Știrea zilei

 

Luminița Arhire: „Ar fi timpul să li se dezvăluie tinerilor frumoși, liberi și neștiutori că nu-i frumos să atace nave pe oceanele planetei”

 

MOTTO: „Forul audiovizual (CNA, n.n.) a trimis, astăzi, televiziunilor o recomandare despre modul în care să difuzeze filmele româneşti realizate înainte de 89, astfel încât telespectatorii să fie conştienţi că, în acele vremuri, orice producţie cinematografică trecea prin cenzură. CNA propune, astfel, două opţiuni la difuzarea filmelor:

1.Fie organizarea unei dezbateri, înainte filmului, cu invitaţi care să cunoască producţiile cinematografice.

2. Fie afişarea pe ecran, la începutul difuzării, a unuia dintre mesajele: «Film realizat în perioada comunistă, în care difuzarea era condiţionată de o viză a cenzurii» sau «Film realizat în perioada comunistă, în care funcţionau cenzura şi propaganda de stat»

De precizat că documentul CNA este doar o recomandare şi nu vine cu nicio sancţiune în cazul în care televiziunile aleg să nu facă aceste precizări.” (PAGINA DE MEDIA.ro, 1 februarie 2022)

………………………………………………………………..............................................................

Iată o inițiativă cu adevărat binevenită! Sunt sigură că vă întrebați cui i-a trecut prin cap, ca un tren accelerat printr-o haltă amorțită, o asemenea idee genială. Nu-i vina mea că în aceeași clipă în care v-ați întrebat, ați și ghicit cu toții, până să apuc eu să vă spun: da, unui senator USR! Remus Negoi e numele lui. Dânsul crede că trăiește într-o țară de cretini -și, dintr-un motiv pe care n-am reușit să-l deslușesc până la capăt, crede că tinerii sunt pe departe campioni din acest punct de vedere!

Răsvan Popescu, membru CNA, explică pentru ce anume s-a luat, până la urmă, o astfel de decizie:

„Recomandarea este destinată ÎN SPECIAL TINERILOR care nu ştiu cum e să trăieşti într-o ţară fără libertatea de exprimare, în care cenzura şi propaganda falsificau realitatea (!!!, n.n.), astfel încât deposedarea ţăranilor de pământ, de exemplu, prin colectivizare, era un fapt pozitiv. La fel, naţionalizarea fabricilor, iar Rezistenţa din munţi era privită ca un act de trădare naţională. Au fost doar câteva exemple care se regăsesc în cinematografia epocii.”

Așa? Păi, bine… Atunci, în spiritul aceluiași tip de clarificare propun să li se explice tinerilor, prin intermediul unor dezbateri, înainte de a urmări ANNA CELOR O MIE DE ZILE, cu Geneviève Bujold în rolul Annei Boleyn și Richard Burton în rolul lui Henric al VIII-lea, că nu e bine, în general, să tăiem cu toporul capul reginelor… (producția se va marca „NON-EDUCATIONAL”)

De asemenea, înainte de a vedea DICTATORUL, cu Charlie Chaplin, să le spună cineva copiilor adevărul: că acela, simpaticul din film, nu este chiar Adolf Hitler, deși seamănă oarecum, iar globul pământesc pe care-l joacă la un moment dat pe fese, nu-i nici el de-adevăratelea, ci e doar un balon! (producția se va marca „FAKE”)

Ca să nu mai spun că ar fi timpul să li se dezvăluie tinerilor frumoși, liberi și neștiutori, până să vadă PIRAȚII DIN CARAIBE și să considere că pirateria e o meserie grozavă, că nu-i frumos să atace nave pe oceanele planetei, chiar dacă Johnny Depp e amuzant! (producția se va marca „NU FACEȚI CA EI!”)

O amplă discuție ar trebui să se poarte, în prealabil, și la difuzarea producției ALBĂ CA ZĂPADA ȘI CEI ȘAPTE PITICI, varianta Walt Disney… în special cu tinerele useriste… adică, CTP-ul, de exemplu, ar putea să le zică adevărul: dacă se îneacă, să zicem, cu o bucățică de măr și cad într-un somn adânc, șansa ca să vină un prinț cu AUDI, să le sărute pe gură și să le trezească, apoi să le ia în căsătorie, este minimă… (producția se va marca „ATENȚIE! URMEAZĂ IMAGINI CARE VĂ POT AFECTA EMOȚIONAL”)

Ca să nu mai spun că și filmele de după 1989 pot avea un impact negativ asupra inocenților frumoși și liberi. De aceea unele secvențe vor trebui explicate, în prealabil, pentru a se evita multe nenorociri ce s-ar putea abate asupra tinerilor și-n urma cărora aceștia ar suferi frustrări și traumatisme de tot felul. De exemplu, dacă vor viziona PATUL CONJUGAL, filmul lui Mircea Daneliuc, cel care se termină cu istorica sentință: „…nici musca nu iese de aici nefutată” e bine să li se explice tinerilor că aceea este doar o metaforă, iar nu un exercițiu erotic agreabil, pe care-l pot practica la domiciliu! (producția se va marca „NU ÎNCERCAȚI AȘA CEVA ACASĂ”)

Și că, evident, numai analfabeții și expirații de comuniști spun „nefutată”, în timp elitele post -comuniste, ghidate european de CNA, folosesc întotdeauna termenul corect!!!

…………………………………………………………….................................................................

