Se afișează postările cu eticheta usl. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta usl. Afișați toate postările

marți, 25 februarie 2014

Ultima ora. USL S-A RUPT !!!

PNL-ul lui Crin Antonescu A DECIS IEŞIREA DE LA GUVERNARE. Rezoluţia prevede demisia miniştrilor liberali şi solicitarea demisiei lui Victor Viorel Ponta !!!
 Conducerea PNL a adoptat, marţi seară, 25 februarie, rezoluţia privind ieşirea liberalilor de la guvernare, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din formaţiune.
Fostul preşedinte al PNL Călin Popescu Tăriceanu a declarat, marţi seară, după ce PNL a decis ieşirea de la guvernare, că a votat împotriva ruperii USL, menţionând că este vorba despre o "decizie pripită" a formaţiunii din care face parte.
Anterior, surse liberale declarau că liderii PNL discută, marţi, în şedinţa Delegaţiei Permanente, un proiect de rezoluţie în patru puncte privind ieşirea de la guvernare a PNL, în text fiind solicitată şi demisia premierului Victor Ponta.
Rezoluţia prevede ieşirea de la guvernare, demisia în bloc a miniştrilor PNL şi a secretarilor de stat, solicitarea demisiei premierului Victor Ponta şi poziţia parlamentarilor liberali la momentul votului asupra noului Guvern Ponta.
De asemenea, în rezoluţie se constantă, potrivit surselor, încetarea existenţei USL.
Înaintea şedinţei, liderul PSD, premierul Victor Ponta a lansat un nou apel către PNL de a salva proiectul politic numit "Uniunea Social-Liberală" şi de a rămâne în Guvern.

În replică, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că l-a sunat pe Victor Ponta şi l-a întrebat dacă PSD este dispus la convocarea Camerelor pentru a se merge "pe formula stabilită", iar premierul a răspuns negativ, liberalul precizând că, astfel, situaţia se va tranşa în şedinţa liderilor PNL. Dupa 3 ani si 30 de zile USL-ul se rupe, asta in detrimentul oamenilor care i-au votat! E greu de spus ce se va intampla in continuare. Oricum, un om in seara aceasta se bucura. Il cheama Traian Basescu...

sâmbătă, 8 februarie 2014

Politica - Se ascut săbiile în USL. Cine va pierde?România, evident!

             de Gelu DRAGOS 

De mai bine de o lună de zile se aude de o viitoare ruptură între PSD şi PNL. Cert este faptul că doar miniştrii penelişti au fost remaniaţi. De cei a lui Ponta şi Dragnea nu se atinge nimeni. Zilnic pe posturile TV, dar în special pe B1, Antena 3, Realitatea TV, Romania TV, TVR News, liderii naţionali se suspectează şi acuză! Şi atunci, mă întreb: Ce să mai creadă „boborul”?! Trist e faptul că aceştia în conferinţele de presă, dar şi unii confraţi „comit” multe greşeli gramaticale, au un limbaj de mahala şi ...ne mint pe faţă. Ca în cazul accidentului aviatic unde nimeni nu este cu adevărat de vină, adică să plătească penal moartea a două fiinţe umane!
Pe harta corupţiei din Europa stăm prost, iar faptul că un fost prim ministru este în penitenciar, un europarlamentar, generali de poliţie şi armată, miniştri, deputaţi şi senatori, procurori şi judecători, primari, doctori, lideri de sindicat, nu oglindeşte adevăratul flagel al corupţiei din România. Cred că nici 30% dintre cei corupţi NU sunt închişi! Gândiţi-vă numai la Blejnar, la cazul „Flota”, la Liviu Dragnea şi alegerile parlamentare, la dosarele: „Loteria Română” şi George Copos, „Căprioara”, „Vaccinul”, „Rompetrol şi Dinu Patriciu”, „Tracia-Asesoft” şi Sebastian Ghiţă, etc. Cert este că unele dosare au fost blocate de instanţă iar altele s-au prescris la trecerea a 3 ani de când zac pe masa vreunui procuror sau judecător cu interese, ca să nu zic influenţabil.
     Interesant e faptul că toată lumea ( Ministerul Justiţiei, ÎCC, DNA, ANI, Parlament, Poliţie, Preşedinţie, servicii secrete, etc) se luptă cu corupţia, dar ea, corupţia, asemeni balaurului din poveste îşi înmulţeşte capetele. Vorba aceea: „Toţi corupţii, toţi penalii,/Traseiştii şi venalii/Sunt de condamnat la voi,/Da-i primim cu drag la noi...”Gestul învăţătoarei Blându (ce nume frumos a avut scorpia!) ne duce cu gândul că acest flagel se învaţă de către români încă din clasele primare. Personal, de azi nu mai dau bacşiş nici la ospătăriţa mea favorită! Să ştii Lili!!
    Ultima oră! Crin Antonescu l-a propus în locul lui Radu Stroe pe Klaus Iohannis la M.A.I. iar ministrul economiei Andrei Gerea a demisionat! Ieri demisionase şi ministrul finanţelor Chiţoiu!Evident, toţi de la PNL. Putem înţelege din aceste „rotiri de cadre” că Antonescu vrea să-şi consolideze poziţia în partid şi în USL şi implicit în cea de viitor candidat la preşedinţia României! Se joacă tare „monşer” şi încă n-a început oficial campania electorală!


miercuri, 8 ianuarie 2014

USL, sau cum se organizează un eşec


                                                                  de Andrei Pleşu
În istoria post-decembristă a României, eşecul politic al USL e un eşec de o incontestabilă originalitate. Să cîştigi alegerile în chip detaşat, să obţii o majoritate parlamentară uriaşă, să vii la putere pe un fond de nemulţumire economică acută, imputabilă guvernelor anterioare, şi să reuşeşti, în mai puţin de doi ani, să ratezi sistematic, pe mai toate planurile, este o probă rară de inaptitudine managerială.
Inevitabil, cei identificaţi îndeobşte ca „băsişti” îşi rîd în barbă contemplînd catastrofa. În ce mă priveşte, lucrurile mi se par mai curînd înspăimîntătoare. Cînd o guvernare dă cu oiştea-n gard, toţi avem de pierdut. Nu e loc pentru degustarea satisfăcută a prăbuşirii. Mai util ar fi, poate, să încercăm evaluarea pedagogică a cauzelor ei.
1. Alianţa USL era greu plauzibilă politic şi ideologic. Un partid de dreapta nu se poate împăca pe termen mediu şi lung cu unul de stînga, decît, eventual, pornind de la un program negociat îndelung, consistent, profesionist. Or USL nu a avut decît un singur program („Jos Băsescu”) şi nu a avut de oferit decît o promisiune frugală, fără structură fermă, fără un riguros calcul prealabil (”Vom repara tot ce au stricat Băsescu şi ai lui!”). Rezultatul a fost dezamăgitor:
A. Lui Băsescu i s-a confecţionat, inabil, un adevărat cult (negativ dar monumental) al personalităţii: are totul în mînă (cei de la putere ”n-au, de fapt, puterea”), e vinovat de tot ce nu le iese guvernanţilor, dar şi de partizanatul justiţiei, de gestiunea autostrăzilor, de îmbrîncelile dintre Ponta şi Antonescu, de meteorologie, de tot ce mişcă sau nu mişcă în patria noastră.
„Anti-băsiştii” nu mai realizează că frizează comicul şi nevroza. De ani de zile, scot mereu din buzunar aceeaşi panglică zdrenţuită, indiferent despre ce e vorba. Au ales soluţia cea mai la îndemînă: se culcă şi se scoală cu numele preşedintelui pe pernă, îl înfierează cu mînie proletară, îi pun coarne, îi dau cu tifla, îi scormonesc biografia şi afacerile. Din nefericire, toate astea nu schimbă nimic în bine şi nu pot explica, raţional, nenumăratele gafe politice şi administrative ale guvernanţilor.
B. Populaţia a fost îndopată cu aşteptări zgomotoase şi nerealiste, a căror neîmplinire provoacă frustrare şi nervi. Invocînd obsesiv pe cei cca. 7,4 milioane de români care, votînd contra lui Băsescu, ar fi îndrăgostiţi orbeşte de uselişti, useliştii au uitat cu totul de cei 11 milioane care, dintr-un motiv sau altul, n-au mers la urne, dar au o egală legitimitate şi acelaşi drept de a fi „serviţi” cuviincios de conducătorii ţării.
2. Liderii partidelor aliate sunt inşi de mîna a doua. Cel de la PC e de o remarcabilă paloare, Ponta nu poate scăpa de reflexele unui şmecheraş ţanţoş, Antonescu e inconsistent, inapt să ofere altceva decît o anumită surescitare demagogică, însoţită de mici crize de nervi. Toţi sunt neconvingători şi nu dau senzaţia vreunei competenţe specifice verificate în timp.
3. Membrii „normali” ai PSD şi PNL par să se fi resemnat cu o conducere perdantă, inadecvată adesea, mediocră clipă de clipă. Nici pesediştii, nici liberalii nu se mai arată interesaţi de prestigiul partidelor lor. Ori nu-şi mai dau seama că cei pe care i-au pus la vîrf şi pe care îi susţin deservesc imaginea comunităţii lor politice, ori îşi dau seama, dar acceptă situaţia ca pe o fatalitate.
4. Guvernanţii au avut ghinionul de a fi sprijiniţi mediatic de un mic grup de lăudători fără strălucire, aceiaşi seară de seară, oamenii unei singure teme (anti-băsismul) şi, de regulă, ai unei unice obedienţe: Dan Voiculescu. Legănaţi dulce de monotonia unei susţineri gata-făcute, guvernanţii au putut moţăi impenitent, călcînd neamendaţi în toate străchinile existente. Cei cîţiva critici rămaşi au fost evacuaţi scurt drept „băşişti”. De la o vreme însă, chiar şi anti-băsiştii sunt destabilizaţi de ceea ce se întîmplă în propria tabără şi dau semne de derută. Să fie cu Ponta? Să fie cu Antonescu? Să fie contra ambilor? Noroc că, pînă una alta, a rămas în picioare, marele adversar de la Cotroceni: singurul reper clar într-un discurs care şi-a pierdut mai toate criteriile!
5. Membrii guvernului, ca şi o sumedenie de parlamentari au făcut, cu o regularitate jenantă, proba unei incompetenţe profesionale, gramaticale, morale, culturale greu de acceptat cînd e vorba de „elita” politică a unei ţări. Cinci miniştri ai învăţămîntului în mai puţin de doi ani, patru miniştri ai culturii, portofolii oferite unor personaje aflate în anchetă penală, parlamentari semi-analfabeţ i (vezi Gheorghe Coman…), sau de o golănească iresponsabiltate (vezi S.R.Stănescu citind în plen documente false) sunt „accidente” greu digerabile, după ce ni s-a spus că a venit vremea marilor realizări, a politicii „cinstite”, a instituţiilor credibile. Ştiu, desigur, că pentru toate aceste derapaje e de vină Băsescu, dar niţică autocritică n-ar face rău şi dinspre tabăra nevinovaţilor…
6. Scena politică a avut de suferit şi de pe urma profilului artificial şi a influenţei absurde pe care le-au căpătat, în spaţiul public, figuri dubioase sau ridicole. Dan Voiculescu are toate atributele jucătorului descalificat, ocupat strict cu interesele şi umorile proprii, Dan Diaconescu a reuşit, în chip stingheritor, să păcălească o mulţime de români, pentru a furniza, ulterior, noi membri de partid PSD-ului, iar Gigi Becali şi-a exersat cu succes farmecele asupra liberalilor, făcînd, din fiecare ieşire a sa la televiziune, un penibil moment de circ. Cu asemenea actori, dezbaterea politică eficientă a sucombat în nesemnificativ şi haotic, cu sprijinul sprinţar al mediilor hămesite de rating.
7. Guvernanţii au avut, în sfîrşit, dezavantajul unei opoziţii nule. Oameni merituoşi din zona de dreapta n-au reuşit să devină suficient de simpatici, n-au reuşit să coaguleze în formaţiuni de perspectivă decît căznit sau superficial. Cît despre PDL, el pare condamnat la o convalescenţă perpetuă. Aşa stînd lucrurile, reprezentanţii partidelor din afara spectrului guvernamental ar face bine să nu se considere nici ei inocenţi, cînd contemplă situaţia generală. Deocamdată, sunt în război cu propria lor marginalitate, cu portretul pe care şi l-au făcut în trecutul apropiat şi în prezent, cu inexperienţa (sau neînzestrarea) lor electorală. Dar despre asta, poate, altădată. Preluare http://www.revista2 2.ro/usl- sau-cum-se- organizeaza- un-esec-36094. html







