Partidul Democrat Liberal este finanțat ilegal de două structuri: fundațiile germane ale Angelei Merkel și organizațiile
religioase ale neoprotestanților • ZIUAnews vă dezvăluie edificiul
financiar prin care Traian Băsescu a transformat și, mai apoi, a controlat instituțiile statului de drept și viața politică a României în exterior • „Hanns
Seidel" și „Konrad Adenauer" sunt cele două
fundații prin care activitățile politice
ale PDL au fost plătite • Ambele fundații sunt susținute de Guvernul Angelei Merkel • 51 de lideri ai PDL
au primit bani, sub diferite forme, de la neoprotestanți • Președintele PDL, Vasile Blaga, a fost în
pelerinaj la Biserica Penticostală Philadelphia Romanian Church din SUA, pe
banii lor • Ministerele Justiției, Internelor, Sănătății și Muncii au fost restructurate,
transformate și îndoctrinate prin banii dați direct de Angela Merkel • Întregul sistem creat din
banii nemților și ai pocăiților vizează distrugerea instituțiilor românești și accesul în Parlament al susținătorilor neoprotestanților
După ce în numărul precedent al ziarului am arătat
relațiile dintre Mihail Neamțu, Mihai
Răzvan Ungureanu și penticostali, ZIUAnews continuă
serialul cu o radiografie a sistemului politic democrat în România. Inițiat în urmă cu mai bine de 12 ani, de organizațiile occidentale care purtau un interes economic și social, procesul de devenire al Partidului Democrat
Liberal a fost și este semănat de mijloacele financiare
manipulative ale Guvernului de la Berlin și interesele
neocreștine.
ZIUAnews vă prezintă lista liderilor PDL care au
primit bani sub diferite forme de la pocăiți, precum și infrastructura creată de Partidul Popular European,
atât în România, cât și în Estul Europei, pentru subjugarea
intereselor naționale în fața celor europene.
Noul Reich, alimentat financiar prin două fundații germane, s-a extins de-a lungul Europei, înrobind
instituțiile naționale
intereselor de partid, manipulând opinia publică și transformând contribuțiile
europene în daruri portocalii, cu destinatari înregimentați politic.
Cu toate că reprezintă o infracțiune la Legea partidelor politice, organizațiile străine au stimulat financiar puternic partidul
lui Băsescu și politica democrată în România, inițiind apoi scenarii pseudopolitice de luptă pentru
apărarea democrației, în scopul anihilării socialiștilor aflați, în
prezent, în aproape toată Europa, în opoziție. ZIUAnews
atrage atenția tuturor instituțiilor democratice din România și nu numai, pentru a stopa amestecul politicului în
instituțiile vitale ale statului de drept.
În numărul trecut, v-am prezentat modul în care fostul
premier Mihai Răzvan Ungureanu şi legionarul Mihail Neamţu se folosesc de banii
pocăiţilor pentru a ajunge în Parlament. În continuare, ZIUAnews vă arată o
schemă incredibilă, care demonstrează că cei mai mulți dintre membrii de bază ai PDL sunt conectaţi la
banii şi relaţiile neoprotestanţilor. Sumele de bani şi puterea de a influenţa
luarea unor decizii, atât în interiorul PDL-ului, cât mai ales în afara lui, le
sunt date parlamentarilor penticostali sau celor care aspiră la statutul de
parlamentar, de organizaţiile neoprotestante puternice din SUA. Întregul PDL
este împânzit de neoprotestanţi care se folosesc de această confesiune pentru a
accede la funcţii, la bani, la influenţă.
Deşi sunt extrem de puţini oamenii politici care
recunosc deschis apartenenţa lor la neoprotestantism, temându-se că, într-o
ţară majoritar ortodoxă, acest lucru i-ar prejudicia la vot, ZIUAnews vă arată
legăturile mai marilor PDL cu diverse culte neoprotestante, dar şi beneficiile
pe care oamenii politici le-au obţinut de pe urma acestei apartenenţe ţinute
secretă.
În urma alegerilor din 2008, au fost votaţi doar şapte
parlamentari evanghelici, baptişti şi penticostali, toţi făcând parte din
Partidul Democrat Liberal: Lucian Riviş Tipei (Arad), Nicolae Jolţa (Bihor),
Orest Onofrei (Suceava), Mircea Lubanovici (Diaspora), Gheorghe David (Timiş)
Marius Dugulescu (Timiş) și Iosif Veniamin Blaga (Hunedoara).
Realitatea însă a fost alta.