P.S. Propun ca, în cazul în care televiziunile aleg punctul 1 din recomandarea CNA , respectiv: „…organizarea unei dezbateri, înainte filmului, cu invitaţi care să cunoască producţiile cinematografice” absolut toate posturile TV să-l aleagă pentru dezbatere pe Cristian Tudor Popescu. E singurul care explică atât de bine și de clar, încât te lipsești cu totul de vizionarea filmului după ce ai urmărit, cu atenție și îngrijorare, dezbaterea!

Autor: Luminița Arhire

Un membru al CNA blochează transmiterea live a ședințelor instituției

ActiveWatch și Centrul pentru Jurnalism Independent sesizează comisiile de cultură ale Parlamentului în legătură cu purtarea abuzivă a unui membru CNA și cer să fie îndepărtate orice obstacole din calea transparentizării activității acestei instituții

Preşedintele de şedinţă, Monica Gubernat, a întrerupt în 4 august, abuziv, transmiterea live a ședinței Consiliului Național al Audiovizulului, ignorând cu de la sine putere normele interne adoptate în cadrul Regulamentului de Organizare și Funcționare (ROF)  încă din 2015 prin care ședințele Consiliului urmau a fi transmise live pe site-ul instituției.

Conform declarațiilor publicate de paginademedia.ro, d-na Gubernat susține că nu ar fi avut cunoștință de instalarea echipamentelor de transmisie în ultimele zile sau de achiziționarea acestora.

Dacă este adevărat, înseamnă că d-na Gubernat a dat dovadă de neglijență în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Dacă dna Gubernat a știut că aceste echipamente au fost achiziționate și instalate, atunci decizia luată de domnia sa este abuzivă și discreționară, deoarece încalcă normele interne, adică articolul 27(7) din ROF al Consiliului (care este aplicat, oricum, cu peste 15 luni întârziere): "Începând cu data de 1 aprilie 2015, şedinţele Consiliului se vor transmite on-line pe pagina de internet a CNA, cna.ro".

ActiveWatch a susținut încă de acum doi ani necesitatea transmiterii live a ședințelor Consiliului, considerând că acesta reprezintă un “instrument de responsabilizare a membrilor CNA, de creștere a calității dezbaterilor din cadrul acestor ședințe, precum și un instrument prin care publicul poate judeca obiectiv argumentele expuse și modul în care membrii votează, contribuind astfel la creșterea credibilității acestei instituții.”

Discuțiile din ședințele publice ale CNA intră sub incidența legii liberului acces la informațiile de interes public, fiind informații care rezultă din activitatea unei instituții publice.

ActiveWatch și Centrul pentru Jurnalism Independent condamnă comportamentul abuziv al președintei de ședință, Monica Gubernat, și cer membrilor Consiliului să respecte și să pună în aplicare urgent normele interne care prevăd transmiterea live a ședințelor de Consiliu. De asemenea, cele două organizații vor sesiza comisiile parlamentare de cultură, artă și mass-media cu privire la încălcarea cu bună știință a Regulamentului de Organizare și Funcționare de către Monica Gubernat.

Reconstituirea sinuciderilor, crimelor şi violurilor ar putea fi interzisă în programele de ştiri

Reconstituirile sinuciderilor, crimelor şi violurilor ar putea fi interzise în programele de ştiri. O propunere de modificare în acest sens a Codului audiovizualului a fost depusă miercuri, 30 septembrie, de membrul CNA Valentin Jucan.

 De asemenea, televiziunile nu vor mai putea difuza programe care conţin violenţă de orice fel, limbaj injurios sau comportament obscen în afara intervalului bine stabilit, indiferent că există un contract între radiodifuzori şi alţi producărori, persoane fizice sau juridice. Totodată, astfel de programe vor putea fi difuzate după miezul nopţii şi nu începând cu ora 23:00, cum este precizat în prezent în Cod.

Demersul lui Jucan vine după ce, în şedinţa de marţi a CNA, ediţia din 24 septembrie a emisiunii „Un show păcătos”, care a difuzat în direct agresiunile fizice ale lui Nicolae Guţă la adresa iubitei sale, nu a fost sancţionată în niciun fel.

Ce a păţit TVR după ce Dragoş Pătraru a spus că Ion Iliescu este "criminal bătrân"

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a decis, joi, 4 septembrie, să someze public TVR 1, din cauza unor ediţii ale emisiunii "Starea Naţiei", în care Dragoş Pătraru a spus că Ion Iliescu este un "criminal bătrân" şi "un bătrân activist", care "şi-a scăldat mâinile în sângele românilor.

Somaţia publică a fost propusă de membrul CNA Florin Gabrea, fiind adoptată cu şapte voturi "pentru" (Florin Gabrea, Viorel Buda, Laura Georgescu, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu şi Răsvan Popescu), în timp ce "împotrivă" a votat Monica Gubernat.

Sancţiunea a fost aplicată pentru încălcarea articolului 40, alineatul 3 din Codul audiovizualului, potrivit căruia "Moderatorii, prezentatorii şi realizatorii programelor au obligaţia să nu folosească şi să nu permită invitaţilor să folosească un limbaj injurios sau să instige la violenţă".

Membrii CNA au constatat că în ediţia din 22 aprilie a emisiunii "Starea Naţiei", Dragoş Pătraru a spus că, în iunie 1990, "Ion Iliescu şi-a scăldat din nou mâinile de bătrân activist în sângele românilor".

În ediţia din 17 iunie a emisiunii, Dragoş Pătraru a vorbit despre Ion Iliescu spunând: "(...) criminalul ăsta bătrân nu avea nevoie de engleză, că minerilor trebuia să mulţumească în româna lui de lemn, marcă înregistrată".

