Medalion Cristina Serghiescu

 ,, Amurg încătușat în șoapte,

Ochiul gândirii larg deschis,

Pândesc tăceri cu gust de noapte,

În suflet strigă jar nestins...",

Cristina Serghiescu, din poezia ,,Amurg încătușat în șoapte".

AMURG ÎNCĂTUȘAT ÎN ȘOAPTE* - acrostih

(* numele celui mai proaspăt volum de versuri,.semnat de către Cristina Serghiescu)

Am zidit amurgul unui zâmbet în

Mir și în glasul de toamnă al unui clopot -

Umbra șoaptelor am încătușat-o în

Rugăciunea inimii - doar în

Grădina bunicilor au înflorit macii...

Încă o zi petrecută în zâmbet

Netrist - și-ți mulțumesc

Curcubeu că-mi ești sărutul

Ăstuilalt zbor spre infinit -

Timp răstignit în foșnet de vânt și

Urmă de sărut, trimis în

Șesul de pe Muntele Așteptărilor

Anotimpului tivit cu a

Trupului dintr-o îmbrățișare...

În verdele-miracol găsesc sinceritate

Netulburată decât de refrenul pașilor...

(a se citi și pe verticală, prima literă din fiecare vers)

Iubito,

îți voi țese în lumina

inimii numai sărutul

zorilor, lăsându-te ca în acest

AMURG ÎNCĂTUȘAT ÎN ȘOAPTE

să îți ALERGI umbra visului

pentru ca mai târziu

de-amiaza tăcerii să

REVII MEREU LA CLIPA-N CARE

îți vei aduna cuvintele în

PÂNZE DE GÂNDURI

nu pentru acum

ci pentru CÂNDVA - un CÂNDVA

care îți va aduce SENZAȚII de lumină

răsărită din tăcere albastră...

Chiar dacă SUNTEM vise

facem INCURSIUNI prin limpezimea vântului

pentru a redeveni OAMENI

de folos cuvântului rămas

să își adune alte TRECERI

prin omătul mieilor

căzut în izvorul privirilor

cusute cu SIMȚIRI netriste

ÎNTR-O LUME care-și urmează

prin rugăciune rouă

înainte că TRENUL VIEȚII

să se oprească în gara

IUBIRE...

,,Speranțe noi cu gust de rouă,

Pășind pe lut de sentimente,

Îmbraci inima-n haină nouă,

Pe tâmplă râd lumini ardente",

Cristina Serghiescu, din poezia ,, Amurg încătușat în șoapte".

II.

Motto:

,, Strivești sub tălpi o amăgire,

Ari câmpul cast din fericire,

Semeni semințe de dreptate,

Le uzi cu lacrimi nepătate",

Cristina Serghiescu, din poezia ,, Pânze de gânduri".

VASILE BELE, ASCIOR Baia Mare

MEDALION VASILICA MITREA

 

„Un bun scriitor este și un bun publicist sau un scriitor poate fi și publicist, singura condiție este ca pe amândouă să le facă bine. Și una și alta este să știm să le canalizăm spre realizarea unor acțiuni folositoare societății. Să nu ne lăsăm copleșiți de descurajare. inegalitatea este un adevăr, e cumplită, egalitatea este complicate și are suișuri și coborâșuri”.

 

Scriitor Vasilica Mitrea

 

(…)

 

VASILICA MITREA

ANTOLOGIE JURNALISTICĂ, VOL. III.

INTERVIURI, CRONICI, REPORTAJE

 

 

Interesant demersul și proiectul literar al scriitoarei Vasilica Mitrea, aflat deja, la al treilea volum. Știu și despre celelalte două volume, pentru că am avut bucuria de  a le primi cu dedicație și iscălitură. Volumele sunt rodul muncii și adună câțiva ani de experiență literară. Chiar și autoarea afirmă, în cuvântul-Argument, al Domniei Sale, că aceste articole au fost publicate de-a lungul anilor în reviste literare sau în ziare locale și naționale, dar nedorind ca ele să rămână doar la acest nivel, autoarea (membru UZPR, active) le-a adunat și între coperțile unei cărți – pentru a fi și mai în siguranță.

Domeniile de acoperire literară este vast, cuprinzând „simpozioane, lansări de carte, vizite și excursii oficiale, evenimente culturale, comemorări ale eroilor marinari, lagăre și zone de detenție, prezentări de personalități, traume sociale și umane, învățăminte cotidiene”, (p. 3).

Susțin și apreciez, fără doar și poate, acest proiect literar. Ba, chiar vin cu un sfat (dacă-mi este permis!) spre cei care sunt literati și au activitate bogată în acest sens, să ia inițiativă, și să ia exemplul distinsei prietene Vasilica Mitrea - pentru că ar fi păcat să rămână munca literară inclusă doar într-un anume ziar local (mai rar national) sau într-o revistă oarecare. Să procedeze în consecință, precum scriitoarea de la Constanța, care ne uimește de fiecare dată.

Felicit și susțin (repet) acest demers și azi, doresc să fac un scurt semnal editorial despre ce înseamnă „Antologie jurnalistică, vol. III. Interviuri, cronici, reportaje”, volum apărut la Editura Next Book, Constanța, 2014, ISBN 978-606-92840-5-6, (vol. III – ISBN 978-606-8634-12-8), 158 p., cu un „Argument” semnat de însăși autoarea Vasilica Mitrea.