duminică, 8 decembrie 2013

Comunicat de presă senator Sorin Marius BOTA

Uniunea Social-Liberală

         Întrebat fiind de către presa locală dacă Uniunea Social-Liberala mai exista sau mai functioneaza bine in viziunea sa, senatorul PSD, Sorin Bota, a declarat:
„USL inca exista si daca vrem sa ne respectam promisiunile si planurile, suntem obligati sa functionam impreuna, sigur, facand modificari daca trebuie, pe ici pe colo! Precum in sport, unii mai ies din forma sau au obosit si trebuie inlocuiti in teren, tot asa si in politica, la guvernare sau in plan local. Important e sa functioneze o garnitura eficienta. Chiar si cei care gresesc pot fi corectati, ajutati, nu neaparat inlocuiti, deoarece oamenii se formeaza in teren, pusi la treaba acestia capata experienta, nu pe simulatoare sau doar citind teorie.  Exista totusi si o limita la greseli sau la prostiile care se pot suporta. Daca repeti greselile atunci inseamna ca ori esti prost, ori faci pe prostul (din alte interese), iar in acest caz trebuie luate masuri urgent! Fiecare partid din USL trebuie ca in ianuarie sa faca o analiza serioasa a oamenilor pe care i-a trimis in diferite functii executive centrale sau locale, sa faca modificari acolo unde este cazul, astfel incat uniunea sa functioneze perfect in 2014, altfel proiectul USL se compromite si nu mai are sens. Este obligatoriu ca urmatorul an sa fie cel mai bun!”




                                          Cabinetul senatorului 

sâmbătă, 2 noiembrie 2013

Ca-n România, nicăieri! Steaua, campioana Europei în 1986 batjocorită de anonimul Bănicioiu!!!

Un alt scandal în rîndul Generaţiei 86. Şi totul a plecat de la renta viageră oferită de Ministerul Tineretului şi Sportului. Şapte foşti componenţi ai echipei cu care Steaua cucerea Cupa Campionilor au depus dosare la MTS să primească o rentă de 1800 de lei lunar. Lovitura însă a fost puternică: doar două dosare au fost acceptate, şi cu multe eforturi din partea ministrului Bănicioiu, care a reuşit să-i treacă pe o listă a Academiei Române, de unde încasează lunar o indemnizaţie de merit! Cei care se bucură de o leafă pentru performanţa reuşită în 86 sînt Mihail Majearu şi Helmuth Duckadam. Alături de cei doi foşti componenţi ai roş-albaştrilor şi-au mai depus dosarele: Bumbescu, Bălan, Bărbulescu, Pistol şi Radu II. Aceştia nu au o situaţie financiară tocmai bună. Cum s-a ajuns aici ? FANATIK a aflat motivul pentru care dosarele nu le-au fost acceptate.
Majearu, atac la adresa lui Bănicioiu şi Academiei
Fără să afle că dosarul său a fost acceptat şi va încasa o rentă viageră, Mihai Majearu a lansat un atac la adresa MTS şi a ministrului Bănicioiu. “Chiar credeam că e ceva serios, că doar a promis un ministru, nu un om de pe stradă. Mă gîndeam că e un om serios, dar acum, sincer, ne-am săturat de promisiuni! Degeaba sînt intelectuali… Şi noi am fost nişte artişti, şi meritam aceste rente”. Nici reprezentanţii Academiei Române nu au scapăt de atacul lui Majearu, motiv pentru care fostul jucător de legendă a fost la un pas să-şi piardă renta. Duckadam şi ministrul Bănicioiu au intervenit, iar lucrurile s-au calmat. Nu însă şi restul jucătorilor din generaţia 86, care l-au certat dur pe Majearu pentru afirmaţiile din presă, dar şi pentru faptul că ei s-au ales fără bani.
Varianta oficială: Nu iau bani pentru că sunt buni de muncă!
Duckadam şi Majearu fac parte dintr-o lungă listă de personalităţi care se bucură de o indemnizaţie lunară. Pe listă se mai află nume sonore, cum ar fi actorul Radu Beligan, istoricul Constantin Bălăceanu-Stolnici, matematicianul Solomon Marcus sau criticul literar Eugen Simion. Cum cei amintiţi nu au probleme de sănătate, în cazul steliştilor s-a găsit un motiv de presă pentru a nu încasa renta. Şi anume: sînt apţi din punct de vedere medical şi pot avea activitate! În realitate, declaraţiile lui Majearu au indignat membrii Academiei, iar ministrul Bănicioiu nu a reuşit decît să primească promisiunea că şi dosarele lor vor fi acceptate pe viitor.
“Acum nu o să-mi tai o mînă pentru Academie ?!”
Pe lista propusă MTS s-a aflat şi Lucian Bălan. El a declarat pentru FANATIK că a rămas şocat să afle că pentru 18 milioane trebuie să demonstreze că nu este clinic sănătos. “Sînt total mîhnit că acel dosar a fost respins. Aveam nevoie de cei 18 milioane. Mi s-a spus că trebuie să fiu în incapacitate de muncă. Sînt curios ce doresc cei de la Academie ? Să-mi tai o mînă ca să arăt că sînt handicapat ?”, a reacţionat fostul component al Stelei.
Lista e lungă: trebuie să mai moară din ei!
Nemulţumit de decizia Academiei este şi Marian Radu II. El a dezvăluit pentru FANATIK că aşteaptă ca dosarul să-i fie aprobat, dar… şansele sînt reduse acum, pentru că acestea vor fi avizate doar în cazul în care va exista un deces în rîndul celor care încasează deja renta. „De zece ani ne tot promit că ne dau o rentă. Nici nu era vreo mare sumă… Ni s-a spus că lista e lungă, şi cînd se mai eliberează un loc, atunci primim şi noi indemnizaţie. Dacă se eliberează vreun loc înseamnă că trebuie să mai moară cineva. Mîine-poimîine o să auzim la Academie de noi că sîntem savanţi, savantul Bărbulescu, sau savantul Radu II”, a încheiat fostul component al Stelei. Preluare Fanatik


                                                                  CONSTANTIN RADU

N.N. Titlul îmi aparţine domnule Radu şi răspund în faţa tuturor cititorilor mei! GDL

luni, 21 octombrie 2013

Cea mai mare fraudă comisă de cel mai cinstit guvern (???)