De asemenea, în sancţiune, membrii CNA au reţinut şi ediţia din 15 iunie a emisiunii "Starea Naţiei", în care Dragoş Pătraru a făcut mai multe comentarii despre senatoarea Cristiana Anghel şi despre un sacou pe care aceasta l-a purtat şi pe care erau imprimate figuri ale unor desene animate. "Înţelegem, sacoul e din Caracal, dar creierul, tot din Caracal e, doamnă? E mai ieftin acolo, sau cum?". El a mai numit-o pe Cristiana Anghel "fomista grevei".

Ion Stavre, reprezentantul TVR, a spus că afirmaţiile referitoare la Ion Iliescu au fost "nişte scăpări". "E un tip de limbaj vehiculat intens în presa scrisă între '90 şi 2000 şi probabil că făcând documentarea au încercat să reţină nişte expresii foarte tari", a spus Stavre, în faţa membrilor CNA.Mediafax

Radio Guerrilla SE ÎNCHIDE: CNA a retras toate licenţele postului de radio

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a decis, în şedinţa de joi, să retragă toate licenţele audiovizuale ale Radio Guerrilla, deţinute de Realitatea Media SA, ceea ce implică faptul că postul de radio trebuie să se închidă oficial.

Decizia a fost luată de CNA după ce, pe 16 septembrie, societatea Realitatea Media SA, aflată în insolvenţă, a anunţat că va vinde la licitaţie, prin administratorul său judiciar, HM Expert IPURL, licenţele audiovizuale ale postului Radio Guerrilla. Potrivit unor anunţuri postate luni pe site-ul HM Expert IPURL, licitaţiile se vor desfăşura săptămânal, în fiecare zi de luni, de la ora 13.00, la sediul administratorului judiciar.

În şedinţa precedentă a CNA, din 17 septembrie, CNA a anunţat că vânzarea la licitaţie a licenţelor audiovizuale ale Radio Guerrilla este ilegală, precizând că aceste licenţe vor fi retrase de Consiliu în cazul în care ele vor fi tranzacţionate prin licitaţie. În aceeaşi zi, anunţurile de scoatere la licitaţie a licenţelor Radio Guerrilla au fost eliminate de pe site-ul administratorului judiciar al Realitatea Media, HM Expert IPURL.

Cu toate acestea, în şedinţa de joi, CNA a reluat discuţiile şi a retras licenţele Radio Guerrilla.

Decizia de retragere a licenţelor Radio Guerrilla a fost aplicată la propunerea lui Valentin Jucan, membru al CNA, în baza articolului 56 din Legea audiovizualului, potrivit căruia "(1) Licenţa audiovizuală analogică sau digitală poate fi cedată către un terţ numai cu acordul Consiliului, nu mai devreme de un an de la data intrării în difuzare, cu asumarea de către noul titular a tuturor obligaţiilor decurgând din licenţă şi cu prezentarea certificatelor fiscale din care să rezulte că la data solicitării acordului Consiliului pentru cedarea licenţei nici societatea titulară cedentă a licenţei şi nici societatea cesionară nu înregistrează obligaţii restante la bugetul de stat", şi a articolului 57, alineatul 1, literele c şi d din Lege - "Licenţa audiovizuală analogică se retrage de Consiliu în următoarele situaţii: "ca urmare a încălcării normelor privind regimul proprietăţii în audiovizual, prevăzute la art. 46, şi a nerespectării dispoziţiilor art. 56".

Decizia a fost luată cu şapte voturi "pentru" (Valentin Jucan, Florin Gabrea, Narcisa Iorga, Monica Gubernat, Viorel-Vasile Buda, Laura Georgescu şi Cristina Trepcea) şi trei voturi "împotrivă" (Lorand Turos, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

La şedinţa CNA de joi au participat Mihaela Hamza, reprezentantul administratorului judiciar al Realitatea Media, HM Expert IPURL, Andrei Ţâru, avocatul Realitatea Media SA, Mura Frânculescu, directorul executiv al Realitatea Media, Liviu Mihaiu şi Mihai Dobrovolschi, realizatori la Radio Guerrilla.

Dezbaterile în şedinţa de joi s-au întins pe parcursul a peste trei ore, membrii Consiliului retrăgându-se de două ori din sala de şedinţe pentru consultări pe subiectul licenţelor Radio Guerrilla.

Mihaela Hamza a vorbit în şedinţa CNA despre anunţul de scoatere la licitaţie a licenţelor Radio Guerrilla care a fost eliminat de pe site-ul HM Expert IPURL, după ce membrii CNA au spus, pe 17 septembrie, că vânzarea la licitaţie a respectivelor licenţe este ilegală.

Potrivit Mihaelei Hamza, societatea Realitatea Media se află în procedura insolvenţei, în această perioadă fiind în reorganizare judiciară. "Activitatea societăţii este monitorizată şi supusă controlului de adunarea creditorilor şi de către judecătorul sindic (...) Realitatea Media şi-a depus intenţia de reorganizare odată cu deschiderea procedurii de insolvenţă, în septembrie 2009. Planul de reorganizare a fost aprobat de creditori şi, în 12 iunie 2013, de judecătorul sindic. Realitatea Media are datorii şi planul de reorganizare a prevăzut ca modalitate de plată a datoriilor vânzarea şi obţinerea de lichidităţi", a spus Mihaela Hamza. Ea a spus că din bunul de patrimoniu şi fondul de comerţ al Realitatea Media fac parte şi drepturile conferite de licenţele audiovizuale ale Realitatea Media. "Acest drept aduce Realitatea Media nişte venituri, vânzarea sau cedarea este o modalitate prin care Realitatea Media poate obţine nişte venituri. Această vânzare face parte din planul de reoganizare", a spus Mihaela Hamza.