Volumul mai este girat literar și de către prof. drd. Alexandra Flora Munteanu – vicepreședinte a Societății de Haiku, Constanța, cea care realizează un scurt  „Rezumat” (tradus chiar și în limba engleză, „Summary”), unde afirmă: „Noul volum al scriitoarei Vasilica Mitrea Interviuri, Cronici, Reportaje, reprezintă, de fapt, al treilea volum de texte jurnalistice, în care sunt cuprinse interviuri cu personalități din lumea artelor, a științei, impresii asupra creației românești a autoarei, câteva repere turistice, abordări critice, marcarea, prin cuvinte a unor evenimente istorico-sociale. Toate acestea vin să sublinieze interesul autoarei pentru fixarea în timp a ambianței culturale actuale și a plăcerii ei pentru scris”, (p. 151).

Articolul „Legendele Greciei” cuprinde impresiile și gândurile extrem de frumoase, cu care s-a întors autoarea dintr-o vizită în Grecia. Aflăm cu emoție, date interesante despre Palatul din Knossos, despre Gortina (Gortys), despre Biserica Sfântului Tit și despre Phaestos (Festos), articol publicat și în revista „Dobrogea culturală”).

Cu acribie și profesionalism, autoarea Vasilica Mitrea, realizează o recenzie la romanul „Delfina”, semnat de către Vasile Mizdrea. Este vorba despre Delfina (Zeina) „tătăroaică, medic veterinar, care venise în Deltă dintr-o întâmplare, destinul o aruncase pe un țărm de mare, cu o fericire nerealizată. O găsise, aici, Claudiu Istrate, la o vârstă înaintată, 55 de ani” și romanul continuă… În fapt este vorba despre o trilogie – „Jocul destinului”, „Forța destinului” – finalizată cu „Delfina”.

În „Interviul cu doamna dr. Doina Păuleanu – Director al Muzeului de Artă, Constanța”, întins pe câteva pagini, ne este prezentată dragostea și pasiunea fără margini a doamnei Doina Păuleanu pentru cultură, artă, literatură.

Urmează un articol de o sensibilitate aparte, (publicat și în revista „Arma Pontica”), despre lucrările simpozionului desfășurat la Muzeul Marinei Militare din Constanța, cu ocazia celor „95 de ani de la unirea Basarabiei cu România”. Aceeași revistă publică și recenzia la volumul „Critice și lirice”, autor prof. Arșaluis Sarchisian Gurău dar și un scurt eseu despre „Ziua Mondială a Mediului”.

Poezie, emoție, bucurie și dragoste sunt cuprinse și în articolul „Basarabia în sărbătoare”, când o delegație română a fost invitată la Consiliul Raional Căușei – Republica Moldova. „Jurnal de călătorie. Albania, o țară în plină dezvoltare”, stârnește curiozitate și interes, mai ales cu bucuria traversării munților Alpii Albaniei către Grecia - „un fel de Transfăgărășan românesc”, (p. 51).

„Evenimente culturale de Ziua Armatei Române”, „Pitești – Memorialul durerii”,  sau „Întâlnire de suflet la Forumul German”, sunt alte articolesemnate de Vasilica Mitrea ce prezintă real interes și-ți dăruiesc o lectură plăcută. Continuând ciclul interviurilor, autoarea ne propune și un „Dialog cu sculptorul Macarie Laurențiu”.

Nu putea lipsi dintr-un astfel de volum „Omagiu lui Mihai Eminescu” – 15 ianuarie Ziua Culturii. Apoi, aflăm despre „Vechi descoperiri pe teritoriul României”. Și, „96 de ani de la unirea Basarabiei cu România”, o activitate desfășurată în colaborare cu Asociația Culturală Cultul Eroilor – Regina Maria, Asociația Culturală Pro-Basarabia și Bucovina, dar de aceasstă data este vorba despre un eveniment desfășurat în România, la inițiativa Colegiului Național de Artă „Regina Maria”, Constanța.

„Interculturalitate”, „26 iunie – Ziua Drapelului României”, sau „Interviu cu directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța – dr. Gabriel Custurea”, ne surprind plăcut și emoțional… la fel și eseul „Despre fericire”. Inițiativa este extraordiinară și are efectul scontat.

„Festivitatea de premiere a Clubului Amiralilor”, „Luna Spiritualității Marinărești”, „Cronică la volumul Al treilea ochi, autor prof. Arșaluis Gurău”, întregesc opera jurnalistică a scriitoarei Vasilica Mitrea. Felicitări pentru întreaga activitate literară.

 Observ că nu doar autorul ne surprinde plăcut, ci și însăși ea, autoarea, Vasilica Mitrea, este surprinsă. Prof. dr. Nastasia Savin, realizează o recenzie a volumului „Jocul destinului – Aventura iubirii”, Ion Roșioru, confirm valoarea acestei scrieri literare, realizând și Domnia Sa, o „Cronică. Jocul destinului”. Nici Alexandra Flora Munteanu, nu se lasă! Plăcut impresionată de același roman, „Jocul destinului”, recenzie apărută, inclusive, în cartea „Idei amestecate”, autoare Alexandra Flora Munteanu. Tot Alexandra Flora Munteanu, realizează pe parcursul a câtorva pagini, o recenzie la volumul, semnat de Vasilica Mitrea, „Basarabia, pământ străbun”, numindu-și recenzia „Pe cărări străbune”.

