Presa franceză prezintă subiectul tăierii bugetului
Institutului Cultural Român, în urma rectificării bugetare, în condiţiile în
care acesta organizează participarea României ca ţară invitată de onoare la cel
mai important eveniment editorial din Franţa - Salonul de Carte de la Paris, de
anul viitor, ce va avea loc între 22 şi 25 martie.
"Din iulie, acesta (ICR, n.r.) cădea pradă unei
veritabile reorganizări operate de clasa politică. Ţara era ameninţată cu
extincţia culturală şi nu mai era mult până acolo, fiind în situaţia în care
artişti din lumea întreagă s-au unit pentru a-i sprijini pe artiştii şi
intelectualii români", notează site-ul actualitte.com, specializat în
ştiri literare, amintind de decizia Guvernului de a trece ICR în subordinea
Senatului, întâmpinată cu proteste de artişti şi organizaţii culturale din
România şi din străinătate. ActuaLitté prezintă această decizie a Guvernului
Ponta ca vizând atât statutul, cât şi misiunea ICR, cu riscul transformării
acestuia într-o "excrescenţă politică".
A urmat reducerea bugetului ICR cu 30% (aproximativ 14,5
milioane de lei din bugetul ICR pe 2012, de circa 43 de milioane de lei, n.r.),
prezentată ca "o deposedare crudă, care va afecta bineînţeles prezenţa
ţării (României, n.r.) la Salonul de Carte".
"Chiar dacă mizele depăşesc cu mult Salonul de Carte de
la Paris, se aşteaptă reacţii de la diferiţii actori implicaţi (în organizarea
evenimentului, n.r.). Dar, în această poveste, este vorba de o problemă
politică, în care opozanţii sunt preşedintele (Traian Băsescu, n.r.) şi
premierul (Victor Ponta, n.r.). Şi cum cel dintâi nu a fost demis prin
referendum, Victor Ponta încearcă să-şi menţină controlul asupra situaţiei
tăind bugetele culturale", se mai spune în articol, menţionându-se şi că
fostul preşedinte al ICR, Horia-Roman Patapievici, este apropiat de
preşedintele Băsescu.
La rândul său, livreshebdo.fr scrie că România "riscă
să fie nevoită să-şi reducă ambiţiile" pentru participarea la Salonul de
Carte de la Paris, în urma deciziei Guvernului de a reduce cu 30% bugetul ICR.
"Această instituţie (ICR, n.r.) luptă pentru a-şi apăra
independenţa, din primăvară. Conducerea a demisionat la începutul lunii august,
denunţând dorinţa Guvernului de a se servi de instituţie ca de «un instrument
de propagandă» naţionalistă", notează livreshebdo.fr.
Şi site-ul Evene.fr titrează "România sărăcită la
Salonul de Carte", prezentând reducerea bugetului, iar toutelaculture.com
vorbeşte despre un ICR "orfan", după demisia conducerii institutului
în faţa "cenzurii anunţate de stat".
ICR ar trebui să se încadreze până la sfârşitul anului
într-un buget de 28,5 milioane de lei - bani care au fost deja cheltuiţi -,
având un deficit de 5 milioane de lei.
În urma rectificării bugetare, ICR nu-şi va mai putea
desfăşura proiectele programate până la sfârşitul anului, fiind afectate,
printre altele, şi pregătirile pentru participarea României în calitate de ţară
invitată de onoare la Salonul de Carte de la Paris din 2013. ICR deschisese o
linie specială de finanţare pentru realizarea cât mai multor traduceri din
literatura română în franceză, pentru standul României de la Paris pe care îl
organizează anul viitor, însă nu vor mai exista fonduri pentru aceasta, a
precizat pentru MEDIAFAX, sâmbătă, secretarul general al ICR Dan Croitoru.
"Situaţia este dezastruoasă", a mai spus acesta,
precizând că vor fi anulate foarte multe proiecte, având în vedere că cele 18
filiale ICR din străinătate organizau fiecare 1 - 2 evenimente pe săptămână.
"O reducere de această dimensiune a bugetului ICR
blochează activitatea institutului, compromite parteneriatele aflate deja în
derulare şi afectează credibilitatea instituţiei, construită cu un efort
deosebit începând cu 2005. Consecinţele unei asemenea reduceri au fost expuse
de conducerea ICR în cadrul unei întâlniri cu ministrul Finanţelor Publice,
domnul Florin Georgescu, desfăşurate la începutul acestei luni. În pofida
asigurărilor primite, reducerea de peste 30% a fost operată în şedinţa
Guvernului din data de 23 august 2012", spun reprezentanţii ICR într-un
comunicat remis duminică.
Participarea la Târgul Bok&Bibliotek de la Göteborg,
unde România va fi de asemenea ţară invitată de onoare în 2013, retrospectiva
Cristian Mungiu şi lansarea filmului "După dealuri" la Bruxelles şi
în Olanda, concertul extraordinar de la Carnegie Hall din New York dedicat
compozitorului Dinu Lipatti, în octombrie, Festivalul şi Retrospectiva Filmului
Românesc la Institutul de Artă Contemporană (ICA) şi la Barbican Centre din
Londra şi participarea scriitorilor Herta Müller şi Ernest Wichner la
evenimentul dedicat literaturii de limba germană din România organizat de ICR
Stockholm, în parteneriat cu Muzeul Nobel, în noiembrie, sunt câteva exemple de
proiecte compromise de tăierea bugetului, se arată în comunicat.