Ea a mai spus că adunarea creditorilor de la Realitatea Media a obligat administratorul judiciar al societăţii ca, în conformitate cu principiul de bază al insolvenţei, să procedeze la valorificarea tuturor bunurilor societăţii, "printr-o metodă de vânzare care e cea mai transparentă, eficientă - licitaţia".

"Realitatea Media a primit o ofertă pentru cesionarea drepturilor prevăzute de licenţele audiovizuale, dar se află în faza premergătoare a adunării creditorilor. Mâine, adunarea creditorilor se va pronunţa asupra acestei oferte", a mai spus Mihaela Hamza.

Ea a mai spus că oferta primită vizează dreptul de exploatare a licenţelor Radio Guerrilla şi, dacă adunarea creditorilor va accepta această ofertă, ea va fi supusă apoi atenţiei judecătorului sindic şi apoi CNA.

"Intenţia noastră nu a fost să ocolim CNA", a spus Mihaela Hamza. "Trebuie să înţelegeţi situaţia în care se află Realitatea Media. Legea audiovizualului reglementează firmele care au o activitate normală în audiovizual, dar Realitatea Media nu se află în această situaţie. Realitatea Media este în insolvenţă (...) Nimic din ceea ce facem nu scapă judecătorului sindic", a spus Hamza.

Ea a mai spus că este bine că poate să explice situaţia în care se află exact situaţia Realitatea Media, precizând totodată: "Apreciem că nu suntem aici nici în faţa Parchetului, nici a securităţii".

Afirmaţia sa a deranjat-o însă pe Narcisa Iorga, membru al CNA. "Nu suntem nici securitate, nici Parchet. Vă rog să aveţi respect faţă de fiecare membru al CNA", i-a spus Narcisa Iorga Mihaelei Hamza.

Hamza i-a răspuns, însă, că reprezentanţii Realitatea Media şi cei ai HM Expert IPURL "nu vor da dovadă niciodată de umilinţă" în faţa niciunui organ al statului care trebuie să răspundă interesului publicului.

Întrebată de Valentin Jucan, un alt membru al CNA, care este preţul de pornire al licitaţiei pentru licenţele Radio Guerrilla, Mihaela Hamza a răspuns: "Nu este un preţ de pornire, aşteptăm piaţa".

Totuşi, Valentin Jucan i-a atras atenţia că societăţile primesc de la CNA în exploatare licenţe audiovizuale, "cu titlu gratuit". "Licenţele nu sunt bunuri, nu sunt ale dumneavoastră, sunt ale statului, aveţi dreptul să le utilizaţi. CNA poate să le prelungească sau nu", a spus Jucan.

"Având un drept de difuzare, în baza acestui drept de difuzare Realitatea Media realizează nişte venituri. Apreciem că acest drept este unul patrimonial, el nu poate să iasă cu titlul gratuit dintr-o societate", i-a răspuns Hamza. "Am generat licitaţia pentru a obţine preţul maxim. Nu avem un preţ minim. Fiecare e liber să îşi facă oferta. Noi am intervenit la selectarea eventualilor cesionari numai la îndeplinirea condiţiilor de participare", a mai spus ea.În schimb, Narcisa Iorga a întrebat-o pe Hamza ce rost mai are licitaţia, dacă, vineri, adunarea creditorilor analizează singura ofertă care a fost făcută pentru licenţele Radio Guerrilla.

"Până la data de 31 iulie, adunarea creditorilor nu luase în discuţie Radio Guerrilla. Adunarea creditorilor a aprobat într-o şedinţă ca valorificarea fondului de comerţ al Realitatea Media să se facă prin licitaţie publică, nu prin ofertă directă, ca modalitate de vânzare (...) Se organizează licitaţii săptămânal. Condiţia este legată de achiziţionarea caietului de sarcini (...) Dacă se identifică oferta, ea va fi supusă adunării creditorilor pentru a fi aprobată nu numai preţul de vânzare, ci şi modalitatea de vânzare", a spus Mihaela Hamza.

Pe de altă parte, Andrei Ţâru, avocatul Realitatea Media SA, a spus că membrii comitetului creditorilor de la Realitatea Media şi-au exprimat intenţia de a încheia contracte de management pentru exploatarea Radio Guerrilla. În acest sens, a fost încheiat un contract între Realitatea Media SA şi Expresiv SA, pentru exploatarea licenţelor Radio Guerrilla de către societatea Expresiv, pentru o sumă de 6.500 de euro pe lună, dar contractul nu a fost încă avizat de judecătorul sindic, fapt pentru care nu îşi produce încă efectele.

Asociaţii Expresiv SA sunt Radoway Limited (Cipru) - 56,25%, Sindicatul Naţional Petrom-Energie - 43,13% şi Nistorescu Cornel - 0,62%. Radoway Limited (Cipru) este deţinută de Tasoula Charilaou, potrivit informaţiilor postate pe site-ul CNA. Totodată, preşedintele Consiliului de Administraţie al Expresiv SA este Liviu Mihaiu, după cum a spus acesta în şedinţa de joi a CNA.

"Acest contract (încheiat cu Expresiv SA, n.r.) este un contract care, la momentul de faţă, nu a intrat în vigoare. Va fi supus comitetului creditorilor şi controlului de legalitate al judecătorului sindic şi abia ulterior va putea să îşi producă efectele", a spus Andrei Ţâru.

Mihaela Hamza a adăugat că, prin încheierea acestui contract între Realitatea Media şi Expresiv, se încearcă menţinerea actualei echipe a Radio Guerrilla şi a formatului actual al acestui post de radio.