Premierul Victor Ponta isi consuma rapid rezervele de credibilitate care l-au adus la putere. Caderea se reflecta tot mai clar in sondaje. Tendinta indica prabusirea, greu de evitat mai ales ca vin lunile de iarna. Nici un guvern dinaintea sa nu a avut parte de atatea proteste autentice si atat de masive, de atatea revolte in tara si la Bucuresti, nici o putere nu a contabilizat atat de multe esecuri majore intr-un timp atat de scurt. Oricum o intoarcem, oricate explicatii colaterale am gasi, ajungem in final la o constatare la indemana oricui: premierul Ponta si guvernul USL au fraudat masiv increderea publicului intern si extern.
Pentru a masca aceasta frauda de proportii, Victor Ponta a recurs la butaforie, dublu discurs, dedublare, comportament schizoid sau pur si simplu la minciuna.
Luati aproape orice tema majora si veti constata un furt de incredere. PSD si PNL au intrat in coliziune din primele luni de guvernare desi au promis o guvernare coerenta, inseland astfel o asteptare minimala. Premierul Victor Ponta a incercat, la fel ca Adrian Nastase, sa mentina aparentele falsificand agenda publica. Si-a subordonat aproape intreaga presa prin toate metodele posibile, de la contracte cadou pentru mogulii prieteni la amenintari si executia inamicilor.
Teapa de bisnitar data alegatorilor in cazul Rosia Montana sau in cazul gazelor de sist ar trebui sa fie o lectie pentru orice politician: nu poti promite chiar orice, nu te poti juca la nesfarsit cu vorbele pe principiul "vedem noi pe unde scoatem camasa cand ajungem la putere" fara sa platesti scump nota de plata. Vedem astazi cat mult rau pot face demonii nationalismului economic eliberati de USL in goana dupa voturi. Odata pusi la treaba, nu mai pot fi opriti usor si fac ravagii intr-o tara cu o cultura democratica si asa precara.
Daca Victor Ponta ar pica sa zicem maine, in urma celor doua proiecte de investitii care au scos oameni in strada, ar fi un dezastru. Nici un alt premier nu se va mai atinge vreodata de investitii straine in domeniul resurselor din simpul motiv ca ar risca sa irite instant sensibilitatea romanilor verzi. Or, Romania nu prea dispune de mare lucru in afara de resurse, iar reindustrializarea (cu toate costurile ei de mediu inerente) ar trebui sa fie proiect prioritar pentru orice guvern responsabil. Altfel, vom trai intr-o mare gradina botanica, foarte curati, dar putin mai rupti in fund.
Premierul Victor Ponta si guvernul sau trebuie totusi sa plece, nu pentru ca asa ii cer protestatarii, opozitia sau vreun analist despre care va spune in secunda doi ca e basist. Premierul Ponta si guvernul sau au probat uluitoarea capacitate de a compromite orice mare proiect incape pe mana lor. Acest lucru se intampla tocmai din cauza ca orice actiune majora initiata de premierul Ponta este subminata din start de lipsa de credibilitate, de amatorism, de un mod imatur de a actiona sau de suspiciunea relei credinte (vezi executia procurorilor) . Pentru toate aceste motive Ponta trebuie sa plece, nu pentru ca ar fi dorit sa faca un bine cu forta poporului sau si a fost refuzat violent.
Ar fi spre binele acesti tari ca guvernul Ponta sa nu mai faca nimic cat mai sta la putere pentru a nu periclita viitorul altor proiecte. Premierul Ponta crede, poate, la fel ca parintele sau politic, Adrian Nastase, ca poti supravietui cumparand bunavointa marilor puteri. Fostul premier are destula experienta, ar putea sa-i spuna sincer: nu se poate. Va afla asta, cel mai probabil, in vizita sa in Statele Unite, pentru care a insistat atat de mult. A trecut demult liniile rosii.
Pe termen scurt, publicul poate fi inselat. Insa pe termen mediu si lung, efectul este devastator. Institutiile statului sunt astazi aproape praf, autoritatea lor se face tandari, iar increderea - cea mai mare avere a unui politician - se pierde peste noapte. Ajuns in acest punct, nici un guvern nu poate merge mai departe intr-o tara normala. Romania nu pare a intra, totusi, in categoria asta.
Norocul premierului Victor Ponta este ca inca nu are rival, alternativele din interiorul PSD sint chiar mai rele, realitatea politica si situatia din Parlament fac putin probabila schimbarea sa din functie. Ponta are, totusi, meritul de a fi spulberat orice indoiala, de a fi fost convingator. Nici un om rational nu se mai indoieste azi ca Victor Ponta ajutat de USL a pacalit o tara intreaga, plus cativa lideri imporanti de afara care au decis ca merita sa-i acorde o sansa.
La demisie nu cred ca se asteapta cineva. Oricum, n-am afla niciodata cine a plecat de fapt din functie: deputatul sau premierul.
                                                                de Dan Tapalaga




marți, 10 septembrie 2013

Legea privind eutanasierea câinilor fără stăpân a fost adoptată

Legea care permite eutanasierea cainilor fara stapan care nu sunt adoptati sau revendicati in 14 zile de cand ajung in adaposturi a trecut de votul final al Camerei Deputatilor, forul decizional in privinta acestui proiect. Proiectul a fost adoptat cu 266 de voturi "pentru", 23 de voturi "impotriva" si 20 de abtineri.
La votul final au asistat de la balcoane si cateva zeci de reprezentanti ai ONG-urilor care sunt impotriva eutanasierii cainilor fara stapan.
Amendamentul a fost adoptat cu majoritate de voturi, dupa ce reprezentantii PDL, PSD si PNL si-au exprimat sustinerea fata de forma legii rezultata de la comisie.Mediafax


                                                                                      C.L.

sâmbătă, 3 august 2013

POLITICA ANTINAŢIONALĂ. OPINIUNI

Taxa pe nevastă şi copiii majori. De ce e în stare guvernarea Ponta!
    

Am vazut zilele astea in toata presa din Romania ca se pregateste introducerea celei mai originale taxe din Romania - taxa pe nevasta. Botezata original de presa, "taxa" inseamna, in fapt, ca intr-o familie ceva mai instarita, cel care lucreaza trebuie sa plateasca asigurari de sanatate si pentru sotul sau sotia care n-au loc de munca, dar si pentru copiii majori aflati in aceasta situatie.
Initiativa ar fi o premiera in România, asa ca te intrebi "care e rostul ei?" E simplu. Pur si simplu, Guvernul Victor Ponta e disperat sa gaseasca resurse pentru acoperirea gaurilor tot mai mari de la buget. Pentru ca, in ultimele luni, ele cresc.
Sa luam cateva exemple. Somajul a atins cel mai ridicat nivel din ultimii ani, fiind la 7,5%, asa ca scad incasarile la bugetul de stat si la cel de asigurari sociale si cresc, implicit, cheltuielile cu toti oamenii care n-au un loc de munca. Investitiile straine au scazut dramatic in primele luni ale lui 2013, cu o treime sub nivelul din 2012, sub pastorirea "inteleapta" a lui Dan Sova. Privatizarile care ar trebui sa aduca bani sau macar sa stopeze pierderile se transforma intr-un dezastru, asa cum a fost cazul Oltchim sau chiar si al CFR Marfa. In plus, au scazut cheltuielile cu investitii si avem acelasi blocaj al fondurilor europene.
Pe langa asta, se reduce TVA la paine, se pune forfetarul in unele zone, se cresc ajutoarele sociale pentru categoriile care voteaza USL si e nevoie de bani pentru multe, multe promisiuni facute votantilor, dar si clientelei politice.
De unde sa iei? Iei de la categoriile care mai au, chiar daca au putin. Spre exemplu, cresti salariul minim, chiar daca asta inseamna o presiune mult mai mare pe micii comercianti, care si asa abia o duc. Si pui taxe. Pe alcool, pe chirii, pe nevasta, pe tot ce poti. Cu grija, ca sa nu-i afectezi pe votantii tai traditionali.
Vorbim aici de un model etatist, stangist, prin care se crede ca cei care fac bani mai multi trebuie taxati mai mult si ca statul stie cel mai bine cum sa-ti cheltuiasca banii. Oricat ar spune PNL ca e de dreapta, pare a nu vedea ca politicile astea sunt de stanga.
Trendul asta va continua - vom vedea tot mai multe taxe, din simplul motiv ca asta e capacitatea Guvernului, in momentul asta. Marea lovitura data evaziunii fiscale, care sa aduca bani la buget, nu a venit, colectarea la bugetul de stat e tot extrem de scazuta, fondurile europene sunt unde nu-s, cresterea economica e inca prea modesta. Si, cand oamenii iti cer, n-ai incotro.