Nucleul neoprotestanţilor din PDL începe cu fostul
premier Emil Boc, care este penticostal, la fel ca și fostul primar de Cluj-Napoca, Sorin Apostu, fostul
preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tișe, deputatul
Daniel Buda, fostul președinte al Consiliului Județean Bihor, Radu Țîrle.
Deputatul Lucian Tipei este chiar fiul pastorului Pavel Tipei, șeful Cultului Penticostal din România, prieten la
cataramă cu primarul Aradului, Gheorghe Falcă, şi acesta, dar şi socrul său,
Gheorghe Seculici, fiind apropiaţi de penticostali.
Emil Boc a negat că este penticostal, însă a omis un
detaliu: cei 300.000 de dolari luaţi de la pocăiţi. Conform Primăriei
Cluj-Napoca, „Emil Boc a salutat finalizarea, la 8 octombrie a.c., a demersurilor
comunității române penticostale din zona Chicago,
inclusiv a Bisericii Philadelphia, legate de colectarea unor importante fonduri
(aproximativ 300.000 USD) destinate îndepărtării efectelor inundațiilor din România, urmând ca această sumă să fie
direcţionată, prin intermediul Ministerului Administrației și Internelor, susținerii proiectelor de refacere a zonelor afectate de
calamități".
Anghel Florin Serghei, William Brânză, Daniel Buda,
Marius Dugulescu, Alin Popoviciu, Lucian Riviş-Tipei, Badea Riceard,
penticostali PDL-işti, au propus, în preajma alegerilor prezidenţiale din 2009,
proiectul de lege pentru stabilirea parteneriatului dintre stat şi biserică în
domeniul asistenţei sociale, adoptat în luna decembrie a acelui an, de Camera
Deputaţilor. Concret, proiectul prevedea ca toate bisericile din România,
inclusiv cea penticostală, să primească ajutor de la stat.
Vasile Blaga a făcut, la începutul lui 2010, o vizită
în Atlanta, Georgia, fiind însoţit de pastorul Paul Negruţ, de la Biserica Baptistă
„Emanuel" din Oradea. Nici Ambasada României din SUA, nici consulul
onorific al României din Atlanta, nu au fost înștiinţaţi de
această acţiune, afirmându-se că vizita lui Blaga, pe atunci ministru de
Interne, a fost ferită de ochii curioşilor. Penticostalii români care
frecventau Philadelphia Romanian Church au ştiut din timp de această vizită,
fiind invitaţi să participe la întâlnirea cu liderul PDL. Ortodocşii români au
fost deranjaţi de hotărârea fostului ministru de Interne. Părintele ieromonah DR.
Chesarie Bertea a cerut explicaţii reprezentanţilor Ambasadei Române. Dacă
prima reacţie a acestora a fost de a nega zvonurile, la câteva săptămâni un
funcţionar al Ambasadei i-a confirmat preotului vizita lui Blaga în Atlanta.
Mircea Lubanovici, penticostal de seamă, a fost ales
deputat în circumscripţia electorală nr. 43 Diaspora, colegiul uninominal nr.
3, fiind şi membru supleant al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea
Parlamentară a NATO. La 27 de ani, Mircea Lubanovici a emigrat, împreună cu
soţia sa, în SUA, mai exact în Chicago, unde a absolvit „Harry Truman Community
College". În calitatea sa de deputat de Diaspora, Lubanovici a organizat
conferinţe şi simpozioane în comunitatea română penticostală, inclusiv şi-a
introdus electoratului colegii politicieni, cum ar fi penticostalul Radu Ţârle,
senator de Bihor, deputatul de Caraş-Severin, tot penticostal, Valentin Boşneag
şi Ioan Moldovean, neoprotestantul preşedinte al Alianţei Evanghelice Române.
Toţi cei menţionaţi mai sus, inclusiv şeful Consulatului General al României
din Los Angeles, Cătălin Ghenea, au participat, în Arizona, la o serie de
conferinţe sponsorizate de Biserica Baptistă „Happy Valley". Românii de
alte confesiuni, care doreau să stea de vorbă cu consulul Cătălin Ghenea erau
nevoiţi să plătească „o taxă de intrare", de 20 de dolari, pe care nu se
oferea nicio chitanţă sau alt act.
William Brânză, deputat PDL de Diaspora, a cărui
apartenenţă la cultul penticostal nu mai este o necunoscută, se ocupă tot de
problemele românilor din afară. În plină campanie electorală pentru alegerile
prezidenţiale, Brânză a mers în Franţa, unde a participat la o întrunire a
comunităţii penticostale din Paris.
