O nouă lovitură pentru Liviu Dragnea în războiul cu Gabriela Firea

 Nume grele, mesaj de susținere pentru primarul Capitalei!

  Liviu Dragnea primește o nouă lovitură în războiul cu Gabriela Firea. Mai multe personalități din lumea artistică și culturală a Bucureștiului semnează o scrisoare deschisă prin care-și exprimă solidaritatea cu primarul general al Capitalei.

E vorba de 30 de personalități din domeniul artistic, chiar și sportivi, directori de instituții culturale. Printre nume se numără Ilie Năstase, Aurelian Temișan, Alexandru Arșinel, dr. Răzvan Teodorescu și lista poate continua.

 Ideea acestei scrisori e destul de clară. „Ceea ce s-a realizat trebuie apărat. Ne referim la cei doi ani de mandat ai primarului general al Capitalei, Gabriela Firea, un mandat care trebuie respectat, apărat și continuat ca și proiecte”, se arată în scrisoare.

Guvernul Tudose, lovitură dură pentru Casa Regală: ”Nu suntem monarhie”

Casa Regală primeşte o lovitură neaşteptată din partea Guvernului! Premierul Mihai Tudose a dezvăluit, în cadrul unui interviu acordat România TV, că Guvernul va da un aviz negativ proiectului de lege care vizează familia regală. „Nu suntem monarhie”, a declarat Tudose.

„Cu tot respectul pentru Regele Mihai, pentru ce a reprezentat in istorie, pentru tot ce a fost pana la moarte, fost sef de stat. De aici pana la a da drepturi urmasilor unui fost sef de stat, iertati-ma dar mai avem fosti sefi de stat care mai au urmasi in viata. In conditiile in care familiei regale, casei regale, cu ghilimele sau fara…Nu suntem monarhie! Romania constitutionala este Republica. Noi am recunoscut anumite merite ca sef de stat Regelui Mihai. Sa ma apuc acuma sa recunosc ca exista nu stiu ce coroana pe aici, iertati-ma, dar nu prea imi vine. (…) Casa Regala este o fundatie. Domniile lor doresc ca aceasta fundatie sa capete statutul de fundatie de interes national, cu asta sunt de acord. Si Camera de Comert si Industie a Romaniei este o fundatie de interes national.”, a declarat Mihai Tudose.

Mai mult, susţine premierul, nici Palatul Elisabeta nu ar trebui să rămână în posesia urmaşilor Regelui Mihai.

„Nu! De ce sa ramana in posesia familiei regale? Pot sa il inchirieze daca doresc. (…) Eu am vorbit la Regia Autonoma a Protocolului de Stat care este detinatorul sau prin intermediul careia staul detine imobilul sa le faca o oferta de chirie. Daca tot le trebuie imobilul, sa plateasca. El este proprietate nationala.”, a conchis prim-ministrul.

NN

Lovitură primită astăzi de Facebook, Google şi Apple: Nu vor mai avea acces facil la date despre consumatorii europeni!

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a invalidat Decizia 2000/520/CE a Comisiei Europene, adoptată în temeiul Directivei 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului. Această Decizie făcea posibil transferul de date cu caracter personal din state ale Uniunii Europene către entităţi din SUA cu mai multă uşurinţă, prin simpla adeziune a acestor entităţi la principiile “sferei de siguranţă” privind protecţia vieţii private, principii publicate de Departamentului Comerţului al Statelor Unite ale Americii, entităţile fiind ulterior certificate în acest sens, potrivit reprezentanţilor casei de avocatură Muşat şi Asociaţii.

Decizia 2000/520/CE a fost însă invalidată de Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pronunţată în Cauza C-362/14 Maximillian Schrems împotriva Data Protection Commissioner (“Hotărârea”) şi publicată în data de 6 Octombrie 2015. Iulian Popescu, partner în cadrul Muşat & Asociaţii spune că “impactul pe care îl va avea Hotărârea asupra transferurilor de date cu caracter personal efectuate de către operatori stabiliţi în România este încă destul de greu de evaluat, deoarece o astfel de invalidare va putea avea efecte atât în ceea ce priveşte prelucrările de date viitoare cât şi în ceea ce priveşte prelucrările de date în curs, care se bazează actualmente pe certificările Safe Harbor pentru transmiterea datelor personale către entităţi din SUA.”

În aceste condiţii, deşi nu există deocamdată o opinie oficială în acest sens a Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (“ANSPDCP”), avocaţii Muşat & Asociaţii întrevăd mai multe posibile abordări.

În primul rând, spun ei, ANSPDCP ar putea refuza pe viitor autorizarea transferurilor de date personale către entităţi din SUA, bazate pe certificări Safe Harbor, punând astfel în dificultate entităţile care îşi construiseră strategia de transfer de date pe o astfel de garanţie.