Prof. univ. dr. Ibram Nuredin, semnează o recenzie la volumul „Vremuri, oameni și... destine”, un volum semnat de scriitoarea Vasilica Mitrea. Trebuie să recunosc faptul că a citi din opera scriitoarei Vasilica Mitrea, pentru mine, este o adevărată plăcere. Scrierile Domniei Sale sunt interesante și captivante. Reliefă profesionalism jurnalistic și literar. A scrie, pentru Vasilica Mitrea, este ca o binecuvântare.

Erol Menadil, realizează o traducere în limba tătară (Tatarca Özet), a unui rezumat, privind activitatea scriitoarei Vasilica Mitrea. Felicitări! Tot în acest volum, „Antologie jurnalistică, vol. III. Interviuri, cronici, reportaje”, este cuprins și un „Cuvânt înainte”, semnat de către prof. univ. dr. Olga Duțu, pentru volumul „Basarabia, pământ străbun”.

Am ținut neapărat să scriu despre Vasilica Mitrea, din respect și prietenie evidentă, din prețuire pentru întreaga activitate a Domniei Sale. Pentru a nu se pierde aceste valori – interviuri, reportaje, cronici, iată, ele, cu efort și acribie, sunt adunate între coperți de carte, pentru a fi dăruite posterității și cititorilor, aranjate așa cum se cuvine.

Dar, cine este Vasilica Mitrea? Iată o întrebare, la care am să vă ofer un răspuns. Simplu, Vasilica Mitrea, este o scriitoare consacrată, recunoscută în plan național și internațional pentru activitatea prodogioasă a Domniei Sale. Un om pe cât de simplu pe atât de modest, dar cu un caracter puternic și un talent deosebit.

Numeroasele sale volume, o recomandă ca un adevărat profesionist literar, dovadă stand, în acest sens, premiile numeroase, cupele și diplomele, dar și distincțiile primite de-a lungul activității, pentru care, din suflet vin și o felicit, recunoscând, că-mi este un exemplu și-i mulțumesc pentru acest lucru.

 Iată, doar câteva din volumele de început, ele fiind mult mai numeroase. Mă opresc la acestea, dintr-un singur motiv – în acești ani, încă nu ne cunoșteam personal. Mai târziu pașii ni s-au intersectat și de-atunci prietenia, sinceritatea și respectul sunt cele care ne leagă.

2007 - „Știai că timpu-i colorat…?”, roman;

2008 – „Cândva… prietene”, roman;

2009 - „Confesiunile Angelei”, roman;

2010 - „Vremuri, oameni și… destine”, eseuri;

2012 - „Antologie jurnalistică. Vol. 1. O felie din viață”, publicistică;

2013 - „Antologie jurnalistică, Vol. 2. Locuri și evenimente”, publșicistică;

2013 - „Jocul destinului”, roman;

2014 - „Vremuri, oameni și… destine”, reeditare;

2014 - „Basarabia, pământ străbun”.

Deocamdată doar atât, dar, credeți-mă, opera scriitoarei Vasilica Mitrea, merge mai departe. Acestor volume, azi, se mai adaugă altele, ce prezintă real interes în rândul cititorilor. Dar, pentru că mai am de gând să scriu despre opera și activitatea literară a acestei prestigioase scriitoare, în acest moment mă opresc, dar promit că voi reveni, cât de curând.

Respect, stimă și prețuire!

Mulțumim pentru exemplul de viață și conduita morală pe care îl oferiți celor din jurul dumneavoastră. Cu aleasă considerație… 

 

Vasile Bele – UZPR – Filiala Vâlcea;

Președinte ASCIOR – Filiala Baia Mare;

Membru L.S.R. – Filiala Cluj-Napoca;

Asociația Scriitorilor din Maramureș;

 

  

 

Medalion artistic Laura Alexandra MOGOŞ din Mireşu Mare

 

„CÂTEVA DIN LUCRĂRILE GRAFICE - realizate de eleva LAURA ALEXANDRA MOGOȘ, publicate în REVISTA MOLDOVA LITERARĂ - IAȘI. numărul 1 (50), Martie 2022 Mulțumim, Mihai Știrbu - redactor-șef al revistei amintite! Felicitări, LAURA ALEXANDRA MOGOȘ - MIREȘU MARE! (fragment din acest LAUDATIO însoțește lucrările grafice! LAUDATIO – LAURA ALEXANDRA MOGOȘ (postare și preluare facebook, pagina Vasile Bele, 7 decembrie 2021) 

Eleva (clasa a VIII-a B, Mireșu Mare, MM) - LAURA ALEXANDRA MOGOȘ – cuprinsă cu lucrări grafice în proiectul ANTOLOGIE DE TEXTE. RECENZII DE CĂRȚI PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII CONTEMPORANE. SINCERUS VERBA, VOL. VI și Eleva (clasa a VIII-a, Mireșu Mare, MM) - LAURA ALEXANDRA MOGOȘ – cuprinsă cu lucrări grafice în volumul TABĂRA LITERARĂ „OPREȘTE-MĂ, LA TINE, MARAMUREȘ! OPREȘTE-MĂ, ÎN TINE, ANOTIMP!”. IMPRESII, GÂNDURI, PĂRERI, URĂRI… (ediția 2021) (apariția editorială a acestor volume - în ianuarie 2022) Doar vești bune, dinspre Vâlcea spre Maramureș... Și, iar vești! Bune, rău! Bune de tot! Editura Mircea cel Bătrân, din Olănești, Vâlcea, azi a trimis pentru ISBN (descriere CIP) la cel de-al șaselea volum din proiectul nostru antologic - ANTOLOGIE DE TEXTE. RECENZII DE CĂRȚI - PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII CONTEMPORANE. SINCERUS VERBA, repet VOLUMUL VI. 