Laura Georgescu, preşedintele CNA, a spus, însă, că acest contract este datat 14 august şi îşi produce deja efectele. "Deja Realitatea Media a dat în exploatare, contra 6.500 de euro pe lună, Radio Guerrilla (...) Noi apărăm interesul public care doreşte Radio Guerrilla, apărăm interesul realizatorilor (...) CNA îi va apăra ca să nu îi jecmăniţi de bani şi vor rămâne cu Radio Guerrilla pe piaţă", le-a spus Laura Georgescu reprezentanţilor Realitatea Media.

Răspunzând întrebărilor puse de Laura Georgescu, Liviu Mihaiu a confirmat faptul că a semnat acel contract, dar nu a plătit încă remuneraţia prevăzută. Totodată, Liviu Mihaiu a spus că a depus o ofertă pentru a cumpăra licenţele Radio Guerrilla, în urma anunţului de scoatere la licitaţie a acestora făcut de HM Expert IPURL, administratorul judiciar al Realitatea Media.

"CNA există ca să apere realizatorii de radio şi de televiziune, nu ca să fie prostiţi de oameni care vor să facă bani", a mai spus, la rândul său, Laura Georgescu.

"Ideea obsesivă de la care explorăm toate căile este de a ţine acest radio în viaţă cu tot ce suntem noi în stare: dacă trebuie să-l cumpărăm, îl cumpărăm, dacă trebuie să ne batem pentru el, ne batem pentru el. Am trăit consecinţele insolvenţei, a nenumăratelor procese cu nenumăraţi creditori, proprietari (...) Ceea ce vrem noi este ca clasa muncitoare din Radio Guerrilla să rămână în Radio Guerrilla şi eventual să devină şi proprietarul Radio Guerrilla", a spus şi Liviu Mihaiu.

"Inclusiv aţi accepta să retragem licenţa (Radio Guerrilla, n.r.) şi peste 45 de zile să veniţi la concurs să le obţineţi?", l-a întrebat Laura Georgescu pe Liviu Mihaiu. Ea a făcut referire la faptul că CNA a anunţat deja, din data de 17 septembrie, că va organiza, începând din 28 octombrie, un concurs pentru atribuirea a 46 de licenţe radio. Astfel, acum, Laura Georgescu a sugerat că, alături de cele 46 de licenţe deja anunţate, la concurs vor fi scoase şi licenţele pe care a emis Radio Guerrilla.

Liviu Mihaiu a confirmat interesul de a participa la acest concurs. Însă membrul CNA Valentin Jucan a atras atenţia că va fi un concurs la care poate participa oricine.

"Da, dar suntem atât de buni încât să venim şi să le reluăm", i-a răspus Liviu Mihaiu.

La rândul său, întrebat dacă îi este teamă să vină la un concurs pentru a reobţine licenţele Radio Guerrilla, Mihai Dobrovolschi a spus: "Eu, personal, aveam aceeaşi părere despre aceste licenţe, sunt publice, nu sunt ale noastre, nu vrem să le cumpărăm, vrem să le ocrotim (...) Mi-e frică un pic (să vină la un concurs la CNA, n.r.), pentru că se întâmplă contra-minuni în România", a spus Dobrovolschi.

În cazul în care CNA va decide să scoată la concurs şi licenţele pierdute de Radio Guerrilla, în luna octombrie, vor fi vizate doar cele 23 de licenţe terestre, licenţa de satelit având un alt statut din punctul de vedere al legislaţiei audiovizuale, au explicat pentru MEDIAFAX reprezentanţi ai CNA.

Pe de altă parte, după ieşirea din sala de şedinţe a CNA a reprezentanţilor Realitatea Media, Radio Guerrilla şi HM Expert IPURL, Narcisa Iorga a spus că, prin încercarea de a scoate la licitaţie a respectivelor licenţe, Realitatea Media a încercat să eludeze legislaţia audiovizualului.

"Licenţa este un act juridic emis de o autoritate a statului (...) Lichidatorul judiciar nu cred că are dreptul să pună în vânzare un bun, un drept public al statului român", a mai spus Narcisa Iorga.

De asemenea, Narcisa Iorga a spus că Realitatea Media a tranzacţionat licenţele Radio Guerrilla către un alt radiodifuzor - Expresiv SA. "Înseamnă că s-a cedat dreptul de a difuza un program unei societăţi fără acordul CNA", a spus Iorga.

Valentin Jucan a avut o opinie mult mai tranşantă. "Realitatea Media încearcă să obţină nişte bani la negru de la Radio Guerrilla. Este opinia mea. Avem în faţă un contract mascat într-unul de management care încalcă Legea audiovizualului. Ne vom trezi cu situaţia că Realitatea Media va vinde licenţele şi noi vom facem ce face un primar, vom da cu pixu' (...) şi, pentru prima dată în istoria audiovizualului, un post va fi în situaţia de a-şi vinde licenţele prin licitaţie anunţată pe site", a mai spus Jucan.

Ulterior, el a făcut propunerea de retragere a tuturor licenţelor audiovizuale ale Radio Guerrilla.

"În felul ăsta recunoaştem că ei nu au ce să vândă", a spus şi Cristina Trepcea, membru al CNA.

Membrii CNA nu au precizat oficial care este data exactă de la care Radio Guerrilla trebuie să înceteze emisia. Însă, în mod obişnuit, deciziile luate de CNA trebuie puse în aplicare din momentul în care radiodifuzorul - în cazul de faţă Realitatea Media SA - primeşte oficial documentul prin care este informat de hotărârea luată de Consiliu. Astfel, este de aşteptat ca decizia CNA privind retragerea licenţelor Radio Guerrilla să ajungă la Realitatea Media SA cel mai probabil vineri.