P.S. Pe când taxa şi pe aerul respirat de către români?! Sursa: Ziare.com

luni, 24 iunie 2013

Lilian Zamfiroiu, propunerea USL pentru preşedinţia ICR

Preşedintele Comisiei pentru cultură din Senat, Georgică Severin, a declarat luni, pentru MEDIAFAX, că propunerea USL pentru funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român (ICR) este diplomatul Lilian Zamfiroiu (foto).
USL susţine şi va propune în Senat pe domnul Lilian Zamfiroiu, actualul adjunct al ambasadorului nostru la UNESCO, o persoană care, de şapte ani, este la UNESCO, extrem de familiarizat cu ceea ce înseamnă diplomaţie culturală, o persoană cu o vastă experienţă în zona cultural-internaţional-diplomatică, un om care are capacitatea de a negocia, de a discuta, de a reuşi să ofere o atmosferă potrivită unei asemenea instituţii (Institutului Cultural Român, n.r)", a declarat Severin pentru MEDIAFAX.
El a mai precizat că Lilian Zamfiroiu nu este asimilat "unei tabere culturale". "Sper ca, cu tact, cu răbdare şi cu multă, multă diplomaţie, să terminăm acest război între oamenii de cultură în funcţie de simpatiile politice, iar ICR să promoveze valorile culturale româneşti", a mai spus acesta.
Totodată, Severin a declarat că funcţiile de vicepreşedinţi ai ICR nu vor fi discutate în şedinţa de marţi a comisiilor pentru cultură şi politică externă, în care va fi audiată propunerea USL pentru funcţia de preşedinte al ICR.
Întrebat de MEDIAFAX dacă au fost depuse şi alte propuneri pentru conducerea Institutului Cultural Român, Severin a menţionat că la comisie nu a fost depus nimic. "La noi nu au venit, dar, ţinând cont că această propunere vine din partea USL, chiar nu ar fi avut rost. Avem suficientă majoritate în comisii şi în plen şi nu cred că domnul Zamfiroiu poate fi contestat. Poate la ICR leadership-ul a avut un caracter de personalitate decât de management. Noi nu avem nevoie de cultul personalităţii preşedintelui la ICR, avem nevoie de un om care să conducă instituţia şi care să asigure un management eficient, inclusiv financiar, dar cel mai important, uman", a concluzionat acesta.
Lilian Zamfiroiu - propus de USL pentru funcţia de preşedinte al ICR - a absolvit, în anul 1987, Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti. După patru ani de activitate didactică, el s-a angajat, ca inspector de specialitate, în Ministerul Educaţiei, iar în 1997 s-a transferat la Ministerul Apărării Naţionale, Direcţia Relaţii Publice. În anul 2001, a intrat, prin concurs, în Corpul Diplomatic şi Consular al României, obţinând gradul diplomatic de secretar 1 în Centrala Ministerului Afacerilor Externe.
În toamna lui 2001, a început să coordoneze activitatea Direcţiei Arhive Diplomatice a MAE. În 2010, a obţinut titlul de doctor în istorie. În prezent, el deţine titlul diplomatic de ministru consilier şi este adjunct al ambasadorului României pe lângă UNESCO la Delegaţia Permanentă a României din Paris. În 2011, el şi-a lansat cartea "Relaţii diplomatice româno-italiene. 1918 - 1940", la editura Tritonic.
Comisiile reunite pentru cultură şi politică externă din Senat au cerut, pe 17 iunie, revocarea lui Andrei Marga din funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român (ICR), precum şi a vicepreşedinţilor Horia Gârbea şi Vladimir Simon.
"În conformitate cu solicitarea făcută în Biroul Permanent (al Senatului, n.r) de lunea trecută (10 iunie, n.r.), comisiile reunite de cultură şi politică externă au analizat situaţia documentelor prezentate de ICR, în conformitate cu legea, ne referim la raportul de activitate al ICR  pe anul 2012 şi pe contul financiar pe 2012. (...) Am constatat că, pentru prima dată, o instituţie aflată în subordinea Senatului nu a respectat legea (...) În consecinţă, am supus votului comisiilor reunite aflate în cvorum propunerea ca, pentru a evita astfel de situaţii, conducerea operativă a Institutului Cultural Român, respectiv preşedintele ICR, Andrei Marga, şi cei doi vicepreşedinţi (Horia Gârbea şi Vladimir Simon, n.r.) să fie demişi. Această propunere a fost votată cu o largă majoritate, 11 voturi «pentru», 4 «împotrivă»", a declarat atunci preşedintele Comisiei pentru cultură din Senat, GeorGeorgică Severinesta a explicat că motivul pentru care s-a solicitat revocarea conducerii Institutului Cultural Român este acela că instituţia nu a trimis raportul de activitate şi contul de execuţie bugetară pe anul 2012 până la data prevăzută de lege - 15 aprilie.
Ulterior propunerii înaintate de comisiile pentru cultură şi politică externă Biroului Permanent al Senatului, Andrei Marga şi-a prezentat demisia din funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român, potrivit unui comunicat remis, pe 17 iunie, agenţiei MEDIAFAX, de Biroul de Presă al ICR. În comunicat, Andrei Marga spunea că demisionează din funcţia de preşedinte al ICR, "cu solicitarea ca demisia să între în vigoare imediat".
Tot pe 17 iunie şi-a depus demisia şi vicepreşedintele ICR Horia Gârbea, după ce iniţial declarase că nu intenţionează să îşi dea demisia, pentru că nu se simte cu nimic vinovat. "Am decis să îmi dau demisia din această funcţie, pentru că deja comisiile din Senat hotărâseră revocarea mea. Eu am crezut că vom fi audiaţi, dar am înţeles că acest lucru nu se mai întâmplă. Domnul Marga îşi depusese şi el demisia. Mă aşteptam la nişte acuzaţii precise, la care pot să răspund fiind audiat", a declarat Horia Gârbea, pe 18 iunie, pentru MEDIAFAX.
Preşedintele Comisiei pentru buget-finanţe din Senat, Cosmin Nicula (PSD), a declarat, pe 13 iunie, pentru MEDIAFAX că Andrei Marga, preşedintele Institutului Cultural Român, a depus un raport de activitate pe 2012 al instituţiei incomplet, calificând documentul drept "o fiţuică".
"Nu am avut cum să dăm aviz în Comisia pentru buget-finanţe pe raportul de activitate al ICR pe anul 2012, pentru că acesta nu a fost trimis. ICR nu a depus nici raportul, nici contul de execuţie bugetară până la 15 aprilie, conform legii 356/2003, articolul 24. Institutul Cultural Român a trimis o execuţie bugetară pe primul trimestru din 2013", a declarat atunci pentru MEDIAFAX preşedintele Comisiei pentru buget - finanţe, Cosmin Nicula.
Institutul Cultural Român (ICR) trimisese, cu o zi înainte, pe 12 iunie, un comunicat de presă prin care anunţa: "conform legii, raportul anual pe 2012 al ICR a fost depus, în scris şi electronic, la Biroul permanent al Senatului pe 11 aprilie 2013 (nr. 4548/11.04.2013). Raportul este însoţit de contul de execuţie bugetară respectiv".
Cosmin Nicula a precizat, însă, pentru MEDIAFAX, referitor la comunicatul de presă trimis de ICR: "Domnul Marga dezinformează. A trimis o fiţuică".
Întrebat dacă preşedintele ICR a fost anunţat că documentele transmise Biroului permanent al Senatului sunt incomplete, senatorul PSD a spus că Marga a fost informat în legătură cu acest lucru.
"Eu l-am anunţat şi pe domnul Marga şi pe preşedintele Senatului (Crin Antonescu, n.r), dar şi pe preşedintele Comisiei pentru cultură din Senat, domnul Georgică Severin", a mai declarat acesta.
Totodată, Nicula a menţionat că, după ce a fost informat că raportul de activitate al ICR pe 2012 este incomplet, preşedintele ICR, Andrei Marga, nu şi-a arătat intenţia de a retrimite alte documente.
Ulterior, Andrei Marga, preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), a declarat, pe 13 iunie, pentru MEDIAFAX că raportul de activitate pe 2012 al ICR depus la Senat conţine toate informaţiile privind perioada menţionată, precum şi date referitoare la activităţile din primul trimestru al anului 2013.
"Eu am preluat preşedinţia ICR în data de 11 septembrie 2012, dar raportul face referire şi la perioada în care nu conduceam instituţia. De asemenea, a fost depus şi contul de execuţie bugetară cu informaţii referitoare la cheltuielile instituţiei", a declarat Marga pentru MEDIAFAX.
Totodată, el a precizat că, în jurul datei de 20 ianuarie 2013, a fost înregistrat la Senat un raport de activitate preliminar, menţionând că, ulterior, în apropierea datei legale de depunere a documentului, 15 aprilie, a completat raportul, având în vedere că i s-a transmis că structura acestuia este bună.
"S-a înregistrat la toate nivelurile - preşedinţi de comisii, preşedintele Senatului, primul-ministru -, pentru că noi informăm continuu. (...) La primul-ministru nu este obligatoriu, dar am vrut să-l informăm asupra situaţiei care e, şi financiară şi organizaţională. Raportul a ajuns peste tot", a declarat Marga.
De asemenea, preşedintele ICR a precizat că "Raportul depus în aprilie conţine anexe care documentează complet ceea ce s-a petrecut în 2012".
"Am intrat şi în 2013, am intrat până la data la care s-a depus raportul (11 aprilie 2013, n.r). Mandatul noii conduceri, prin conducere însemnând şi consiliul de conducere compus din foarte mulţi oameni, din 22 de oameni, mandatul a început la 11 septembrie, nu mai devreme. Acel raport cuprinde tot ce s-a făcut de la 11 septembrie - puteţi vedea textul - în partea de început a raportului este o referinţă amplă la 2012, la ce s-a făcut în 2012. Şi această referinţă amplă este apoi susţinută cu anexele care aduc toate datele. Există raport care acoperă toată activitatea pe 2012, plus perioada începând din 2013 (până la data depunerii raportului la Senat, n.r), dar 2012 - ceea ce se discută - este acoperit complet", a mai declarat atunci Andrei Marga pentru MEDIAFAX.
Pe de altă parte, premierul Victor Ponta le-a cerut miniştrilor Culturii şi Afacerilor Externe ca, împreună cu membrii comisiei de specialitate a Senatului, să analizeze activitatea Institutului Cultural Român (ICR) şi să se propună măsuri, inclusiv politice, deoarece "lucrurile nu merg bine" la această instituţie.
"O să vă rog ca, împreună cu comisia de specialitate de la Senat, să faceţi o analiză, împreună cu ministrul de Externe. Cred că, din păcate, situaţia la ICR nu merge aşa cum ne-am dori şi vreau să ne propuneţi, şi politic, şi Senatului, toate măsurile care sunt necesare ca ICR-ul, deşi nu e în subordinea Guvernului, dar colaborează cu Ministerul Culturii şi Ministerul de Externe, să redevină, totuşi, o instituţie care să ne ajute în promovarea culturii noastre în străinătate. Nu cred că lucrurile merg bine", i-a spus Ponta, pe 12 iunie, ministrului Culturii, Daniel Barbu, la începutul şedinţei de Guvern.
Premierul a precizat că a discutat deja în acest sens cu preşedintele Comisiei de cultură a Senatului şi că doreşte rapid o analiză şi luarea tuturor măsurilor care se impun.
Andrei Marga a fost numit la conducerea Institutului Cultural Român pe 11 septembrie 2012, prin vot în plenul Senatului.
Conducerea ICR s-a schimbat după ce, pe 2 august 2012, la câteva zile de la decizia Curţii Constituţionale de a declara drept constituţională Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 27/ 2012, prin care Institutul Cultural Român (ICR) trecea din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului, preşedintele de atunci al Institutului, Horia-Roman Patapievici, şi foştii vicepreşedinţii Tania Radu şi Mircea Mihăieş şi-au anunţat demisia.
Guvernul a adoptat, pe 13 iunie 2012, Ordonanţa de Urgenţă (OUG 27/2012) prin care ICR trece de sub autoritatea preşedintelui în subordinea Senatului, care numeşte atât conducerea operativă a institutului, cât şi membri ai consiliului de conducere. Conducerea operativă a ICR este asigurată de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, asistat de doi vicepreşedinţi, cu rang de subsecretari de stat, numiţi şi revocaţi din funcţie de plenul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, la propunerea Biroului Permanent al Senatului.