Întâi de toate, vă anunț, dragii noștri colaboratori că acest volum (VI), este ilustrat cu grafica elevei LAURA ALEXANDRA MOGOȘ, din Mireșu Mare (MM). Să vedeți ce surpriză minunată veți avea. Suntem mândri că putem face acest lucru pentru așa elevi talentați. Deocamdată! Atât ne stă în putință, atât facem, dar nu ne vom opri aici cu susținerea acestui talentat elev de clasa a VIII-a. Participanții la Tabăra de Creație Literară „Oprește-mă, la tine, Maramureș! Oprește-mă, în tine, anotimp!”, ediția 2021, știu despre ce și despre cine este vorba. Ea, a participat, doar la deschiderea oficială a taberei, fiind antrenată în alte activități.

Noi, coordonatorii acestei tabere (Vasile Bele, Gelu Dragoș și Nelu Danci), dimpreună cu dumneavoastră participanții, îi suntem recunoscători și pentru atât. Șiiiii... încă o surpriză tot în acest context - pentru că avem finalizat manuscrisul volumului IMPRESII DIN TABĂRA LITERARĂ, alături de foto-albumul cu poze din cadrul taberei, acesta va fi ilustrat și cu lucrări ale elevei LAURA ALEXANDRA MOGOȘ. Deci, iată, deja oportunități pentru care Laura Alexandra MOGOȘ, merită respect și apreciere. Aceste volume vor apărea chiar la începutul anului 2022. Vrem să începem anul, „cu dreptul”, vorba românului. Și... poate se mai domolește cu pandemia asta, care ne pune multe opreliști, pentru a putea organiza lansarea acestor (1-6) volume în cele mai calitative condiții. Sincer, merită! Și volumele tipărite. Și dumneavoastră cei cuprinși în acestea. Doamne ajută! Poate de Ziua lui Eminescu! Nu promitem... dar cel mai sigur ar fi de Trei Sfinți - Vasile, Grigore și Ioan. Vedem ce va fi până atunci. Deocamdată, acestea ar fi o variantă. Vom decide... Veți fi anunțați, cu siguranță! Chiuzbaia, 7 decembrie 2021

                                                              * * * * * * * * *

REMEMBER – GRAFICĂ realizată de LAURA ALEXANDRA MOGOȘ

 Din culisele unei lansări de carte și a unei expoziții de grafică. Remember - Mireșu Mare, 2021... continuare în prima zi de tabără literară desfășurată în spiritul valorilor și al calității literare. Este vorba despre Tabăra de Creație Literară, „Oprește-mă, la tine, Maramureș! Oprește-mă, în tine, anotimp!", ediția 2021. Vă mai aduceți aminte grafica? V-o mai aduceți aminte pe autoare? La mulți ani, oriunde ai fi, copil minunat! Sărbători fericite alături de cei dragi! Am lăsat suspansul câteva ore! Clar, cei care au participat în tabără, au recunoscut și apreciat aceste minunate lucrări. Ele aparțin elevei de clasa a VIII-a, LAURA ALEXANDRA MOGOȘ - din Mireșu Mare. Un copil de o sensibilitate și de un talent absolut. De o gingășie și profunzime aparte. Îți mulțumesc LAURA ALEXANDRA MOGOȘ - pentru că ai dat curs invitației de a participa la proiectul nostru. Cu părere de rău că nu ai stat toată durata acestei tabere. Dar, important este că ai fost, iar lucrările tale de grafie, au fost apreciate și răs-apreciate. Drept cadou de MOȘ CRĂCIUN - am hotărât (în unanimitate de vot!) ca parte din lucrările tale să le punem în volumul VI - din ANTOLOGIE DE TEXTE. RECENZII DE CĂRȚI - PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII CONTEMPORANE. SINCERUD VERBA (coord. Vasile Bele, Gelu Dragoș și Nelu Danci), iar dumneata să primești GRATIS 5 exemplare. Asta ca și o primă recompensă din partea noastră, din respect și apreciere profundă pentru talentul și munca dumitale. Oricum, ținem legătura! Să aveți parte de sărbători frumoase. Volumul va apare în 2022. O să primești veste și te vom invita la lansarea acestuia, împreună cu părinții și bunicii, care te iubesc necondiționat. Și noi vă iubim! Pupici și îmbrățișări. AȘTEPTĂM ȘI ANTOLOGILE, pentru că noi ne ținem de cuvânt! Doamne ajută!”

                                                                              Vasile BELE

MEDALION POETIC - ION GEORGESCU-MUŞCEL

Gânduri de primăvară

E din ce în ce mai primăvară,

E din ce în ce mai cu surâs grădina,

E tot mai cu drag la prunci vacanța,

E din ce în ce mai cu Iisus speranța.