Decizia vizează toate cele 24 de licenţe audiovizuale ale Radio Guerrilla (23 de licenţe terestre şi o licenţă de satelit) pe care Realitatea Media SA le deţine.

Licenţele terestre ale Radio Guerrilla sunt în Bucureşti, Baia Mare, Brăila, Cernavodă, Cluj, Comăneşti, Constanţa, Craiova, Dărăbani, Focşani, Iaşi, Olteniţa, Petroşani, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea, Sighişoara, Sulina, Târgu Mureş, Târgovişte, Timişoara, Tulcea, Vaslui şi Zalău.

Şi Laura Georgescu, preşedintele CNA, a făcut joi o propunere de retragere a licenţelor Radio Guerrilla, pe care ulterior însă şi-a retras-o şi a susţinut propunerea făcută de Valentin Jucan.

Licenţele terestre ale Radio Guerrilla, care au fost retrase joi de Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), ar putea fi scoase la concurs de CNA în luna octombrie, după cum a anunţat Laura Georgescu, preşedintele Consiliului, la concurs anunţându-şi deja prezenţa şi Liviu Mihaiu.

Postul Radio Guerrilla a început să emită în Bucureşti, pe 29 noiembrie 2004.

Societatea Realitatea Media, care deţine, între altele, televiziunea de ştiri Realitatea TV, televiziunea de business The Money Channel şi posturile de radio Realitatea FM şi Realitatea Guerrilla, se află în insolvenţă din septembrie 2011. MEDIAFAX

VESTE BUNĂ pentru fanii OTV!

Postul de televiziune OTV va emite din nou, Dan Diaconescu reușind să fenteze Consiliul Național al Audiovizualului.

Aşa cum a promis la ultima emisie a postului OTV, după ce Consiliul Naţinal al Audivizualului (CNA) i-a retras licenţa, Dan Diaconescu a găsit o cale să revină din nou pe ecranele românilor.

Soluţia găsită de patronul Dan Diaconescu a fost cumpărarea unei licenţe în străinătate, mai exact în Italia. Astfel, fondatorul PP-DD a fentat CNA-ul, al cărei control este exercitat doar pe teritoriul României, pentru licenţele audiovizuale înregistrate în România, scrie reportervirtual.ro.

OTV va începe emisia din septembrie 2013 și se pare că RCS&RDS și-a exprimat dorința de a-l avea în grilă.

                                                                                    GDL

Laura Corina Georgescu a fost votată pentru preşedinţia Consiliului Naţional al Audiovizualului

Laura Corina Georgescu a fost aleasa presedinte al Consiliului National al Audiovizualului (CNA), iar Rasvan Popescu a fost desemnat vicepresedinte interimar al CNA, in sedinta de ieri, 28 decembrie, a structurii, care nu a avut un regim public si in care voturile membrilor au fost secrete. In urma scrutinului Laura Georgescu a avut noua voturi "pentru" si unul "impotriva" iar propunerea va fi trimisa Parlamentului spre validare.

Daca va fi validata de plenul Parlamentului, Laura Georgescu va fi prima femeie numita presedinte al CNA. Laura Georgescu a fost numita membru titular in CNA, pentru un mandat de sase ani, de plenul reunit al Parlamentului, pe 30 octombrie. Laura Georgescu a fost propusa de Guvern in calitate de membru titular al CNA.

Membrii CNA s-au intrunit vineri, in jurul orei 12.15, intr-o sedinta care nu a avut regim public, pentru a alege presedintele institutiei, functie pentru care a candidat doar Laura Georgescu, si vicepresedintele, pentru care au candidat Rasvan Popescu si Lorand Turos.

Sedinta in cadrul careia CNA si-a desemnat noii presedinte si vicepresedinte interimar s-a desfasurat cu usile inchise si s-a incheiat in jurul orei 14.00.

La sedinta CNA au participat Rasvan Popescu, Lorand Turos, Viorel Vasile Buda, Florin Gabrea, Laura Corina Georgescu, Maria Monica Gubernat, Cristina Trepcea, Mihai Malaimare, Narcisa Iorga si Valentin - Alexandru Jucan. De asemenea, Christian Mititelu a participat la sedinta CNA in sistem de videoconferinta, el aflandu-se la Londra. Insa, Mititelu nu a putut vota.

Daca in cazul Laurei Georgescu membrii CNA au ajuns la un consens, membrii Consiliului nu au cazut de acord pentru alegerea vicepresedintelui CNA. Astfel, in urma votului, s-a decis ca Rasvan Popescu sa fie vicepresedinte interimar al CNA pana la urmatoarea sedinta a Consiliului, in care vor fi organizate din nou alegeri pentru desemnarea vicepresedintelui institutiei. Urmatoarea sedinta a CNA ar urma sa aiba loc pe 8 ianuarie 2013. Pana in prezent, de la infiintarea CNA, in 1992, institutia a fost condusa de Titus Raveica, Sorin Moldovan, Serban Madgearu, Ralu Filip si Rasvan Popescu.

La audierea in sedinta comuna a Comisiilor de Cultura din Parlament, pe 23 octombrie, Laura Georgescu a spus ca, din 1992 pana in 2003, a pus, alaturi de Felicia Melescanu, bazele TVR International, precizand, totodata, ca a colaborat cu Florin Calinescu la emisiunea "Chestiunea zilei". "Din 2003, am trecut de cealalta parte a baricadei, am intrat pe comunicare si relatii mass-media in administratia publica centrala si, timp de zece ani, la Guvernul Romaniei, am facut comunicare cu Oficiul European de Lupta Antifrauda de la Bruxelles, am realizat foarte multe transmisiuni in direct pe Comunicare, pe Fonduri Europene", a spus atunci Laura Georgescu, precizand totodata ca spera sa poata aduce un punct de echilibru in CNA.

