a investit atâta energie în
Festivalul din Marmația”. Adrian Alui Gheorghe: “La Sighetul Marmației,
Laurențiu Ulici spunea oricui, cu o accentuată mândrie, că e de acolo, de
alături, de la Rona de Jos”. Valeriu Stancu îl consideră “un senior al
literelor românești”. Ioan Ardeleanu-Pruncu, cel care a aprins chibritul
entuziasmului liric organizat: “Venirea lui Laurențiu Ulici la Festivalul de
Poezie de la Sighetul Marmației a marcat, de fapt, momentul adevăratei nașteri
a acestei manifestări”, iar Gheorghe Mihai Bârlea scrie: “Laurențiu Ulici
motivează venirea la Sighet a unor mari poeți, scriitori pe lângă cei care
visau gloria literară, deveniți peste timp ei înșiși de mare prestigiu.” Echim
Vancea îl consideră “o stea care stă de vorbă cu noi”, pledând pentru
realizarea bustului lui Laurențiu Ulici, în fața Bibliotecii care-i poartă
numele.
Sunt și alte articole care recuperează efectul Ulici
asupra Nordului liric. Cu aceeași nobilă însuflețire s-a manifestat și la
Desești. Laurențiu a intuit că în Maramureș există o mișcare literară care avea
nevoie de aripi. Și s-a făcut ziditor, dar și dătător de zbor. Portretele
lirice din partea a doua a revistei sunt concludente pentru valoarea autorilor care
au devenit cetățeni de onoare ai Poeziei la Sighetul Marmației și la Desești.
Sunt cuprinși și scriitori din Europa, care au cinstit manifestarea cu poezia
lor. Revista rămâne un document prețios despre anul 2023, când Festivalul a
rotunjit 50 de ani de activitate continuă.
Cine va citi revista se va lămuri repede că în acest
Nord s-au petrecut evenimente culturale de referință. Vorba poetului Gheorghe
Mihai Bârlea, unul care s-a implicat profund în reușita acestei ediții: “Fie ca
acest Festival să-și perpetueze identitatea și prestigiul”. Da, cultura are
durată! Marmația este o dovadă.