Căci am pus iarbă – și-a-ncolțit,

Am pus lacrimi – și-au rodit –

Ma simt acum legat de glie

Cu frânghii de poezie…

Litere pe câmp

dacă iei litera din literatură

rămâne numai ură

la mine-n sat  e câmpul presărat

cu semene cerești /

cu litere dumnezeiești –

atâtea neamuri de flori!

vin cosașii la ierburi pe rând

si culcă literele la pământ

le vrăjesc la soare și le adună-n volume –

căpițe și clăi cu fața la lume

de treci vara la noi pe poteci

lași în urmă biblioteci

m-a-nrobit o slovă dintr-un cuvânt –

învăpăiata garofiță de câmp…

în Muscel plutește o boare prin poiene –

“cine-n dragoste nu crede

n-ar mai călca iarbă verde…”     

               

Locaş de închinare

unde un gând durut de închinare

de prea trudit țăran fără relaș

face s-apară-n peisaj un mic sălaș

cinstind pe Domnul ce pe toți ne are

arunc din raftul minții pe podele

filosofii tratate istorii rebele

c-am încetat de mult să mă mai mir

când toate pier în prag de cimitir

în grinzile de lemn s-a îmbibat

mirozna repetată de tămâie

și parc-aud cum sună iar și iară

tânguioasele litanii de seară

în carnea mea  și-a lemnului ascunse

zac împletite negrăite vârste

ce-au respirat din toamne ierni și veri

același aer hrănitor învins de dor

vin de departe oameni și de-aiurea

gândind c-aici e mai degrabă mântuirea

în august când merele au gust

cu chemari de dulce și de miere

ca libertatea sclavilor de la galere

a fost o-ncepătură peste fire

căci se-ntamplase-n axul zilei ca să fie

câteva clipe lungi de veșnicie

când îngerul Gavril veni la o fecioară

cu dumnezeiasca solie.

        

Mă mir, mă-ntreb

Fular pierdut prin tufe - piele de şarpe:

să fie ascuns pe aproape, să se fi dus departe?

Coarne de cerb găsite stupid în cărare -

atâta avere pierdută fără act de donare...

ca tânăr călugăr ieşit din frizerie

und' şi-a lăsat şi barbă, şi plete -

scăpat în civilie...

trebuie că se plimbă imberbul fără rost

ca ocnaşul dus din post în post.

Dar aripa găsită-n potecă, la-ntâmplare:

sa fie de înger, de pasăre rară?

să fie de venire, să fie de plecare? -

şi dacă de venire: cu veşti de bine, de-ntristare?

În viaţă, orice semn mă pune la-ncercare -

iubiri şi aşteptări le-am descifrat din vise,

le-am citit la viitor ca pe pagini nescrise...

Iar dacă-n pajiştea-mi de gând

se-aşterne-o melodie pentru prima oară -

voi gasi-n calea mea o vioară?

                 

Mai presus…

în plămada noastră de lut

a pus Domnul cifrul devenirii

prin semne zise “întâmplări”mi-a dat de știre

cu cât mai mult voi ști să iert

cu-atâta mai puternic m-oi vedea

peste oameni și fire

ce mai faci prietene al meu

cum iți surâde dimineața pe retină?

mi-e cald și m-aș scălda nu-n ape/ ci-n albastru

ca într-un vis cu înger de la răsărit

numai odată în ochi m-a privit

și toate emailurile mi le-a citit

o/ mai presus de asta de-ar fi să se poată

m-aș scălda într-o sete de apă

dar și mai presus/ de-ar fi cu putință

m-aș scălda în sete de credință

mi-ar fi mai clare toate începuturile

mi-ar sta la indemână toate azimuturile

e-o-nțelepciune și o mare taină

dupa o biata viață ne cheamă Cel de Sus

Cel Ce ne paște-n lumea asta și ne are

iar pentru toată veșnicia  cere-n schimb

un pic de ascultare

         

Medalion - Poetul Vasile Dan Marchiş

MEDITAȚIILE BUCURIEI

E bine că unele publicaţii(cărţi reviste ,antologii etc ) se lansează în unele obiective cu profil cultural şi nu numai,când la întruniri de acest fel se adună *doar*câteva zeci de persoane,,unii nu neapărat pentru publicaţia respectivă ci ca să se întâlnească nu ştiu cu ce profesor sau medic ori cu un anumit politician,,,Iar unii pentru*punctul*3 de la sfârşitul întâlnirii în care se serveşte *esenţa*acestei întruniri literare.

Eu prezint această carte pe Facebook deoarece aici pe *Izvoare Codrene*unde o pot vedea peste 4000 de persoane zilnic Dar să nu mai lungim vorba,vă prezint dragi prieteni cel mai recent volum de versuri) al cincilea) alcătuit de mine MEDITAȚIILE BUCURIEI,,tipărit la editura Amanda Edit din Bucureşti ,2018.
Despre acest volum de versuri poetul jurnalistul editorul şi criticul literar ,pr.Baki Ymeri redactorul şef al revistei Albanezul a menţionat 
”Vasile Dan 
Marchiș este un poet real și original.Este cel care s-a oprit lângă noi cu povara metaforelor.Cu trăirile ascunse dincolo de cuvinte,autorul ne oferă o carte rară spre răcoarea sufletului.Există ceva deosebit în viața fiecărui poem .În profunzimea lor,poetul reflectă sentimente prețioase și durabile.Apariția unui astfel de volum,înseamnă
o nouă împlinire spirituală”