La randul lor, Rasvan Popescu si Lorand Turos - care au candidat pentru functia de vicepresedinte al CNA - au fost numiti membri titulari in Consiliu de plenul reunit al Parlamentului, tot pe 30 octombrie, in acelasi timp cu Laura Georgescu. Pentru Rasvan Popescu si Lorand Turos, noul mandat inseamna, de fapt, o continuare a activitatii lor in CNA.

Rasvan Popescu a fost propus pentru un nou mandat de membru titular in CNA de PSD. In ultimii cinci ani, Rasvan Popescu a fost presedinte al CNA. Pana in 2000, cand si-a inceput activitatea de membru CNA, Rasvan Popescu a lucrat ca jurnalist de presa scrisa si radio BBC, redactor-sef la TVR si purtator de cuvant al Guvernului si apoi al Presedintiei Romaniei.

Initial, Lorand Turos a fost numit ca membru al CNA in februarie 2012, in locul lui Attila Szasz, care si-a dat demisia din Consiliu. Pe 30 octombrie, Lorand Turos a fost propus pentru un nou mandat de titular in Consiliu de catre UDMR. Inainte de a lucra in CNA, Lorand Turos a lucrat in presa scrisa si audiovizuala maghiara si la Societatea Nationala de Radiocomunicatii.

Potrivit articolului 14 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, "(1) Consiliul este condus de un presedinte, asimilat functiei de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Mandatul este de 6 ani. (2) In absenta presedintelui conducerea Consiliului este asigurata de vicepresedinte. (3) Vicepresedintele este ales prin vot secret de catre Consiliu, in prezenta a cel putin 9 membri ai acestuia, pentru un mandat de 6 ani. (4) Daca functia de presedinte sau vicepresedinte devine vacanta, se procedeaza la alegerea, in conditiile alin. (1) si (3), a unui presedinte, respectiv vicepresedinte".

Articolul 15 din Legea audiovizualului prevede ca sedintele Consiliului sunt publice, cu exceptia cazului in care se propune presedintele si se alege vicepresedintele.

Pe de alta parte, potrivit Regulamentului de organizare si functionare (ROF) al CNA, pentru functia de presedinte sau de vicepresedinte al Consiliului National al Audiovizualului poate candida orice membru al Consiliului, numit in conditiile legii.

Conform ROF, alegerea candidatului/candidatilor pentru functia de presedinte si/sau de vicepresedinte al CNA se face prin vot secret, in conditiile prevazute de lege.

In cazul in care candidatii nu intrunesc numarul de voturi necesar pentru a fi alesi in functia de presedinte si/sau in functia de vicepresedinte, votul se poate relua de cel mult 3 ori. Daca nici in acest caz nu se reuseste alegerea candidatului pentru functia de presedinte si/sau de vicepresedinte, se declanseaza o noua procedura de alegere.

Consiliul National al Audiovizualului are, in prezent, urmatoarea componenta: Rasvan Popescu, Lorand Turos, Viorel Vasile Buda, Florin Gabrea, Laura Corina Georgescu, Maria Monica Gubernat, Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Christian Mititelu, Mihai Malaimare si Valentin-Alexandru Jucan.

Structura CNA s-a modificat pe 20 decembrie, cand Rasvan Popescu, Ioan Onisei, Gelu Trandafir, Lorand Turos, Constantin Dutu, Mircea Deaca si-au incheiat mandatele. Doar Rasvan Popescu si Lorand Turos au ramas in componenta noului Consiliu, carora li s-au alaturat Vasile Buda, Monica Gubernat, Florin Gabrea si Laura Georgescu.

Pe 30 octombrie, plenul reunit al Senatului si Camerei Deputatilor i-a votat pe Viorel Vasile Buda (sustinut de PNL), Lorand Turos (UDMR), Maria Monica Gubernat (PSD), Rasvan Popescu (PSD), Florin Gabrea (Presedintie) si Laura Corina Georgescu (Guvern) in calitate de membri titulari ai CNA. Acestia vor avea un mandat cu o durata de sase ani.

In afara de cei sase membri ai CNA nou numiti, din Consiliu mai fac parte Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Christian Mititelu, Mihai Malaimare si Valentin-Alexandru Jucan, ale caror mandate vor expira fie in 2014, fie in 2018.

Mai precis, Iorga, Trepcea, Mititelu si Malaimare au fost validati ca membri titulari ai CNA in octombrie 2008, de Parlament, fapt pentru care mandatele lor vor expira in 2014. Narcisa Iorga a fost propusa ca membru al CNA din partea Presedintiei, Mihai Malaimare si Christian Mititelu au fost propusi de Guvern, iar Cristina Trepcea - de Camera Deputatilor.

Pe de alta parte, Valentin-Alexandru Jucan a fost numit membru titular in CNA in februarie 2012. Jucan a fost propus pentru aceasta functie de grupurile parlamentare ale PDL, iar mandatul sau va expira in 2018. Consiliul National al Audiovizualului este unica autoritate de reglementare in domeniul programelor audiovizuale, o institutie publica autonoma aflata sub control parlamentar.

Consiliul se intruneste, in mod curent, de doua ori pe saptamana, in sedinte publice si este mandatat sa monitorizeze radiodifuzorii si sa aplice sanctiuni in cazul in care constata incalcari ale reglementarilor in vigoare. Totodata, CNA elibereaza licente audiovizuale.