                                                                               de Diana Parvulescu


vineri, 1 februarie 2013

DEUTSCHE WELLE: România, o pată de ruşine pe harta Europei


La Bucureşti continuă cronica marilor neadecvări ale puterii USL-iste la democraţie, stat de drept, separarea puterilor, justiţie independentă. În consecinţă, imaginea externă a României se resimte în continuare grav.
Mai nou, Consiliul Europei s-a văzut nevoit să reacţioneze faţă de noua lovitură grea aplicată justiţiei de mai marii USL-işti. În reacţie la „legea super-imunităţii parlamentare”, după cum se poate intitula amendamentul adoptat în această săptămână de majoritatea USL-istă din forul legislativ, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjörn Jagland şi-a manifestat preocuparea. Liderul organizaţiei create de vesteuropeni după cel de-al doilea război mondial pentru ca să vegheze la menţinerea democraţiei, la respectarea libertăţilor cetăţeneşti şi a drepturilor fundamentale ale omului, le-a cerut experţilor săi juridici să examineze amendamentul adoptat la Bucureşti. „Sunt alarmat că schimbarea operată ar putea merge prea departe în protejarea parlamentarilor urmăriţi penal”, a spus el textual.
Avem de -a face aici, evident, cu o formulă diplomatică. În fapt, tentativele parlamentarilor de şterge limitele puterii legislative şi graniţa care-o desparte de puterea judecătorească sunt flagrante. Cum flagrante sunt şi încercările lor de a se face stăpâni peste justiţie, de a-şi supune procurorii, de a-i tutela pe judecători şi de a strâmba actul de justiţie.
Aceste încercări sunt cu atât mai revoltătoare, cu cât corupţia la nivel înalt în România face ravagii nu de azi de ieri. Iar în parlament şi guvern se lăfăiesc şi se ascund de braţul justiţiei zeci de penali, de demnitari corupţi, sau prezumtiv corupţi, cu condamnări penale definitive, sau cercetaţi şi daţi în urmărire pe motive cât se poate de întemeiate.
Că majoritatea zdrobitoare a USL nu i-a trimis la plimbare pe corupţii din rândurile ei, că n-a ales drumul epurării lor de candidaţi incompatibili s-au incapabili să reziste unor minime criterii de integritate, aşa cum a încercat măcar să facă, în PDL, comisia Monicăi Macovei, se ştie.
Dar această opţiune nu obliga, teoretic, formaţiunile promovate de Antena 3 să dea curs politicii impuse de penali şi să amendeze în Parlament reglementările în vigoare spre a produce legea superimunităţii parlamentarilor.
Dar, deputatul penal este, prin definiţie, inventiv. El ştie bine cum trebuie manipulată o instituţie democratică. De pildă instituţia imunităţii parlamentare. De ea a fost şi e nevoie NU pentru ca să-i apărăm pe hoţi, mituitori şi mituiţi, într-un cuvânt pe mafioţi, de braţul legii. Ea ne trebuie limitat, doar pentru ca reprezentanţii poporului, cei aleşi liber şi în cunoştinţă de cauză de către popor, să nu-şi vadă opiniile cenzurate dacă nu fac parte din grupările aflate la putere, ci sunt în opoziţie.
Dar lucrurile stau aşa numai într-o democraţie autentică. Şi într-un stat de drept demn de acest titlu. Dar cum e într-o ţară în care i se oferă deputăţia unui condamnat definitiv ca Verginel Gireadă? Sau un portofoliu de ministru unor inşi precum Relu Fenechiu, cel despre care se afirmă că a luat transformatoare vechi de trei decenii spre a le vinde statului la preţ de piese noi?
De câtă credibilitate se mai bucură oare un astfel de parlament şi de guvern, sau ţara care are parte de asemenea instituţii, aflate la cheremul postului tv patronat efectiv sau din umbră de un fost turnător al securităţii ceauşiste?
E foarte posibil ca PSD să fi reuşit să suprime din noua reglementare varii prevederi voiculescian - antonesciene care să fi fost încă şi mai flagrante în privinţa protejării de justiţie a parlamentarilor penali. Dar rezultatul efortului PSD-ist e departe de ce-ar trebui să fie.
Se aude că săptămâna viitoare Preşedintele Camerei Deputaţilor, Zgonea, se va întâlni cu secretarul general al Consiliului Europei. Zgonea ceruse anterior Consiliului Europei să nu difuzeze un comunicat de presă pe tema imunităţii.
Tăcerea presei e de aur pentru orice regim certat cu democraţia, cu libertatea, cu justiţia independentă şi nepolitizată sau cu măsurile anticorupţie. La fel şi tăcerea experţilor competenţi şi autentici, în stare să alarmeze opinia publică internă şi internaţională.
În genere, cum se întâmplă adesea în situaţiile în care lupii ajung paznici la stână şi nu se jenează să mai sfâşie din oile în mod iresponsabil încredinţate lor, vina li se atribuie mesagerilor ştirilor rele. Adică tocmai presei. Şi experţilor pe care-i citează.
Pe moment, mai-marii de la Bucureşti se războiesc cu agenţia Reuters. Şi cu Monica Macovei. Care, deşi e cea mai credibilă voce a României, în străinătate, şi a făcut mai mult decât oricare alt om politic român în afară de Traian Băsescu pentru o justiţie românească independentă şi pentru integrarea ţării în UE a fost calificată, culmea, drept „trepăduş” de către liderul PNL Antonescu. În cazul său e vorba, nota bene, de un politician care s-a distins în trecut prin talentul ieşit din comun de a dormi, de a chiuli din parlament şi de a se răţoi la personalităţi reale şi demnitari respectaţi de o lume întreagă, precum şi de a se afişa în postura unuia care se trage de şireturi cu Angela Merkel.
În opinia liderilor USL-işti, agenţia Reuters ar fi fost prea critică. Sau, altfel spus, ar fi „deformat adevărul”, după cum a afirmat textual Zgonea, susţinut de premierul plagiator Ponta. Ceauşescu rezolvase problema presei internaţionale în modul cel mai simplu şi mai convenabil. Dictatorul interzisese corespondenţilor de presă străini să mai pună piciorul pe teritoriul României. E atât de simplu să te lipseşti de ei!
Chiar, ce nevoie să mai fie de agenţii de presă străine? În fond, naţiunea dispune de un TVR proaspăt restructurat pe criterii USL-iste, cu ziarişti îndepărtaţi de bună seamă din motive politice, precum Feri Predescu, de la Constanţa. Sub bagheta magică a penalilor din USL din plin reprezentanţi atât în parlamentul supraponderal al ţării, cât şi în obezul său guvern, România redevine în viteză mare ce-a fost sub Ceauşescu: o pată de ruşine pe harta Europei.
În plus, ţara mai posedă şi guvernul paralel de la Antena 3, o televiziune de ştiri aflată la cheremul unui dat în judecată precum „Felix”, a cărei obedienţă, ca „Minister al Adevărului”, este notorie şi nu mai presupune de mult nevoia vreunor recomandări speciale…