Dănuţ Liga, de confesiune adventistă, este un alt
deputat democrat-liberal a cărui relaţie de prietenie cu pastorul adventist
Viorel Patrană a fost demonstrată. Acesta din urmă a deţinut mai multe companii
în SUA şi Marea Britanie, care au avut de câştigat din tombola „100%
Adevărat", desfăşurată la OTV.
Viorel-Riceard Badea, senator PDL, adept al cultului
penticostal de peste Ocean, îşi desfăşoară activitatea în circumscripţia
electorală pentru românii cu domiciliul în afara României, fiind şi secretar al
Comisiei Românilor de Pretutindeni, precum şi membru al Comisiei pentru
politică externă.
Marius Dugulescu, preot baptist, fiul pastorului Petru
Dugulescu, fost deputat de PNŢCD, a ajuns, prin sprijinul dat de PDL, în
funcţia de deputat de Timiş. Totuşi, Dugulescu, vicepreşedintele Comisiei
pentru drepturile omului, culte şi minorităţi naţionale, din Camera
Deputaţilor, va participa la alegerile din 9 decembrie, în calitate de membru
al PP-DD. Dugulescu este apropiat şi de democrat-liberalii Sever Voinescu şi
Teodor Paleologu, aceştia participând la conferinţa „Valorile
creştin-democrate, Valorile Europei Unite", organizată de către deputatul
PDL Marius Dugulescu.
Daniel Negrea, deputat PDL şi penticostal, ocupă şi
funcţia de consilier judeţean în Arad, dar, în perioada 2005-2009, a fost
membru în Consiliul Europei, prezidat de Jose Manuel Barroso.
Cuzman Cionca, pastor, membru PDL, nu se sfieşte să
facă politică în biserica Penticostală în care predică. În preajma
referendumului de demitere a preşedintelui, Cionca a pledat în favoarea lui
Traian Băsescu, transmiţându-le enoriaşilor săi că „Tot ceea ce s-a întâmplat
în România în ultima săptămână, noi, păstorii voştri, nu suntem de acord. Este
uzurparea statului de drept (...) Nu suntem de acord nici cu atitudinea
fraţilor noştri, care nu mai ştiu în ce partid sunt. Eu am fost pro şi încă sunt
pro unei politici verticale, sănătoase. Noi suntem pro Constituţia. Sunt nişte
gunoaie toţi, dar vrem ca legea să fie respectată". Folosind un limbaj
necreştin, Cionca îi motiva pe penticostalii săi să meargă la vot şi să pună
ştampila „împotriva uzurpării statului de drept".
Vasile Ţânţaş, şeful cultului penticostal din zona
Oaşului, a beneficiat de finanţări consistente din Statele Unite ale Americii.
Ţînţaş a făcut afaceri cu Ioan Oltean, Gheorghe Seculici şi Gheorghe Falcă,
toţi trei făcând parte din culte neoprotestante. Oltean şi Falcă i-au convins
pe liderii judeţeni PDL din Satu Mare să accepte candidatura unuia dintre fiii
lui Ţânţaş, Samuel, fostul subprefect din Satu Mare, acest serviciu costându-l
1,5 milioane de euro.
Traian Igaş, fost ministru de Interne, membru PDL,
este adventist de ziua a şaptea, fiind şi cel care a încântat electoratul prin
cântări de pe scenele organizate cu ocazia mitingurilor democrat-liberale. Igaş
este şi membru în Comisia Românilor de Pretutindeni, având ca scop atragerea
voturilor de la cei din diaspora.
Mircea Man, democrat-liberalul care a câştigat
preşedinţia Consiliului Judeţean Baia Mare ajutat de Episcopia Ortodoxă, s-a
sucit. Pentru alegerile din această toamnă, Man este susţinut de penticostalii
din Maramureş, în schimbul unui imobil în care neoprotestanţii să îşi
desfăşoare întrunirile.
Nicolae Bud, parlamentar PDL, a fost împreună cu
preşedintele Consiliului Judeţean Maramureș, Mircea
Man, secretarul PDL Maramureş, Gheorghe Marian, fostul subprefect al Maramureşului,
Constantin Boloş, Fănică Pop, fostul candidat la Primăria din Baia Mare, Ioan
Indre, fost democrat-liberal, primarul din Ulmeni, Lucian Morar, edilul comunei
Gârdani, Gheorghe Tătăran şi primarul comunei Fărcaşa, Ioan Stegran, membru
înscris în comunitatea penticostală, în 2010, la inaugurarea Bisericii
Penticostale Betel din comunca Fărcaşa.
Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean
Suceava, are strânse legături cu adventiştii de ziua a şaptea. În luna mai a
acestui an, democrat-liberalul a participat la simpozionul intitulat
„Libertatea religioasă - factor de armonie socială", organizat de Biserica
Adventistă de Ziua a Şaptea din Gura Humorului, în parteneriat cu Asociaţia
Naţională „Conştiinţă şi Libertate", de asemenea, de cult neoprotestant.
Ionică Pop, consilier PDL Cluj, este susţinător al
cultului adventist. În 2011, el a afirmat public că face parte din consiliul de
administraţie al Liceului Adventist „Maranatha", pentru ca reprezentanţii
CJ să dispună evacuarea elevilor ortodocşi dintr-o clădire dorită de conducerea
liceului adventist.
Victor Fărăgău, Gheorghe Stănişte, David Ilie, Vasile
Boari, Ioan Lupoian, Mircea Căpuşan, Gavril Moldovan şi Gabi Covală, toţi
neoprotestanţi şi fideli PDL, au întemeiat o formaţiune-satelit a acestui
partid, Uniunea Creştin Democrată din România (UCDR).
Aderarea României la Schengen, la mâna penticostalilor
Biserica Penticostală Română l-a invitat, în 2011, în
ţara noastră, pe Wolfgang Grefe, consilier guvernamental al Germaniei, consul
onorific al mai multor state din zona baltică, membru al Comisiei Sociale de
Sănătate atât în Guvernul Germaniei, cât şi pe lângă Comisia Europeană. Rolul
vizitei a fost acela de a dezbate integrarea în spaţiul Schengen şi relaţiile
de colaborare între ţările europene. Fiind o activitate decisă de Biserica
Penticostală, delegaţia română a fost reprezentată de senatorul PDL Gheorghe
David, adept al acestui cult neoprotestant.
Sponsorizare ilegală
Legea 334 din 2006 privind finanţarea partidelor
politice interzice, expres, ca partidele politice să primească donaţii de la
partide sau organizaţii internaţionale. Niciun organ de urmărire penală nu s-a
sesizat până în acest moment, deşi evenimentele organizate de PDL pe banii
celor două fundaţii au fost prezentate pe larg, inclusiv cu sursele de
finanţare, de mass-media.
Legea 334 din 2006 prevede, la articolul 11, alineatul
1: „Acceptarea donaţiilor din partea altor state ori a organizaţiilor din
străinătate, precum şi din partea persoanelor fizice sau juridice străine este interzisă".
Alineatul 2 al acestui articol este cel de care ar putea să se folosească
liderii PDL, pentru a scăpa de răspunderea penală: "Fac excepţie de la
prevederile alin. (1) donaţiile constând în bunuri materiale necesare
activităţii politice, dar care nu sunt materiale de propagandă electorală,
primite de la organizaţii politice internaţionale la care partidul politic
respectiv este afiliat sau de la partide politice ori formaţiuni politice
aflate în relaţii de colaborare politică. Pot fi primite şi materiale de
propagandă care se folosesc numai în cadrul campaniei electorale pentru
alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European". Apărarea
acestora ar fi însă plină de goluri, pentru următoarele argumente: PDL nu a
primit bunuri materiale necesare desfăşurării activităţii, ci sume imense de
bani folosite pentru instruirea şi recrutarea de viitori oameni politici.
Acţiunile liderilor PDL, reflectate în detaliu în presă, au constituit mijloace
de propagandă electorală, care le-au servit la strângerea de voturi.
Gratitudinea lui Băsescu
În semn de mulţumire pentru tot sprijinul financiar
oferit PDL-ului, preşedintele României, Traian Băsescu, cel care,
constituţional, nu are voie să promoveze politica vreunui partid, l-a decorat,
în luna octombrie a acestui an, cu Ordinul Naţional „Pentru Merit", în
grad de comandor, pe fostul director al Fundaţiei „Konrad Adenauer",
Holger Dix. Bineînţeles, cuvintele de laudă nu au întârziat să apară din partea
Administraţiei Prezidenţiale, care a transmis că evenimentul a avut loc „în
semn de înaltă apreciere pentru crearea unui climat de colaborare activă, pe
toată durata mandatului (...), pentru susţinerea şi îmbunătăţirea
performanţelor academice ale elevilor şi studenţilor care au primit burse de
studiu sau au participat la programe de cercetare finanţate de fundaţie".
ZIUAnews vă prezintă exemple de manifestări plătite de
Fundaţia „Konrad Adenauer" şi organizate de Partidul Democrat Liberal. În
2009, reprezentanţii „Konrad Adenauer" au luat decizia de a organiza
cursuri cu tematica „Managementul comunicării de campanie", prin care să
formeze tinerii politicieni din Organizaţia de Tineret a PDL.