Membrii Consiliului sunt garanti ai interesului public si nu reprezinta autoritatea care i-a propus. Durata mandatului membrilor Consiliului este de 6 ani, iar numirea acestora se face esalonat, in functie de expirarea mandatului. In cazul in care un loc in Consiliu devine vacant inaintea expirarii mandatului, acesta va fi ocupat de supleant pana la expirarea mandatului initial de 6 ani. Membrii Consiliului au functie de demnitate publica asimilata functiei de secretar de stat, potrivit articolului 12 din Legea audiovizualului. MEDIAFAX

                                                                 Cristian LAURENŢIU

STATISTICĂ: Câte televiziuni şi radiouri sunt în România

Astăzi, 25 mai 2012 se împlinesc 20 de ani de la înfiinţarea Consiliului Naţional al Audiovizualului, organism creat ca unică autoritate publică de reglementare şi garant al interesului public în domeniul audiovizualului.
"Apariţia sa a fost dictată de raţiuni practice, din nevoia de a se stabili "regulile jocului" într-o activitate absolut nouă, aceea de difuzare a programelor de radio şi de televiziune de către radiodifuzorii privaţi, mai ales în condiţiile în care, activitatea în sine, difuzarea de programe în regim privat, începuse încă din primele zile de după 22 decembrie 1989 .Prima emisie de radio privată s-a produs pe 31 decembrie 1989, din clădirea Casei Scriitorilor de pe Calea Victoriei, pe frecvenţa de 92,7 MHz şi cu un emiţător ajuns în ţară prin intermediul Ambasadei Franţei la Bucureşti.  A urmat, la scurt timp, începerea emisiei Radio Unifan, la 11 ianuarie 1990, şi Radio Nova 22, la 19 ianuarie acelaşi an. Simultan, începea în România o altă activitate, absolut necunoscută până atunci, şi anume distribuţia de programe audiovizuale prin reţele de cablu, ceea ce a permis accesul nostru la cele mai importante programe europene de televiziune", se arată în comunicat.

Potrivit comunicatului, cadrul legal instituit prin Legea audiovizualului nr. 48 din 25 mai 1992 venea să reglementeze activitatea de difuzare în regim privat, începută de pionierii acestui domeniu, cu entuziasmul acelor ani, şi, implicit, să spargă monopolul de stat al posturilor publice de radio şi de televiziune. "Au fost create, astfel, premisele pentru dezvoltarea în România a unui domeniu de activitate care a cunoscut până astăzi un ritm al evoluţiei nemaiîntâlnit în niciunul din statele foste comuniste ale Europei de Est.  Anul 1992 a fost şi anul în care noul organism, Consiliul Naţional al Audiovizualului, a acordat primele licenţe de radio, de televiziune şi de distribuţie prin cablu, în cadrul primelor concursuri organizate", se spune în comunicat.

"După 20 de ani de audiovizual românesc, cenzurat doar de constrângeri financiare, ni se oferă acum un număr foarte mare şi variat de programe de radio şi de televiziune.  Astăzi, funcţionează în România un număr de 633 de posturi de radio, 750 de posturi de televiziune, cu emisie terestră şi prin satelit, precum şi un număr de 3727 de reţele de distribuţie prin cablu. Din această perspectivă, România se poziţionează printre cele mai dezvoltate pieţe ale audiovizualului, din Europa Centrală şi de Est", se mai spune în comunicatul CNA. Preluare Mediafax

ZIARIŞTILOR DIN ROMÂNIA, VI SE PREGĂTEŞTE CEVA!

Secretarul general al PDL Ioan Oltean se declară de acord cu modificarea legislaţiei astfel încât şi presa scrisă şi on-line să aibă un CNA, spunând că iniţiativa este una "de bun simţ şi oportună", transmite Agerpres. Oltean spune că ar fi primul interesat de existenţa unei astfel de instituţii.

"Şi eu am convingerea că această lege ar trebui modificată, pentru că, dacă se pedepseşte o televiziune pentru că te înjură la televizor, cred că nu e mai prejos să se aplice o sancţiune şi celor care te înjură în presa on-line", susţine liderul pedelist.

El consideră că mulţi se ascund în spatele internetului iar dintre aceştia mulţi nici măcar nu au studii de specialitate şi stăpânesc limba română. "Eu aş fi primul interesat, pentru că mulţi se ascund în spatele presei on-line şi te fac în toate felurile şi nu este corect. Cred că va trebui să gândim că legislaţia să se aplice şi celor care se ascund în spatele presei on-line pentru a aduce jigniri unor oameni, indiferent că sunt oameni politici sau sunt simpli cetăţeni ai acestei ţări", a declarat Oltean.

Liderul PDL consideră că o astfel de iniţiativă ar trebui să vină din partea jurnaliştilor şi că personal subscrie acesteia. Legiverarea unui astfel de CNA al ziariştilor în România POATE SĂ FIE CU DOUĂ TĂIŞURI. MAI PE ŞLEAU, SĂ SE ÎNCERCE ÎNCHIDEREA GURII ZIARIŞTILOR CU COLOANĂ VERTEBRALĂ DIN ROMÂNIA, A CELOR CARE NU LAUDĂ PUTEREA ŞI CLASA POLITICĂ, INDIFERENT DE CE CULOARE ESTE EA! DACĂ ŞI "CÂINELUI DE PAZĂ" A DEMOCRAŢIEI I SE PUNE CĂLUŞUL ÎN GURĂ, ATUNCI DEMOCRAŢIA ÎN ROMÂNIA VA AVEA ENORM DE SUFERIT!