vineri, 7 decembrie 2012

9 decembrie 2012


„...alegerile din 9 decembrie nu mai sunt despre a alege intre un rau mai mare si unul mai mic (eterna optiune), ci despre obligatia de a limita pe cat posibil dorinta unei puteri abuzive de a prelua controlul total asupra statului, de a dispune de o tara in mod arbitrar.” - Dan Tăpălagă, jurnalist
Răul își face loc în lumea și viața noastră în diferite feluri. De multe ori ne aflăm în situația „răului deja făcut” - când are rost să vorbim despre ce putem face ca să îndreptăm lucrurile și nicidecum despre ce se mai poate face pentru a preveni răul.
Una este să ajungem în fața unei farmacii unde zace un bătrân dărâmat la pământ și cu totul alta este să ajungem acolo când omul încă se clatină pe picioare. Să fiu întrebat „de ce nu l-am sprijinit” este nepotrivit dacă se știe că n-am fost la fața locului, dar este justificat pe deplin dacă, de față fiind, am stat și-am urmărit doar scena.
Te afli la doar câteva zile de o astfel de scenă. O scenă în care inculpați penal, oameni care și-au declarat intențiile de a desființa DNA, ANI și Curtea Constituțională, plagiatori, mincinoși, incompatibili cu sentințe definitive, corupți care se adăpostesc sub aripile imunității parlamentare se pregătesc să pună mâna pe puterea absolută.
Televiziunile și o parte din presă au lansat sondaje frumos alcătuite și în care gruparea alcătuită din cei de mai sus ți-a fost prezentată ca fiind câștigătoare sigură a alegerilor din 9 decembrie.
Și acum poate te simți deznădăjduit. Spui că votul tău oricum nu mai poate schimba nimic. La urma urmei este doar un vot.
Așa și trebuie. Pentru că dacă doar votul tău ar putea schimba lucrurile atunci n-am mai trăi într-o democrație. Ai fi conducătorul suprem a cărui voie se face... dintr-un singur vot.
Eu ți-aș adresa însă o altă întrebare. Care este cel mai mare bine pe care-l poți face în 9 decembrie 2012?
Dacă nu au reușit să te manipuleze și să te facă să le crezi minciunile atunci ai doar două opțiuni. Fie să te așezi pe margine și privești cum bătrânul se prăbușește, fie sari și încerci să-l susții.
Nimeni nu te va întreba de ce n-ai reușit dacă totuși ai sărit și ai intenționat să-l ajuți. Nu ți se cere garanția succesului. Nici măcar nu ți se cere să ai bune intenții. Pentru că bunele intenții neurmate de niciun fel de materializare a lor sunt fără nicio urmare practică.
Atât cel care credea că trebuie să sprijine bătrânul și nu l-a sprijinit cât și cel care era nepăsător din capul locului sunt oameni care au stat și l-au lăsat neajutorat.
Te invit în 9 decembrie să faci lucrul cel mai bun pe care-l poți face. Nu te invit să votezi cu un partid pentru că eu însumi nu sunt un partizan politic. Te invit însă să dai un vot negativ unei grupări care a devenit o amenințare reală pentru mulți dintre oamenii acestei țări.
Un vot negativ înseamnă să votezi orice în afară de USL.
Dar dincolo de vot mai este un lucru pe care-l poți face. Să trimiți acest mesaj și celor din lista ta. Ori să-l postezi pe facebook. Ori altundeva. Nu țin să aibă semnătura mea. Nu țin nici măcar să-l trimiți în forma în care l-ai primit. E al tău. Poți face ce vrei cu el. Iar dacă nu faci nimic nu vei muri în 7 zile și nici nu-ți vei pierde locul de muncă.
Ajunge dacă faci ce-ți dictează conștiința. Urmează-ți conștiința pe 9 decembrie 2012.

                    Marius Fersigan, 6 decembrie 2012, Tîrgu Mureș

vineri, 2 noiembrie 2012

EDITORIAL


Candidaţii, electoratul şi vremea!


      S-au definitivat listele cu candidaţii pentru Parlamentul României . Fiecare partid şi-a pus oamenii cei mai buni dintre cei buni şi campania de promisiuni, minciuni, aberaţii poate să înceapă. Doar aşa au şanse în România anului 2012 să se impună în rândul publicului. Cu această ocazie şi televiziunile reuşesc să facă un ban „cinstit” prin „prostirea”populaţiei. Lăsând gluma la o parte, candidatul pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie ar trebui să fie peste partid dar în acelaşi timp sprijinit de formaţiunea din care face parte, deoarece, în timp, s-a demonstrat că el are nevoie de un punct de sprijin mai ales în situaţiile când procentul de a merge la urnă este mic. Consider că va conta mult şi ajutorul, de toate felurile, pe care-l vor da candidaţilor - primarii, consilierii locali, alţi şefi de instituţii -  numai că şi aici vorbim de o problemă cu „dus şi-ntors”: sunt mulţi primari care după ce s-au văzut cu „sacii-n căruţă”în 10 iunie, nu au făcut nimic pentru comunitatea locală decât poate vreo sărbătoare, prilej de chef şi a-şi chema neamurile la mesele copioase pregătite cu această ocazie din banii comunităţii iar ei sunt percepuţi ca atare de către consăteni, adică votanţii din 9 decembrie. În acest caz „catindatul” care apelează la astfel de „ajutor” îşi taie singur craca pe care s-a cocoţat (în sondaje).
      Din ce am văzut până acum ARD-ul şi PP-DD-ul vor acţiona ca nişte aliaţi iar USL-ul care priveşte oarecum de sus bătălia din decembrie (bazându-se pe sondajele unde sunt bine plasaţi) s-ar putea să aibă aceeaşi dezamăgire cruntă în unele colegii şi per total ca Mircea Geoană la ultimele prezidenţiale.
    O altă problemă pentru candidaţi, indiferent de culoarea politică sau „traseul politic” pe care-l are în CV, o reprezintă electoratul însuşi. Votantul român este imprevizibil şi din ce în ce mai uşor de ...momit. Degeaba are un candidat un program, o imagine bună, a făcut ceva important pentru judeţul de unde provine că vine pe ultima sută de metri un contracandidat care promite mult, mai face câte o pomană electorală, împarte pixuri, calendare şi brelocuri şi se vede în avionul de Bucureşti!
      Dar cum până pe 9 decembrie mai este, să spun că eu mă tem de un singur lucru: să nu dea Dumnezeu vreme rea şi zăpadă multă de ziua alegerilor că va fi vai şi amar de alegerile şi prezenţa românilor la vot. În acest caz vor alege tot cei cu carnet de partid la purtător, cei cărora la plac cozile interminabile la două sarmale şi trei mici, cei cărora le place un pahar de răchie primit pe gratis la bufetul din sat, cei care-s în stare să-şi vândă şi mama pentru 50 de lei picaţi... din cer! Dar iar mă întorc şi zic, la ce „catindaţi”ne propun partidele politice acum, aşa electorat avem! Este ca în proverbul acela: „Datoria e ca râia!”
     Despre şansele candidaţilor maramureşeni de a accede în următorii patru ani în Parlamentul României, am să scriu în curând. Din păcate prea puţini tineri valoroşi doresc să ajungă acolo. Poate ştiu ei ceva...

                                                                                Gelu DRAGOŞ

joi, 16 august 2012

MANIFEST ÎMPOTRIVA DEMITERII MANAGERULUI CĂLIN POP!


Sunt alături de managerul general al Spitalului Judeţean de urgenţă „Constantin Opriş”, dr. Călin Pop

        Indiferent dacă se va supăra cine doreşte să-i ia locul sau nu, sunt în procent de 100% alături de actualul manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă „Constantin Opriş” Baia Mare domnul cardiolog dr. Călin Pop! Acesta de când este la cârma celui mare spital din Ardeal a dovedit profesionalism iar performanţele sale manageriale se văd cu ochiul liber. Recunosc că am scris odată critic la adresa instituţiei dar vina aparţinea indolenţei unei asistente şi birocraţiei care încă mai există în sistemul de sănătate românesc. Ceea ce m-a surprins plăcut însă la domnul dr. Pop, printre altele şi şeful catedrei de medicină de la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, a fost răspunsul prompt dat mie cât şi respectul pe care-l arată presei maramureşene în general.
              Revenind la managerul Călin Pop acesta s-a zbătut ca un leu, s-a folosit de toate cunoştinţele din străinătate pe care le are şi a reuşit şi să doteze spitalul cu aparatură modernă de sute de mii de euro numai dacă mă gândesc la Secţia de chirurgie pediatrică unde a adus un laparoscop de ultimă generaţie, apoi un osteodensiometru, un computer tomograf, un digitizor pentru Secţia Radiologie. Mă opresc aici cu exemplele dar ca simplu pacient în iarnă al Spitalului judeţean am mai observat ceva, curăţenie peste tot cu toate că se lucra la renovarea din temelii a spitalului, un comportament al personalului schimbat mult în bine. Şi atunci vin şi întreb şi eu ca simplu beneficiar al spitalului: DE CE TREBUIE SĂ SCHIMBĂM UN MANAGER CAPABIL DOAR DE DRAGUL POLITICULUI?! DE CE TREBUIE UN OM SĂ NU-ŞI VADĂ ROADELE MUNCII DOMNIEI SALE ÎNCUNUNATE?! DE CE TOT CE-I BUN ÎN ROMÂNIA, ÎN CAZUL DE FAŢĂ ÎN MARAMUREŞ TREBUIE SCHIMBAT SAU DISTRUS?!
       ÎNTREBĂRI PE CARE ŞI LE PUN MII DE BĂIMĂRENI CARE ÎN TOAMNĂ ÎN MOD SIGUR LA ALEGERILE PARLAMENTARE  VOR SANCŢIONA ACESTE DERAPAJE ALE DOMNILOR DIN USL!
P.S. Acest articol a fost scris la rugămintea unui pacient care face dializă la Spitalului Judeţean şi care s-a revoltat de-a binelea la aflarea veştii cu schimbarea dr. Călin Pop.