În 2010, la Sinaia, a fost lansat proiectul „Cursurile
de management politic", prin care s-a propus organizarea de lecţii de
formare de traineri interni, specializaţi în managementul politic. Tinerilor
din PDL le-a fost asigurată finanţarea programului de cele două fundaţii
partenere ale democrat-liberalilor, respectiv „Konrad Adenauer" şi
Institutul de Studii Politice.
Tot Institutul de Studii Populare şi Fundaţia „Konrad
Adenauer" au finanţat şi Şcoala Judeţeană de formare politică de la
Botoşani, desfăşurată în perioada 10-12 iunie 2011, sub numele „Codrii de
aramă". Întregul Birou Permanent Naţional al OT PDL, lideri politici
naţionali şi locali, au susţinut traininguri pentru cei peste 100 de cursanţi.
În perioada 15-17 iulie 2011, fundaţia „Konrad Adenauer"
- în colaborare cu Institutul de Studii Populare, Centrul pentru Studii
Europene - a finanţat proiectul Organizaţiei de Tineret a Partidului Democrat
Liberal, cu titlul „Tinerii - viitorii lideri în administraţia publică din
România", organizat la Moreni, Dâmboviţa.
Fundaţiile prietene ale Partidului Democrat Liberal,
respectiv Institutul de Studii Populare, Center for European Studies şi
Fundaţia „Konrad Adenauer", au plătit, în prima jumătate a lunii
octombrie, o dezbatere a PDL-ului, organizată la Hotelul Ramada din Bucureşti.
Tema acestei întruniri a reprezentat-o reforma asistenţei medicale în România,
liderii PDL redactând un document strategic, care să stea la baza obţinerii
banilor europeni.
Tinerii din Partidul Democrat Liberal au participat, în
perioada 29-31 octombrie, la Şcoala Politică Regională, intitulată ,,Măsuri
asumate. Comunicare şi politici publice ale doctrinei populare".
Evenimentul a fost organizat la Cluj-Napoca, din banii fundaţiei „Konrad
Adenauer" şi ai Institutului de Studii Populare.
Cea mai recentă manifestare a PDL-ului, finanţată de
fundaţia „Konrad Adenauer", a fost o conferinţă organizată la începutul
lunii noiembrie. „Valorile dreptei, dreapta valorilor" a fost titlul
dezbaterii care a adunat la un loc membri ai PDL, ai PNŢCD, respectiv ai Forţei
Civice. Acelaşi tip de manifestaţie, plătită tot din banii nemţilor, a mai fost
organizată şi în luna mai a acestui an.
Nici Fundaţia „Hanns Seidel" nu s-a lăsat mai
prejos, cheltuind şi ea sume importante de bani cu şcolirea tinerilor
democrat-liberali. În perioada 13-16 octombrie 2011, în Bucureşti, s-a
desfăşurat Şcoala Naţională de Comunicare Politică, proiect organizat de
Tineretul Democrat-Liberal şi finanţat de Institutul de Studii Populare,
împreună cu fundaţia germană „Hanns Seidel". 2011 a fost al patrulea an
consecutiv în care PDL a beneficiat de banii celor de la „Hanns Seidel",
pentru organizarea acestui tip de eveniment.
Plătit din fondurile fundaţiei „Hanns Seidel"
pentru a-şi lansa volumul „Noua şcoală de gândire a dreptei", a fost şi
jurnalistul Cristi Pătrăşconiu, un apropiat al PDL. La lansare au participat
PDL-işti importanţi, printre care şi fostul ministru al Justiţiei, Monica
Macovei.
Fundaţia Uniunii Creştin-Sociale din Germania, Hanns
Seidel Stiftung, împreună cu Fundaţia Partidului Popular European - Centre for
European Studies - şi cu Institutul de Studii Populare - o fundaţie apropiată
PDL, a organizat Şcoala de training pentru femeile democrat-liberale,
intitulată „Respect pentru România, Respect pentru Femei". Evenimentul a
fost organizat în luna septembrie a anului curent, la Costineşti, unde au fost
prezenţi lideri naţionali ai Partidului Democrat Liberal, în frunte cu Vasile
Blaga.
