PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE

 

 „Academicianul Bălăceanu Stolnici a scris o carte în anul 1981 sub numele de „Anatomiștii în căutarea sufletului”. Aici dă o explicație la întrebarea fundamentală : „Ce este sufletul”? Răspunde astfel: „În fața unui om  care a murit, știința este neputincioasă. Există o diferență imensă între un trup viu și un cadavru, diferență care nu se poate nici explica, nici determina. Noi nu putem defini sufletul în termenii limbajului științific. El intră într-un alt domeniu al existenței, în care știința nu are acces. De aceea, adevăratul om de știință nu neagă sufletul. Putem vorbi despre conștiință ca termen care se referă indirect la suflet, dar numai fenomenologic. Niciun tratat de psihologie din lume, nici un om de știință nu poate să explice cum apare conștiința, acest fenomen extraordinar, în mișcarea materiei, a moleculelor din celulele nervoase. Există un șanț epistemologic peste care știința nu poate trece. Așadar, eu nu pot defini sufletul decât în termeni de revelație, nu în termeni de cercetare științifică. Ceea ce ar trebui neapărat precizat e că știința și religia se află într-un raport de complementaritate, nu de antagonism, cum spun ateii și scepticii. Corpul este receptacolul sufletului, prin care sufletul se integrează în lumea materială. Iar sufletul este permanent, el supraviețuiește corpului”.

Constantin Bălăceanu-Stolnici (1923 - ),

om de știință român, medic neurolog, profesor de Neuropsihologie și Anatomie a Sistemului nervos, membru de onoare al Academiei Române de Științe Medicale, autorul mai  multor cărți de specialitate.

 

 

 „A crede în Dumnezeu e a fi făcut un pas spre fericire. A te teme de Dumnezeu și a-L adora e a te apropia încă și mai mult de fericire. Iubirea de Dumnezeu e însăși fericirea. CRED ÎN DUMNEZEU, izvorul unic  al oricărei posibilități de credință. Socotesc că numai având în inimă credința în Dumnezeu, ca o temelie firească, pot avea pe urmă alte credințe de ordin omenesc. Dumnezeul meu e al tuturor oamenilor și al tuturor timpurilor, începutul și sfârșitul, nemărginirea pe care mintea omenească șubredă nici       n-o poate imagina aievea, justificare universului și a vieții, speranța și consolarea și setea cea veșnic neastâmpărată de suflete, rostul omului și al lumii, principiul ordinii supreme care călăuzește toate cele văzute și nevăzute – în sfârșit „MARELE TOT”. În clipa când mi-aș pierde aceste  valori îmi închipui să pierd dragostea și orice rost al meu în lume” („Adevărul literar și artistic” 6 decembrie 1931, nr. 547).

Liviu Rebreanu (1855-1944),

prozator, dramaturg, nuvelist, traducător, membru titular al Academiei Române. Este considerat în tradiția criticii românești întemeietorul romanului modern în literatura românească și unul din cei mai mari scriitori români ai sec. XX-lea. Operele sale: Răscoala, Ion, Pădurea Spânzuraților, Ciulandra sunt de o valoare nestimabilă.

+ + +

 „Cu credinţă în Dumnezeu şi ajutorul Lui, fiecare individual şi toţi împreună de aceeaşi parte, fiecare cu talanţii lui în domeniul lui, vom învinge greutăţile şi ispitele vieţii.  Adevărata mea bogăţie constă în familia mea, oamenii din jurul meu, echipa de colaboratori în activitatea zilnică, precum şi oamenii pe care nu i-am cunoscut niciodată, dar,  de la care am învăţat rostul credinţei şi folosul în Dumnezeu.  De multe ori îmi doresc ca ziua de lucru să fie de 26 de ore; Atâta timp cât Dumnezeu lucrează, Domnul Iisus Hristos lucrează, Apostolii Domnului lucrează, şi totuşi ei sunt vârful spiritualităţii creştine, ce cusur am avea noi pământenii de a nu lucra, cu ce ne-ar împiedeca lucrul să fim spirituali?