                                                                       Gelu DRAGOŞ

joi, 26 iulie 2012

Comunicat de presă


Senatorul Sorin Bota (foto) participă la conferinţa "Programe europene pENTRU creşterea competitivităţii şi rentabilităţii transportatorilor români. Rezultate obţinute şi proiecte de viitor" Bucureşti, Rin Grand Hotel.
Azi, 26 iulie a.c., senatorul Marius Sorin Bota participă, în calitate de parlamentar şi şef al departamentului de transporturi şi infrastructură din cadrul PSD, la coferinţa organizată de Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR). În cadrul conferinţei mai sus amintite, senatorul prezintă viziunea Parlamentului României pentru un sistem de transport competitiv şi durabil.
„România deţine o poziţionare strategică pentru UE, fiind o zonă de intersecţie a mai multor magistrale de transport, care leagă nordul de sudul Europei și vestul de estul acesteia.
Reţeaua de transport din România asigură legătura între rețeaua de transport comunitară și reţeaua de transport a statelor necomunitare vecine din Europa de Est și Asia.
Politica naţională în domeniul infrastructurilor de transport s-a focalizat, coroborat cu prevederile Deciziei Consiliului Parlamentului European nr. 1692/1996, pe dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport, care, conectată la reţeaua europeană de transport, va permite o dezvoltare semnificativă a competiţiei economice şi, implicit, crearea premiselor integrării rapide a economiei româneşti în piaţa europeană.
Parlamentul României este preocupat de implementarea direcţiilor politicii europene de transport pentru reducerea emisiilor şi creşterea competitivităţii, este conştient de necesitatea sprijinirii industriei de transport rutier din România în atingerea acestor obiective europene ambiţioase şi salută iniţiativele UNTRR de a oferi transportatorilor români programe europene pentru reducerea consumului de combustibil şi creşterea siguranţei rutiere, care se înscriu pe linia preocupărilor noastre privind dezvoltarea unui sistem naţional de transport la standarde europene şi prietenos mediului”, a declarat senatorul.
După părerea senatorului Sorin Bota, în România există atât voinţă politică, cât şi capacitate de a pune în practică planurile şi propunereile UE, si din punctul de vedere al absorbţiei fondurilor europene, România poate recupera, în următorul ciclu bugetar, ceea ce s-a pierdut până în prezent.
„La momentul actual nu poate fi vorba de incapacitate de absorbţie din partea României, ci de faptul că România se mişcă foarte lent din cauza lipsei de experienţă atât în cadrul Uniunii, cât şi, în mod particular, în managementul banilor europeni. Sunt de părere că parteneriatele public-private vor trebui să stea la baza proiectelor din domeniul transporturilor.
Putem vorbi de o serie de proiecte concrete de care România are nevoie în ceea ce priveşte infrastructura de transport, proiecte care lipsesc din lista proiectelor cu finanţare europeană, listă stabilită de Comisia Europeană.
În domeniul rutier, din perspectiva României, trebuie să existe mai mult decât un singur punct transfrontalier principal de conectare între state. De asemenea, pentru a asigura legăturile cu ţările vecine, trebuie instituite puncte de trecere în diverse zone (precum Giurgiuleşti şi Giurgiu)”, a declarat senatorul.

Cabinet Senator - Marius Sorin BOTA

miercuri, 4 iulie 2012

USL solicită sesiune extraordinară joi şi vineri pentru SUSPENDAREA PREŞEDINTELUI BĂSESCU

USL solicită convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară, joi şi vineri, pentru suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu.
Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a anunţat că Birourile permanente reunite au fost convocate, miercuri, 4 iulie 2012, la ora 17,00.
El a precizat că pe ordinea de zi figurează cererea grupurilor parlamentare PSD şi PNL pentru convocarea unei sesiuni extraordinare în perioada 5-6 iulie, având ca subiect propunerea de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu.
Anterior, surse parlamentare declar că Parlamentul ar putea da vineri votul pentru suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu (foto), după citirea şi dezbaterea documentului, joi, în plenul reunit, referendumul pentru demitere urmând a se organiza în cel mult două săptămâni.
Potrivit unor surse parlamentare, plenul reunit va citi şi va dezbate, joi, începând cu ora 9.00, cererea de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, la şedinţă urmând a fi invitat şi şeful statului.
După dezbaterea cererii de suspendare, documentul va fi trimis la Curtea Constituţională, cu solicitarea ca aceasta să dea aviz în 24 de ore, astfel ca vineri plenul reunit să poată vota cererea de suspendare din funcţie a preşedintelui.Preluare Mediafax


sâmbătă, 2 iunie 2012

VOTAŢI LA CONSILIUL JUDEŢEAN DE PE LISTA USL - CONFERENŢIAR DOCTOR NICOLAE IUGA !

Nicolae IUGA s-a născut în 1953, a absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. A susţinut doctoratul în Filosofie la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca sub îndrumarea lui Andrei Marga. În prezent este conferenţiar de filosofie şi ştiinţe politice la Universitatea de Vest "Vasile Goldiş" Arad, filiala Baia Mare, catedra Jurnalism.
Este membru PNL şi membru al Biroului Organizaţiei PNL Sighetu Marmaţiei.
Autor a peste 10 cărţi dintre care amintim:"Întoarcerea Casandrei" (eseuri) -1999; ""La porţile occidentului" - 2003; "Un muzeu de caricaturi" (analize politice) - 2007; "Dumnezeu şi mersul istoriei" -2010.
A tradus din limba franceză texte aparţinând lui Elie Wiesel, Karl Jaspers şi Hassan II, Regele Marocului.
A întreprins călătorii de studiu în Europa, Maroc, Egipt şi Israel.
VOTAŢI LA CJMM UN OM INTELIGENT - VOTAŢI DR: NICOLAE IUGA!!!

duminică, 5 februarie 2012

CINE VA CONDUCE ROMÂNIA ?!


Motto ”Greşeala tuturor devine tradiţie” – proverb românesc

Începutul anului 2012 este mai greu, pentru români, decât sfârşitul foarte greului an 2011. N-am ajuns încă la jumătatea lunii ianuarie şi iată că pornind de la o sfadă între Băsescu şi Arafat conflictul a ”explodat” şi s-a transformat într-unul în care poporul vrea să înlăture de la putere (dar oare vrea cu adevărat?!), regimul Băsescu – Boc. Că la manifestările de stradă organizate în acest sens au participat doar două – trei mii de oameni, sau în altă zi doar două – trei sute, că respectivele manifestări au fost instigate de cei de la USL, că oamenii au ajuns la limita suportabilităţii unei vieţi sociale dezastruoase, sau poate câte puţin din toate cele de mai sus, pentru mine, personal, nici nu mai contează şi iată şi de ce. Să zicem că pică Băsescu şi Boc, problema este cine vine în locul lor?! Cine vine şi ce vor face, bun, cei care vor veni? Păi, nu-i cunoaştem pe toţi? Nu i-am văzut pe toţi în exerciţiul funcţiunii în aceşti ultimi douăzeci şi ceva de ani? Cu ce sânt mai buni unii decât alţii? Care este diferenţa dintre PDL, PSD, PNL, PC? Era să includ în această enumerare şi UDMR-ul, dar ţinând cont de faptul că aceştia sânt singurii naţionalişti dintre toţi cei ce s-au perindat prin fruntea României, n-o s-o mai fac. Problema lor, de fapt a noastră, este aceea că ei sânt naţionalişti unguri şi nu români, iar în calitate de naţionalişti unguri au făcut şi fac în continuare, de la o lună la alta tot mai abitir, jocul idealului numit ”Ungaria Mare” (revenirea acesteia la frontierele existente înainte de 1918), iar problema cea mai gravă pentru noi este ca unguraşii se manifestă astfel aici, în România, iar noi nu facem nimic (cu excepţia unor declaraţii politice de toată jena în care părţi ale Ardealului sânt asimilate Tulcei, sau Caracalului!). Aceşti unguri, cu româna lor stricată şi cu voci sforăitoare, deţinători ai unui tupeu ce nu le va mai fi domolit decât cu forţa, îşi fac de cap, pur şi simplu, în mijlocul ţării şi-al poporului nostru… inert.

Pentru că ce speranţe să mai avem noi de la liderii Statului Român în apărarea unităţii naţionale când ei şi-ar vinde şi mamele celor de la UDMR doar, doar aceştia din urmă vor ridica mâna în această blestemăţie numită parlamentul României în favoarea lor, a primilor?! Nici cea mai mică speranţă! Dar poporul?! De la el ar trebui să pornească şi din partea lui ar trebui sa vină o ”presiune” fantastică împotriva chiar şi-a celei mai neînsemnate manifestări revizioniste maghiare. La obrăznicie, obrăznicie şi jumătate atâta timp cât este pusă în joc soarta integrităţii României.