În prevaţa volumului meu de versuri Zodii de rezervă,,poetul şi criticul literar Daniel Marian a afirmat printre altele

*De la prima întânire cu Vasile Dan Marchis, îţi dai lesne seama că este un poet categoric şi deopotrivă nonconformist, despre care recunosc că mi-e destul de greu spre a scrie… Pentru că există o forţă intrinsecă, greu de explicat, nici vorbă de definit…

Postez aici o poezie din volumul prezentat mai sus Poezie care pe lângă multe altele din acest volum mi-a fost publicată în diferite reviste şi antologii cum ar fi:Antologia Poetică a Cenaclului Schenk, .în revistele Nord Literar ,din Baia Mare,*Moldova Literară *din Iaşi ,etc

STATORNICIE

Mai neobișnuită ca oricând
muza m-a abordat astfel :
”Azi plec în concediu unde n-am fost niciodată”
Am rămas uluit întrebându-mă:
”În ce loc de pe pământ n-a putut ajunge până astăzi muza ?”
Știind parcă ce vreau să spun ,muza a continuat:
”Mă duc în satul tău natal-Asuaju de Sus,
unde ai crescut și ți-ai petrecut unele perioade din viață.
Doar am trecut o dată pe acolo și chiar îmi place,
După cum ai spus și tu că e frumos...!
Dacă în timp voi putea confirma acest lucru,
am să rămân acolo pentru totdeauna”
Am întrebat-o surprins:
”Unde sau la cine vei sta tu acolo?”
Muza m-a copleșit cu răspunsul:
”Păi,n-ai spus tu că ai o casă în satul acela...?”
”Bine,bine,am continuat eu,
dar casa este acolo,iar eu locuiesc aici...
Și după ce am scris 5 volume de versuri datorită ție,
acum mă lași baltă !
În final muza mi-a răspuns :
”Ba din contră,dacă voi sta în casa ta,
fie aceasta ori unde
și indiferent de situație
vei avea întotdeauna la cine veni
și pentru cine ieși în lume...!”

Vasile Dan Marchiş

MEDALION EMIL GAVRIȘ

 „Muzica este o lege morală, ea dă suflet universului, aripi gândirii, avânt închipuirii, farmec tinereții, viață și veselie tuturor lucrurilor, ea este esența ordinii, înălțând sufletul către tot ce este bun, drept și frumos.”      Platon                                                                                  

            Maestru al muzicii populare românești, interpret român de muzică populară, născut la 28 martie 1915 în localitatea Chelința-Maramureș -era fiul învățătorului Augustin Gavriș de la care învață a mânui vioara. Studiază apoi la Liceul „Mihai Eminescu” din Satu Mare, la Cluj urmează Facultatea de Drept și la București își ia doctoratul.

            Cea mai cunoscută activitate a maestrului a fost cea de solist de muzică populară, culegător de folclor muzical, interpret unic în felul lui, conducător de orchestră și nu în ultimul rând violonist de excepție. A fost muzicolog renumit de talie națională și internațională.

            Emil Gavriș a reprezentat cu cinste  acea ramură a creației tradiționale românești care a fost și este folclorul muzical; cultura populară, înțelepciunea omului din popor reflectată în naivitatea și grația poeziei populare, apoi interpretarea muzicală a acesteia. Astfel „folclorul este o arhivă vie a popoarelor” care a stat la baza culturii noastre naționale moderne.

            De obicei un om merge la un spectacol de muzică pentru a se relaxa, pentru a auzi lucruri frumoase, se duce să mai uite de griji și de necazuri. Așa am participat și eu la câteva spectacole de muzică populară la Căminul Cultural  din Ulmeni -jud Maramureș (azi Centrul de Cultură și Artă)- spectacole conduse de dirijorul Emil Gavriș; eram o copiliță de vreo zece-doisprezece ani când, într-o duminică ne vizitează celebrul cântăreț acasă la Ulmeni unde tatăl meu era șef de gară și era apropiat de cântăreții de muzică populară pe care atunci îi puteai asculta doar la radio sau în spectacol. Înainte de programul artistic venise la noi, a servit un „șpriț” cu tatăl meu (era prin 56, cred) au „pus țara la cale” discutând ce se mai întâmplă prin capitală; după care ne-a invitat pe toată familia la programul artistic. Binențeles că am mers cu toții. Copil fiind, mi-au plăcut cuvintele cântecelor care erau șugubețe, lumea zâmbea, era veselă, m-a supărat sonorizarea  care pentru sala din Ulmeni și pentru o asemenea orchestră erau prea puternice. Am văzut pentru prima oară un taraf adevărat cu lăutari instrumentiști valoroși -Emil Gavriș însuși fiind un bun violonist și dirijor de orchestră.

            A fost o personalitate puternică a timpului care a activat alături de  alți muzicieni bine cunoscuși în epocă: dirijorul Ionel Budișteanu, Alexandru Grozuță, Maria Lătărețu, Angela Moldovan, Fărămiță Lambru, Romina Puceanu, Gabi Lunca, Ana Pop Corondan etc. Muzica lăutărească de atunci avea ca și modele, exemple de excepție pe Maria Tănase și Ioana Radu. Iar Emil Gavriș era din Chelința-Maramureș și a reprezentat cu cinste zona natală, a Codrului și a Chioarului.