 

Mircea Tudor (1957 - ),

inventator, după ce a câştigat în martie 2009 Marele Premiu al Salonului de Invenţii şi Produse noi de la Geneva, cu unanimitatea voturilor celor 82 de membri ai juriului pentru crearea ROBOSCANULUI şi a fost desemnat de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale WIPO din cadrul ONU drept Inteligenţa tehnologică nr.1 a  lumii, a repetat performanţa la 12 aprilie 2013, cînd a spulberat cutuma de 4 decenii şi a obţinut din nou la Geneva Marele Premiu pentru singurul scanner de avioane din lume - ROBOSCAN 2M AERIA.

 

Prof. Olimpia Mureșan, Ulmeni, Maramureș

Preot Ilie Bucur, Sărmaș, Mureș

 

„ZIUA INTERNAȚIONALĂ A FEMEII”

 

O floare şi un mărţişor de ... 8 Martie

 

         Motto:

                     „Femeia româncă a dat viață și putere bărbatului român ca să persevereze în luptă și l-a învățat că este mai bine să moară decât să-și părăsească limba și neamul” (Valeriu Braniște).

 

1. „Din toate-a lumii bunuri femeia-i paradis! / Coroană de coroane ale dumnezeirii / Depusă cu iubire pe fruntea omeniei!" „FEMEIA", ca rodul de la vie, / ... E strugur dalb pe care amorul îndulceşte, / Da-i acră aguridă când ea nu te iubeşte". „În fiecare femeie se ascunde o regină! FEMEIA se naşte cu instinctele eleganţei şi frumosului; ea simte că toate odoarele pământului sunt create pentru dânsa: flori, parfumuri, pietre scumpe, arte, industrie ornamentală etc. şi nu e departe de a crede că însuşi soarele a fost aprins din ceruri numai şi numai să lumineze graţiile ei".

Vasile Alecsandri (1821-1890),

poet, dramaturg, prozator, publicist, om politic

 

+ + +

 

2. „Bărbatul vrea să fie puternic, „FEMEIA" vrea să fie unică. Bărbaţii ţin foarte mult la iscălitură. Când îşi scriu numele, devin solemni şi au impresia că sunt şefi de stat promulgând un decret. Şi aceasta chiar dacă e vorba de ultimul contabil din ultima instituţie. „FEMEILE" în schimb, nu ţin la iscălitura lor, de aceea o escamotează, reducând-o la câteva litere scrise neglijent, la un diminutiv. O singură dată ţin ele la iscălitură: când o pun dedesubtul unei scrisori de dragoste. În schimb ele ţin la fotografia lor. Ceea ce e pentru bărbaţi iscălitura, e pentru ele fotografia. Natural, cea din tinereţe".

Vasile Băncilă (1897-1979),

filosof, profesor, eseist.

+ + +

 

3. „Cel mai preţios tezaur ce posedă umanitatea este INIMA DE FEMEIE. În inima de femeie se oglindesc cu graţie cele mai dulci, cele mai nobile sentimente şi patimi ale umanităţii. FEMEILE sunt, fără contestaţie, de o mie de ori mai sensibile, mai tolerante, mai spirituale şi mai poetice decât bărbaţii; sufletul posedă o mai mare porţie din acea reflecţie poetică ce a căzut peste omenire la originea sa. „VOIM SĂ AFLĂM GRADUL CIVILIZAŢIUNII UNUI POPOR, TREBUIE SĂ CERCETĂM MAI ÎNTÂI CE CREŞTERE AU FEMEILE DIN ACEL NEAM".

 

Cezar Bolliac (1813-1881),

poet şi publicist, fruntaş al Revoluţiei de la 1848, om politic.

 

P.S. I Petru cap. 3, vers. 2-5: „FEMEILOR: Văzând de aproape viața voastră curată și plină de sfială, podoaba voastră să nu fie cea din afară: împletirea părului, podoabele de aur și îmbrăcămintea hainelor scumpe, ci să fie omul cel tainic al inimii întru nestricăcioasa podoabă  a duhului blând și liniștit, care este de mare preț înaintea lui Dumnezeu. Că așa se împodobeau, odinioară și sfintele femei, care nădăjduiau în Dumnezeu, supunându-se bărbaților lor”.

 

„LA MULŢI  ȘI FERICIȚI ANI” , tuturor mamelor, soțiilor, fetelor, surorilor, și... DUMNEZEU SĂ VĂ BINECUVINTEZE !

Cu dragoste creștinească,

părintele Ilie