Dar, mă rog, nu ăsta era subiectul nostru principal, ci acela că românii aşteaptă, vor, îşi doresc, în aceste zile, să pice regimul lui Băsescu şi al lui Boc, dar nu ştiu pe cine ar vede ei drept succesori ai acestora! Bine, nu mă refer aici la acei români implicaţi în viaţa de partid, la activiştii politici adică, şi nici la aceia care au fel şi fel de interese legate de un partid, sau altul. Aceştia îşi vor dori, desigur, să câştige ai lor, dar ei sânt foarte puţini la număr în comparaţie cu marea masă a poporului despre care este mai mult decât evident faptul că dacă nu explodează acum, în foarte scurt timp va face implozie pentru că din punct de vedere socio-economic ţara trece printr-o criză generalizată şi atât de puternică cum rar a mai avut ”parte”. Şi atunci, când treburile cetăţii nu merg bine, este mai mult decât firească implicarea directă a poporului, dar cu cine îi înlocuieşti pe aceşti, încă, actuali?

Pentru că tu vrei să trăieşti mai bine, vrei să fii mai bine îngrijit din punct de vedere medical, vrei să ai şcoli mai bune şi mai ieftine pentru copii, vrei să ai unde lucra iar acolo să fii respectat şi nu tratat precum un animal, vrei o locuinţă mai bună pentru întreaga ta familie, un confort ceva mai sporit, etc, etc.

Sânt aceste dorinţe ale tale nişte lucruri de neatins, la care n-ar trebui nici măcar să te gândeşti?

Da de unde. Ele ar trebui să fie nişte chestiuni absolut fireşti pe care să ţi le poţi procura prin rezultatele muncii tale cea de toate zilele la umbra protectoare a unui stat social aşa cum este cel român.

Păi da, dar tu nu te poţi bucura de aceste drepturi absolut elementare deoarece ele îţi sânt luate de la gură fix de către cei care ar fi trebuit să ţi le asigure – de cei, trimişi de tine de altfel, să te reprezinte şi să te conducă! Poate tu te-ai dus la vot, în ultimii peste douăzeci de ani, cu speranţe de mai bine; nu de îmbogăţire, cum greşit ne-ar putea judeca unii, ci doar de mai bine, sau pentru o viaţă mai liniştită, mai sigură şi mai decentă, că nu întâmplător ne atenţiona Domnul Eminescu atunci când ne spunea că ”Omul are atâta libertate şi egalitate câtă avere are.” Ei bine, nu averea bogatului o căutam noi, ci pe cea a omului cu trăire demnă, în spirit ortodox, tradiţionalist şi naţionalist aşa cum a fost format acest popor, dar datorită comportamentului conducătorilor României post-decembriste am ajuns să trăim târându-ne pe jos.

Ce va face bun, pentru popor, PSD-ul dacă va lua puterea de la PDL? Absolut nimic. Nu au condus România mai mult de zece ani? Dacă acum sântem la pământ asta nu li se datorează şi lor?! Oho, şi-ncă-n ce măsura! Ei, cu acel satana al României numit Ion Iliescu, au pus ţara pe făgaşul ăsta blestemat din care nu se mai poate ieşi.

Ce vor face bun, pentru popor, liberalii?! Hai să fim serioşi; păi n-au fost şi-ăştia la cârmă, nu le-am văzut putirinţa?! Zero barat!

E cazul să mai vorbim despre conservatori (apropo – cred că se răsuceşte-n mormânt marele şi adevăratul conservator Barbu CATARGIU, cel care trăia după propria-i lozincă: ”Totul pentru ţară, nimic pentru noi”, când îi vede pe ăştia de azi care s-au autointitulat ca fiind politicieni conservatori, asta ca să nu-l mai pomenim pe colosul Mihai EMINESCU; vă daţi seama, conservatorul Eminescu avândul de urmaş şi continuator al politicii sale pe… Dan VOICULESCU!!!), uneperişti şi alte astfel de căpuşe bine fixate pe lupii cei experimentaţi în demolarea unei ţări cum sânt PDL-iştii, PSD-iştii şi PNL-iştii?! Toţi o apă şi-un pământ şi toţi cu acelaşi unic scop – fraudarea banului public, indiferent de soarta celor care contribuie, în vederea îmbuibării lor fără vreo limită. Acestă greşeală, general valabilă, a devenit în România de după ’89 o adevărată tradiţie deoarece nu există niciun partid care să fi ieşit din ea. Ah, că există în cadrul respectivelor partide câţiva indivizi număraţi, probabil, pe degetele unei mâini care fac notă disonantă cu această tradiţie, da, aşa este, dar ”cu o floare nu se face primăvară” niciodată.

”Nu este om care să aibe ochi şi care să nu vadă că ţara aceasta bogată a ajuns o ruină. Ruină gospodăria ţăranului, ruină satul (o mână de oameni necăjiţi care se vaită), ruină comuna, ruină judeţul, ruină munţii văduviţi, ruină câmpurile părăginite care nu mai aduc nimica bietului plugar, ruină bugetul statului, ruină ţara. Şi pe deasupra acestor ruine întinse cât ţine pământul românesc, o ceată de mişei, o ceată de imbecili, o ceată de tâlhari fără ruşine şi-au ridicat palate în sfidarea ţării care geme de durere şi spre pălmuirea suferinţei tale, ţăran român. Niciodată în lume nu s-a văzut un tablou mai revoltător, mai dureros şi mai obraznic. Pe deasupra milioanelor de gospodării care se distrug, deasupra milioanelor de suflete sărace care plâng, se înalţă batjocoritor palatul tâlhăresc al jefuitorului de ţară.”

Acuma, aş vrea să vă întreb, dragi români, vi se pare real acest ultim tablou? Eu cred că este cea mai bună descriere a României anului 2012 chiar dacă ea a fost făcută în… 1933. Da, în 1933 s-a tras acest semnal de alarmă de către cel mai carismatic om politic român al tuturor timpurilor, Corneliu Zelea CODREANU – omul jertfei pentru popor. Acest ultim mare Căpitan al Neamului Românesc, cu milionul lui de legionari, reprezenta speranţa poporului că el nu va fi mistuit, totuşi, de calicia fără de margini a politicienilor de-atunci, faţă de care nu este cu nimic mai inferioară cea a ăstora de azi. Bine dar românii vremurilor votau masiv cu legionarii tocmai datorită acestui aspect, dar azi cu cine vor vota ei? Ce vor putea face ei pentru a da ţara pe mâna unui alt tip de politician decât cel care de peste douăzeci de ani îi fură până şi dumicatul de la gură?!

Iată, spre exemplu, două sugestii. Pot alege, chiar în acest an electoral, în zonele în care aceştia îşi vor depune candidaturile, membrii Mişcării Legionare acum organizaţi în Partidul Pentru Patrie (Totul pentru Ţară), dar mai mult decât atât pot adera cu trup şi suflet la Mişcarea Legionară în aşa fel încât peste patru, sau opt ani, să poată avea curajul să treacă la organizarea unui ”Tribunal Excepţional” care să-i cheme în faţa lui şi să-i judece, pentru trădare de patrie, ”pe toţi jefuitorii banului public” şi ”pe toţi cei ce-au primit mită înlesnind afaceri” din şi cu banul public. Dacă vor face aceasta, eliminându-i rapid şi pentru totdeauna din fruntea bucatelor pe toţi criminalii economici, şi după ce vor fi naţionalizat toate averile frauduloase şi ilicite făcute cu banii poporului, dar asta până la ultimul bănuţ, nefiind nevoie nici măcar să-nfunde puşcăriile cu aceşti scârbavnici pentru a nu se teme de faptul că au scos sabia, vor putea să strige ceva de genul: ”Prea şi-au imaginat aceşti domni că Ţara Românească este moşia lor, că legile s-au făcut pentru ca să le calce ei în picioare şi că noi suntem argaţii de pe această moşie pe care să ne bată la spate cu biciul.” – Căpitanul Zelea CODREANU.

Asta ar putea face românii, pentru binele lor şi-al viitorului neamului lor. ”Fără acest ceas al pedepsirii nu este posibilă nici o refacere în această ţară.” – spunea acelaşi Căpitan şi iată-l cât de actual este. Înaintea lui însă a fost un alt mare jertfitor ce a lăsat o învăţătură identică cu aceasta: ”Binele nu se face până nu se strică răul. Până nu trece iarna primăvară nu se face.” – Tudor VLADIMIRESCU.

Iată, stimaţi compatrioţi, de ne vom comporta aşa, stând pe astfel de poziţii nu neapărat legionare dar obligatoriu extrem de intransigente când e vorba de banul public şi de interesul naţional (unde, fără discuţii, cei mai buni români au fost legionarii), atunci în mod sigur se va sparge această nenorocită tradiţie care arată că în ultimii douăzeci şi doi de ani aproape toţi românii care au ajuns să conducă România, indiferent din ce partid politic au făcut parte, nu au avut decât o singură grijă – să fure cât mai mulţi bani din contribuţiile poporului fără nici cea mai mică apăsare legată de cele întâmplate cu poporul. Şi atunci, după o perioadă de câţiva ani buni, am putea trăi poate chiar şi noi, dar în mod sigur copiii noştri într-o Românie ”ca soarele sfânt de pe cer” (dorinţa lui Ionel MOŢA lăsată spre îndeplinire, înainte de a muri pentru crucea cea creştină, Căpitanului Zelea CODREANU). Totul, însă, depinde de popor, deci de noi. Numai şi numai de noi.

Dumnezeu să ne ajute în acest sens.

Sorin ANDREI