PDL nu a fost singura formaţiune importantă din
România care a beneficiat de sponsorizări ilegale din partea celor două
fundaţii. Ministere cruciale pentru funcţionarea statului au fost îmbibate de
banii celor de la „Konrad Adenauer" şi „Hanns Seidel". Ministerul
Justiţiei a primit, de-a lungul anilor, sume importante de la „Konrad
Adenauer", bani utilizaţi atât pentru seminarii care vizau formarea
profesională a judecătorilor şi procurorilor, cât şi pentru achiziţionarea
diverselor echipamente de care aceştia aveau nevoie pentru a-şi desfăşura
activitatea. Cel de-al doilea minister esenţial pentru menţinerea ordinii de
drept, care a primit bani de la atare fundații, a fost
Ministerul Administraţiei şi Internelor - susținut
financiar de „Hanns Seidel". De la dotare până la antrenamente şi
seminarii care aveau drept scop schimbarea mentalităţii angajaţilor MAI
într-una conformă cu standardele europene, cele mai importante fonduri au venit
de la fundaţiile nemţeşti. Alte două ministere la fel de importante, care au
fost finanţate de „Hanns Seidel", au fost Ministerul Sănătăţii şi
Ministerul Muncii.
Începuturile fundaţiilor în România
Fundația „Konrad Adenauer" este prezentă
în România încă din 1991, când a început să desfășoare activităţi de educaţie politică şi consultanţă
pentru partidele de dreapta din România. Creată după Al Doilea Război Mondial,
fundația poartă numele lui Konrad Adenauer, primul lider al
Uniunii Creștin Democrate, coaliție de catolici și protestanți care, sub conducerea sa, a devenit formațiunea dominantă în Germania. Cancelarul Angela Merkel
este membru al board-ului director al fundației care
este finanțată cu banii guvernului federal și ai landurilor. Fundaţia are sute de filiale, pe tot
globul, birourile naţionale acţionând ca centre de comandă pentru acţiunile de
„promovare a culturii civice", pe care Merkel - prin CDU - le întreprinde.
Fundația își susține
„proiectele" din diverse state, cu sume ce variază între 100 și 200 de milioane de euro.
Relaţia „Konrad Adenauer" - „Hanns Seidel" -
Traian Băsescu
Inițial, cele două fundații au fost promotoare ale PNȚCD și UDMR, pompând sume importante în cele
două formațiuni, ajutându-le să intre în marea
familie a PPE, cu statut de observator până la aderarea României la UE. După
anul 2000, când neintrarea în Parlament a țărăniștilor a dus la degringolada din PNȚCD și la destructurarea formațiunii creștin-democrate,
situație la care Traian Băsescu a contribuit din plin, fundațiile hegemonice germane au realizat că au nevoie în
România de un reprezentant politic mai puternic. Atenția lor s-a îndreptat către PD, reprezentant, la acea
vreme, al Internaționalei Socialiste, dar care, cu un
Traian Băsescu la conducere, putea fi adus în sânul PPE. Pentru popularii
europeni, care, la alegerile din 2008, doreau să-și consolideze poziția în
Parlamentul European, relaţia cu liderii PD a devenit extrem de importantă.
Popularii europeni și reprezentanții celor două fundații și-au intensificat demersurile, astfel încât, în 2006,
formațiunea condusă de Emil Boc a decis că poate trece de la
doctrina social-democrată, la cea populară. După aderarea României la UE, în
ianuarie 2007, PD - devenit ulterior PDL, a ajuns membru cu drepturi depline al
PPE, alături de UDMR și PNȚCD.
În ultimii doi ani, cele două fundații au ajuns la concluzia că trebuie să se orienteze
către un alt personaj politic - desigur, tot un reprezentant al PDL -, care ar
putea fi candidatul dreptei la alegerile prezidențiale din 2014. Coincidență sau nu, în octombrie 2010, la o zi după vizita
Angelei Merkel în România, Baconschi și-a lansat
la București, cu mare tam-tam, Fundația Creștin Democrată, unde președintele de onoare al Fundației „Konrad Adenauer" a fost invitat de onoare.
Se pare că FCD este finanțată cu bani frumoși atât de „Konrad Adenauer", cât și de „Hanns Seidel", însă ambele fundații neagă că ar avea vreo legătură financiară cu fundația fostului ministru de Externe.
Băsescu, ochit din epoca CDR-ului
Alegerea popularilor europeni nu a fost întâmplătoare.
În pofida opoziției manifestate la început de PNȚCD și UDMR, popularii europeni au optat
pentru partidul condus, până în 2004, de Traian Băsescu, personaj cunoscut
multor lideri occidentali încă din timpul guvernării CDR, perioadă în care nu a
fost doar ministru al Transporturilor, ci și
împuternicit al Guvernului României în relațiile cu FMI și Banca Mondială, negociind toate acordurile păguboase
de privatizare de la acea vreme.