            Era o muzică cu un puternic caracter popular-inspirată din poezia și gândirea omului simplu din popor. Se știe că Emil Gavriș a cules folclor muzical, l-a prelucrat și apoi l-a interpretat. Dacă ai merge la origini, ai putea constata că această legătură cu trecutul se întinde spre zeci și sute de ani. Exemplific această idee făcând o paralelă între prima poezie de dragoste din literatura română  scrisă de Miron Costin cu titlul: „Într-o grădină” și cântecul „Mă dusei într-o grădină” cules și interpretat de Emil Gavriș. Iată vechea formă populară: „Într-o grădină/Lâng-o tulpină/Zării o floare/Ca o lumină./S-o iau se- strică/S-o las, mi-e frică/Că vine altul și mi-o ridică.”

            Aproape aceleași cuvinte, motivul e același, le regăsim și-n cântecul de pe vremea îndrăgitului căntăreț: „Foaie verde de sulfină/Mă dusei într-o grădină/ Și aflai o ruje plină/ Ruje plină cu flori multe/ Și mai mari și mai mărunte/ Dar n-avui nici-un folos /Că n-avea nici un miros/ Mă dusei mai încolea/ Și aflai o viorea/ Viorică-n tufă ascunsă/ Și de soare nepătrunsă/ Mă plecai și o rupsei/ Și acasă o dusei/ Și-n grădină o pusei/ În grădină sub fereastră/ Să vină mirosu-n casă/ La mândruța mea frumoasă!”

            Era o melodie de suflet; sunt de fapt cântecele tinereții noastre, ele vor dăinui în veșnicie și mai ales datorită profesionalismului interpreților de cântec în cazul acesta talentatul Emil Gavriș.  La căminele culturale din anii 70-90  era o activitate intensă, un schimb de experiență valoros care ne ținea aproape de folclorul autentic.

            În ceea ce privește cântecul de petrecere Emil Gavriș nu e mai prejos decât Gică Petrescu ale cărui cântece poartă specificul peisajului bucureștean, pe când cântecele interpretate de Emil Gavriș au pecetea muzicii populare ardelenești. Exemplu elocvent sunt versurile: „Nu-ți mai face sânge rău, măi vere/ Dă-i cu șprițul pân-la ziuă/ Pe șoseaua gâtului/ C-a s-ajungă până-n suflet/ Să nu mai știu de supărare/ Să-ți fie bine/ Și cât o fi noaptea de mare/ S-o ții c-un cântec și-un chiuit/” etc.

            Unele cântece se mai cântă și acum la mese festive în zona Codrului , pe la Cluj, ca exemplu cântecul:„Vine ploaia de la Cluj”:

„Spune, mândro adevărat/ Mă iubești sau m-ai uitat/Refren:Aoleu, ce ploaie vine de la Cluj!

Spune, mândro, spune drept/ Cine te-o mai strâns la piept -bis

Spune, mândro, adevărat, adevărat/ Cu cine te-ai mai țucat -bis

Spune, mândro, mă iubești/ Ori numa- mă necăjești? bis

Spune. Mândro, poți, nu poți/ Nu mă mai ținea la porți!/ Să mă latre câinii toți/ Aoleu, ce ploaie vine de la Cluj!

            Prin acest cântec ne întoarcem la tradiție și la bunul simț al omului din popor.

            Imaginea artistului Emil Gavriș e vie în memoria chelințanilor -dovadă că la inaugurarea Căminului Cultural din Chelința care  poatră numele îndrăgitului căntăreț din dată de 7 ianuarie 2014 a fost prezent un mare număr de oameni care au asistat  și au apreciat manifestările artistice prilejuite de acest eveniment inaugural. S-a păstrat  un moment de reculegere în amintirea marelui interpret de muzică populară dispărut. A fost vizitată și camera muzeu care găzduieste o patre din arhiva personală a interpretului chelințan.

            Au evoluat artistic un număr impresionant de tineri interpreți de muzică populară contemporană. Continuatori și mesageri ai folclorului autentic codrenesc sunt în zilele noastre dna. Angela Vălean din Tohat și mai tânăra dșoară. Andreea Roxana Botiș. Au fost prezenți elevi din zona Codru-Chioar: licee din Baia Mare, Satu Mare, Târgu Lăpuș, Sălsig, Iadăra, Ulmeni etc. Moderatorul Octavian Butuza -„muncitorul cu microfonul”- zicea că acest festival „EMIL GAVRIȘ” s-ar putea să devină o tradiție-deoarece la 28 martie 1915 venea pe lume un om care a devenit emblema acestei localități, Emil Gavriș a fost nu numai un cântăreț de seamă ci și un bun folclorist și instrumentist-ambasador al culturii populare muzicale peste hotare.