Nu în ultimul rând, rectificarea operată înseamnă oprirea
activităţii Editurii Institutului Cultural Român şi întreruperea apariţiei
prestigioasei reviste Lettre Internationale, precum şi a celor şapte reviste pe
care ICR le susţine în Republica Moldova şi Ucraina.
ICR mai atrage atenţia că proiectele enumerate constituie
evenimente culturale deja convenite cu mult timp înainte cu partenerii străini
(care au investit deja în aceste proiecte), aşa cum este firesc într-o
instituţie a cărei misiune constă în promovarea actului cultural peste hotare.
"Nerealizarea proiectelor din planurile anuale ale
celor 18 institute din străinătate, precum şi a celor derulate prin centrala de
la Bucureşti, echivalează cu un mesaj de întrerupere brutală a contactelor cu
partenerii străini, fapt care contravine interesului naţional al
României", se mai spune în comunicat.
Pe de altă parte, pe 2 august, într-o conferinţă de presă în
care conducerea ICR şi-a anunţat demisia, preşedintele institutului,
Horia-Roman Patapievici, a spus că a discutat cu ministrul Finanţelor, Florin
Georgescu, care a promis că va susţine la Guvern ca reducerea să se facă la mai
puţin de jumătate, pentru ca ICR să mai aibă buget până la sfârşitul anului
pentru a-şi onora angajamentele. Potrivit lui Patapievici, conducerea ICR şi-a
amânat demisia pentru a rezolva această problemă şi a negocia o reducere
bugetară mai mică, pentru ca partenerii străini ai institutului să nu spună:
"Cine sunt românii? Ăştia care promit şi nu fac".
Patapievici anunţase, la sfârşitul lunii iunie, la Digi 24,
că întreaga conducere ICR îşi va da demisia dacă Curtea Constituţională va
decide că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr 27/ 2012, care prevede trecerea
ICR de sub autoritatea preşedintelui sub cea a Senatului, este constituţională.
Sesizată de Avocatul Poporului, privind caracterul de
urgenţă al actului normativ, Curtea Constituţională a stabilit pe 31 iulie că
OUG nr. 27 este constituţională.
Patapievici a declarat în aceeaşi zi agenţiei MEDIAFAX, după
pronunţarea Curţii, că el şi întreaga conducere ICR îşi menţin decizia de a-şi
da demisia, pe care a anunţat-o oficial pe 2 august.
Guvernul a adoptat, pe 13 iunie, Ordonanţa de Urgenţă 27,
prin care ICR trece de sub autoritatea preşedintelui în subordinea Senatului,
care numeşte atât conducerea operativă a institutului, cât şi membrii
Consiliului de conducere. Conducerea operativă a institutului va fi asigurată
de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de doi vicepreşedinţi,
numiţi şi revocaţi în/din funcţie de plenul Senatului, cu votul majorităţii
senatorilor prezenţi, la propunerea Biroului Permanent al Senatului.
Conducerea operativă a ICR era asigurată de Horia Roman
Patapievici - preşedinte - şi Tania Radu şi Mircea Mihăieş - vicepreşedinţi.
Pe 3 iulie, Gheorghe Iancu, care a sesizat Curtea Constituţională
în cazul OUG nr. 27/2012, a fost revocat din funcţia de Avocat al Poporului.
Funcţia a fost preluată interimar de Valer Dorneanu.
Premierul Victor Ponta a spus despre ICR că era o instituţie
"mult prea politizată" şi a acuzat "o lipsă de transparenţă
totală" în cheltuirea fondurilor publice la nivelul institutului.
"Nimeni din această ţară nu mă va convinge că este mai democratic să laşi
o instituţie cu bani publici să fie condusă de un singur om decât să fie
controlată de o instituţie cum este Senatul, unde sunt toate forţele
politice", a spus Ponta.
El a mai susţinut că liderii grupurilor parlamentare PSD -
PNL nu intenţionează să îl schimbe pe Horia-Roman Patapievici de la conducerea
Institutului Cultural Român, ci să asigure transparenţă în cheltuirea banilor
publici, iar "agitaţia" creată pe această temă relevă că cineva are
ceva de ascuns.
Conducerea ICR şi-a argumentat "poziţia de
principiu" de a rămâne sub autoritatea Preşedinţiei, referindu-se la
experienţa audierilor sale în Comisia de cultură a Senatului, unde
"atmosfera era dominată de un naţionalism înverşunat şi obtuz" şi
toate discuţiile erau politizate, şi prin faptul că preşedintele, spre
deosebire de un senator, trebuie să fie neutru din punct de vedere politic şi
ar avea mai mult de pierdut în ochii opiniei publice, decât de câştigat dacă ar
interveni discreţionar în programele ICR.
Mii de artişti şi oameni de cultură dintre cei mai
cunoscuţi, ca Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Cristi Puiu, Oana Pellea, Mircea
Cărtărescu, Herta Muller, Lucian Pintilie, Andrei Şerban, dar şi oameni de
afaceri din România, jurnalişti, inclusiv de la prestigioase publicaţii
străine, organizaţii artistice, colaboratorii şi publicul ICR din ţară şi din
străinătate au cerut ca Guvernul să revoce această ordonanţă, considerând-o un
act de politizare a ICR şi susţinând falsitatea acuzaţiilor de lipsă a
transparenţei şi politizare de care ar fi dat dovadă instituţia. Nu au lipsit
manifestările în stradă, cea mai amplă - "Mişcarea papioanelor" -
având loc pe 18 iunie la sediul ICR, cu participarea câtorva sute de oameni.Preluare
MEDIAFAX
Cristian LAURENTIU