Despre implicarea fățișă a Germaniei, implicit a cancelarului Angela Merkel,
în proptirea lui Băsescu, la referendumul din această vară, nu s-a vorbit doar
acum. Același lucru s-a spus și în 2009, după realegerea sa pentru încă un mandat de
cinci ani, când a fost invocată teza implicării Berlinului în asigurarea menținerii lui la Cotroceni. Un rol major l-a jucat și atunci fundația „Konrad
Adenauer", care i-a dat o mână de ajutor candidatului Băsescu, prin tot
felul de acțiuni menite să promoveze imaginea
candidatului democrat-liberal. În acest sens a fost organizat Forumul „România
în anul 2020 - perspective de viitor", unde invitat de onoare a fost
„Excelența Sa, Președintele
României, Traian Băsescu". Fundația „Hanns
Seidel" și-a adus, la rândul său, aportul,
organizând, în noiembrie 2010, la Bruxelles, - în colaborare cu MAI -, o masă
rotundă pe tema „progresele României pentru aderarea la Spațiul Schengen", unul dintre obiectivele majore ale
lui Băsescu în campania electorală.
Baconschi, pe mărci germane
Fundațiile care au spart gheața la începutul anilor '90, punând printre primele
piciorul în România, au fost „Konrad Adenauer", legată ombilical de
partidul CDU (Uniunea Creştin-Democrată), partid aflat la putere în Germania, și Fundaţia „Hanns Seidel", conexată la Uniunea
Social Creştină (CSU), ambele think-tank-uri oficiale ale Partidului Popular
European. În ultimii 20 de ani, cele două fundații au
devenit tot mai active în state precum Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia și Ucraina, acordând suport substanțial liderilor politici agreați sau furnizând asistență unor
asociații „de elită", care se pretind a fi „vocea"
opiniei publice. Ambele au tradiție în a desfășura un lobby intens în statele est-europene, așa cum s-a întâmplat și în
România, mai întâi prin sprijinul acordat PNȚCD și UDMR. Ulterior „Hanns Seidel" şi „Konrad
Adenauer" s-au implicat masiv în susţinerea lui Traian Băsescu - inclusiv
la alegerile prezidențiale din 2009 - a PDL-ului, a
Institutului de Studii Populare al democrat-liberalilor şi a Fundaţiei Creştin
Democrate (FCD), conduse de Teodor Baconschi. Ambele oferă burse pentru studenții români, cu scopul clar de a forma o elită care va
lucra, în cele din urmă, pentru interesele germane din România.
PPE în România şi în Europa (Luciana Pop)
Prin bunăvoința guvernului
de la Berlin, milioanele de euro intrate în conturile fundațiilor afiliate celor mai importante partide politice
din Germania sunt puse apoi la dispoziția
grupărilor sau a partidelor politice din statele-satelit, sub forma diverselor
proiecte de activități sociale, culturale sau de informare.
În cazul celor două fundații - „Konrad Adenauer" și „Hanns Seidel" -, în fostele state comuniste,
banii au ca destinație, în mod firesc, formațiuni și lideri care fac parte din marele
partid al popularilor europeni. Pe această listă se regăsesc Boiko Borisov -
premierul bulgar, Donald Tusk - șeful guvernului polonez, Iulia Timoșenko - fostul premier ucrainean, Viktor Orban -
prim-ministrul ungar, cu tot cu partidele lor de centru-dreapta, dar și alte personaje politice din Europa. Tot cu suportul
celor două fundații au fost propulsați la cârma Uniunii Europene doi lideri importanți ai marii familii a PPE - portughezul Jose Manuel
Durrao Barroso, în 2009, pentru un al doilea mandat la șefia Comisiei Europene, precum și belgianul Herman Van Rompuy, în fruntea Consiliului
European. Pentru a-și atinge scopurile, inclusiv pentru a-și asigura prezența pe scena
politică a țărilor în care și-au făcut intrarea, fundațiile germane sunt dispuse să cheltuiască oricât. Dacă,
spre exemplu, în anii '90 bugetul fundației „Konrad
Adenauer" era de peste 220 de milioane de mărci, din care jumătate era
destinată proiectelor din Europa Centrală și de Est, în
ultimii ani, fundația a ajuns să dispună de sume care
variază între 100 și 200 de milioane de euro.