            La Chelința a fost de fapt ,un festival concurs de muzică populară codrenească în timpul căruia s-a  făcut o selecție a concurenților pe categorii de vârstă: 8-12 ani, 12-15 ani, 16-30 plus instrumentiștii solo sau în formație. Din juriu au făcut parte: Dna. Dăncuș-dir. al     Ansamblului Transilvania, un nepot de-al compozitorului Emil Gavriș-Mihai Gavriș-stabilit la București, îndrăgita căntăreață Angela Buciu care-a contribuit la pregătirea artistico-muzicală a profesorilor prezenți, dar și a multor concurenți, dna.Gina Călăuz-menegerul Primăriei Ulmeni-sufletul, animatoarea și organizatoarea spectacolului-concurs, președintele juriului fiind taragotistul Dumitru Fărcaș-venit tocmai de la Cluj, a șaptea persoană a juriului era „vocea sălii”, și nu în ultimul rând din juriu mai făcea parte dna. Leontina Dorca -animatoarea grupului folcloric „Cununița” din Satu-Mare –dânsa fiind originară din Remeți pe Someș- sat vecin cu Chelința.

            „Vinovatul întâmplării” a fost Lucian Morar -primarul comunei Ulmeni- originar din Chelința. În cuvântul său dl. primar Lucian Morar mulțumește juriului pentru prezență, concurenților pentru străduință și spectatorilor pentru „viitoarele aplauze”.

            Începe spectacolul festival cu prezentarea celor mai frumoase cântece populare codrenești de către elevi din gimnaziu, liceeni și instrumentiști. Astfel localitatea Chelința este din nou (ca-n vremile trecute) centrul culturii și promovării muzicii populare. Astfel elevul Carmen Oșan din Codru-Bârsău- solist vocal cântă o doină: Codrule, nu mă-ntreba/ Ce-am pierdut n-oi mai afla/ C-am pierdut într-o grădină/ Pă badea de la inimă/ sau: „Dragi mi-s mie horile/ Ca la feciori-fetile/ Drag mi-i mie și bădița/ Când îmi dă mie gurița/ Și în casă și afară/ Codrenii-s foc și pară”/; sau: „Faceți oleacă de loc/ Să v-arăt cum știu să joc/ Cu cojoc și pindileu/ Cum se joacă-n satul meu/”.

            Cântecele „cu noduri „-ca-n Maramureș au fost interpretate de mai mulți concurenți-„Săracu omu cu dor/ Cum plânge sara-n odor” etc.

            Aplauze numeroase au însoțit evoluția concurenților.

            La sfârșitul spectacolului-festival juriul se retrage pentru deliberare, se stabilesc premiile pe categorii de vârstă și după valoarea prestației fiecăruia. Sunt premiați și felicitați de către Primăria Ulmeni  prin prezența dl. primar Lucian Morar  și a managerului primăriei dna. Gina Călăuz o mulțime de eleve de la Chelința, Motiș, Satu Mare, Bârsău, Baia Mare, Vălenii Șomcutei, Șomcuta Mare etc. Remarcăm prezența elevei Andreea Botiș din Ulmeni care a luat premiul I la secțiunea interpretare.

            Pentru un artist-fie și el artist popular,  cea mai mare recompensă e aceea să știe că publicul îl apreciază pentru interpretarea cântecelor care ating sufletele a sute și mii de ascultători iar dacă acestea sunt păstrate-ntr-o arhivă muzicală cu atât mai bine se vor conserva în timp și nu vor fi date uitării.

            Trebuie să ne cunoaștem trecutul, trecutul istoric, trecutul muzical, sentimentele semenilor noștri exprimate prin muzică: dacă nu-l cunoaștem , riscăm să nu știm cine suntem, de unde venim și încotro ne îndreptăm. Melodiile interpretate de Emil Gavriș dăinuie în memoria colectivă. Cu această ocazie salutăm inițiativa Preotului Stavrofor Radu Botiș care în cadrul Asociației Creștin Umanitară „Ars Vivat”la Ulmeni, cu ajutorul financiar al ing. Ioan Mătieş, primar al comunei Mireşu Mare a editat un CD la Electrecord cuprinzînd 26 din cele mai cunoscute melodii  interpretate de Emil Gavriș cu scopul precis asumat de a nu se pierde „flori de cântec românesc”. Celebrul cântec „Câtu-i Maramureșu” a fost lansat de Emil Gavriș -îmi permit să-l redau:„ Câtu-i Maramureșu / Nu-i fecior ca eu și tu/  Nici oraș ca Sighetu/ Cîte flori pe Iza-n sus/ Toate cu mândra le-am pus/ Câte le-am pus până-n prânz/ Toate-s mândre și s-au prins/ Cîte le-am pus până-n cină/ S-au uscat la rădăcină/ Câte le-am pus până-n zori/ Toate-s mândre și cu flori.”/ bis

            Ansamblul de cântece redate publicului prin CD cu titlul „Mândru fecior din Chelința” redate chelințanilor de „chelințanul” preot Radu Botiș sunt următoarele: „Eu-s ciobanul muntelui”, „După mure”, „Cântec din Rășinari”, „Cântec satiric din Bihor”, „Mocăncuța”,„ Ia mai zi măi, din vioară!”, „Doina din Chelința”, „Cântec de pe Someș”, „Cine-o făcut    crâșma-n drum”, „Vine ploaia de la Cluj”, „Pavele, Pavele”, „Câtu-i Maramureșu”, „Dragă mi-i lelița-n joc”, „Jocul bătrânilor din Chelința ”etc.

            Sperăm  să devină un obicei și o tradiție acest festival; aducem omagiile noastre organizatorilor care au reușit să realizeze un spectacol minunat într-o zi de sărbătoare.

                        

     OLIMPIA MUREȘAN-MEMBRU L.S.R.-FILIALA MARAMUREȘ