În ceea ce priveşte prelucrările aflate în desfăşurare şi autorizate de către ANSPDCP în baza certificărilor Safe Harbor, autoritatea ar putea aplica prin analogie principiile aşa-zisei teorii a dreptului câştigat, menţinând valabilitatea autorizaţiilor deja emise şi întemeiate pe certificările Safe Harbor, atâta timp cât modul în care sunt prelucrate datele cu caracter personal rămâne identic cu cel din momentul emiterii autorizaţiei. Totuşi, în situaţia în care ar interveni orice modificare în modalitatea de prelucrare a datelor cu caracter personal, ce în mod implicit va atrage după sine o modificare a notificării deja aprobate, hotărârea Curţii îşi va găsi aplicabilitatea, urmând astfel ca operatorul de date să ofere noi garanţii pentru protecţia datelor cu caracter personal ce urmează să fie transferate de la momentul efectuării modificării.

O altă posibilă abordare a acestei situaţii de către ANSPDCP ar putea consta în obligarea tuturor operatorilor de date cu caracter personal stabiliţi în România şi care la momentul actual transferă date cu caracter personal în străinătate în baza unei autorizaţii a ANSPDCP întemeiată pe un certificat Safe Harbor de a-şi modifica strategia şi implicit notificările, în sensul oferirii altor garanţii pentru protecţia drepturilor persoanelor vizate ale căror date personale sunt transferate către state terţe. Această abordare ar putea prezenta un important dezavantaj în activitatea operatorilor de date, întrucât aceştia vor fi obligaţi să adopte noi strategii şi să revizuiască politici la nivel de grup. Totodată, o astfel de decizie ar putea crea un val de solicitări adresate ANSPDCP pentru modificarea notificărilor în sensul de mai sus, ceea ce ar conduce la congestionarea sistemului şi implicit la întârzierea semnificativă a procesului de soluţionare a modificărilor notificărilor.

Indiferent de măsurile ce vor fi întreprinse în continuare, Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene reprezintă un moment de referinţă în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal, ce va avea cu siguranţă un ecou semnificativ asupra activităţii a numeroşi operatori de date cu caracter personal stabiliţi în Uniunea Europeană, care transferă date personale în baza unor certificări Safe Harbor. C. LAURENŢIU

Lovitură pentru şeful FRF: Mircea Sandu i-a dat şah-mat lui Burleanu

„Naşul” Mircea Sandu revine în forţă după ce România a câştigat dreptul de a organiza patru partide de la Campionatul European de fotbal din 2020, în timp ce Răzvan Burleanu încasează o lovitură grea.

Planul prin care Razvan Burleanu spera sa-l scoata definitiv din fotbal pe Mircea Sandu este pe cale sa esueze. Presedintele Federatiei anuntase ca Mircea Sandu nu va mai fi sustinut pentru un nou mandat la UEFA si, mai mult, isi propunea sa candideze chiar el pentru un post in Comitetul Executiv al forului european.

Totusi, dupa anuntul privind organizarea EURO 2020 in România, lucrurile au luat o turnura neasteptata, iar membrii Comitetului Executiv al FRF anunta ca-l vor sustine pe Mircea Sandu la alegerile de la UEFA.

"Probabil ca acum isi vor da seama si cei din conducerea FRF ca Mircea Sandu trebuie nominalizat din nou pentru functia de membru in Comitetul Executiv al UEFA si poate chiar pentru cea de vicepresedinte al UEFA", a spus Gino Iorgulescu, presedintele LPF, pentru Mediafax.

Si ceilalti membrii ai Comitetului Executiv al FRF impartasesc aceeasi opinie, iar Mircea Sandu are o sansa foarte mare sa fie propus pentru un nou mandat la UEFA.

Mircea Sandu spera sa devina vicepresedintele UEFA la alegerile de anul urmator.

România va gazdui 4 meciuri de la EURO 2020 - oficial

Bucurestiul va gazdui pe National Arena patru meciuri de la Campionatul European de fotbal din 2020 (trei din grupe si unul din optimi), conform unui anunt facut, vineri, de UEFA.

In cazul in care se va califica la EURO 2020, România va disputa doua meciuri din faza grupelor pe teren propriu.

Alaturi de Bucuresti, vor mai gazdui meciuri din optimi si grupe urmatoarele orase: Copenhaga (Danemarca), Amsterdam (Olanda), Dublin (Irlanda), Bilbao (Spania), Budapesta (Ungaria), Bruxelles (Belgia) si Glasgow (Scotia).

Trei meciuri din grupe si cate unul din sferturile de finala vor avea loc in orasele: Munchen (Germania), Baku (Azerbaijan), St. Petersburg (Rusia) si Roma (Italia).

Semifinalele si finala vor avea loc pe stadionul Wembley din Londra.

                                                                                          

                                                                                     C.S.