Deși dezideratele declarate ale fundațiilor afiliate celor două mari partide ale Germaniei,
CDU și CSU, sunt acelea de a promova creștin-democrația și valorile democratice, tendința lor de a domina scena politică din mai toate fostele
state comuniste, dar și din alte colțuri ale lumii, i-a îndreptățit pe unii comentatori politici să vorbească de
anumite scopuri obscure. Concret, fundațiile „Konrad
Adenauer" și „Hanns Seidel" s-au transformat
în instrumente-cheie ale politicii externe a Germaniei. În majoritatea
cazurilor, fundațiile sprijină forțe politice de centru-dreapta, fie aflate în Opoziție, pentru a le ajuta să preia puterea, fie partide
care se găsesc deja la guvernare, dar care au nevoie de „parteneri" și de sprijin extern pentru a rămâne pe poziții.
Partidul lui Tusk, ajutat de „Konrad Adenauer"
Una dintre primele țări în care
fundațiile germane au pus piciorul a fost Polonia. Teoretic,
fundațiile afiliate la CDU și CSU au
exercitat activități sociale, acordând subvenții pentru diverse programe. Practic, doar anumite
medii bine alese au beneficiat de sumele respective. Exemplul elocvent este cel
al fundației „Konrad Adenauer", care, formal,
sprijinea centrele creștin-democrate de cercetare și anumite asociații de
promovare a democrației, însă un suport consistent revenea
unor grupări politice. Fundația legată de partidul Angelei Merkel și-a fixat drept principal partener politic formațiunea „Platforma Civică", a premierului Donald
Tusk, deși acest partid nu prea are nimic în
comun cu democrat-creștinii, în timp ce la Varșovia există o serie de organizații creștin-democrate autentice. Politicienii
din partidul lui Tusk, consilierii și miniștrii săi au fost invitați în
permanență la diversele conferințe, simpozioane sau evenimente organizate pe bani frumoși de fundația „Konrad
Adenauer". De asemenea, în 2010, însuși președintele fundației „Konrad
Adenauer", Hans-Gert Pottering, și-a manifestat,
în mod fățiș, sprijinul
pentru candidatul Platformei Civice la alegerile prezidențiale, Bronislaw Komorowski, apreciind apartenența acestuia la marea familie a popularilor europeni.
Premierul bulgar, omul lui Merkel
Și în Bulgaria, partidele germane își exercită propria influență asupra vieții politice,
prin intermediul fundațiilor legate ombilical de ele. Cele mai
active sunt tot „Konrad Adenauer" și „Hanns
Seidel", al căror sprijin merge spre partidul GERB, de centru-dreapta, al
premierului Boiko Borisov. Lucru care reiese chiar dintr-o cablogramă publicată
anul trecut de WikiLeaks, în care șeful
guvernului de la Sofia, acuzat de legături cu mafia bulgară a anilor '90, se
lăuda în fața diplomaților
americani cu sprijinul pe care îl are din partea fundațiilor „Konrad Adenauer" și „Hanns Seidel", dar și cu relația sa foarte
bună cu Angela Merkel și PPE. De altfel, creștin-democrații germani
l-au sprijinit pe Borisov în timpul campaniei electorale din 2009, o serie de
experți ai celor două fundații ajutând
logistic și financiar partidul GERB să își prezinte programul. Admirator înfocat al premierului
ungar Viktor Orban, Borisov a decis anul acesta să facă o nouă lege a presei,
deranjat de atacurile la adresa sa. La noul act normativ vor lucra experți ai celor două fundații germane.
Orban, medalie de la „Hanns Seidel"
Premierul ungar Viktor Orban, apropiat al CDU și CSU, are, de asemenea, legături strânse, prin
partidul său FIDESZ, cu cele două fundații germane. Și în Ungaria, banii guvernului german sunt alocați pentru diversele conferințe și școli de vară
la care liderii FIDESZ își expun ideile. Ca semn al relațiilor foarte bune dintre politicianul maghiar și fundațiile germane, în 2001, Orban a primit
din partea fundației „Hanns Seidel" premiul . În
2003, grație fondurilor unor ONG-uri controversate
- precum Open Society, al magnatului american George Soros - și mulțumită fundațiilor germane, așa-numitele
„revoluții portocalii" au dat pe mâna
Occidentului fostele state sovietice Georgia și Ucraina.
Fundațiile germane au legături strânse cu partidul fostului
premier Iulia Timoșenko, pe care l-au ajutat să intre în
familia PPE. Caracatița finanțărilor
germane a ajuns și în Slovacia, unde cele două mari fundații s-au implicat în susținerea unor
entități politice, încălcând astfel legislația țării, care interzice partidelor să
primească fonduri din partea unor organizații străine.
Voichița Rășcanu
Ruana Ceaușescu
Luciana Pop
