SIRTAKIS, UNDUIREA ÎN SPIRALĂ de… CIULEANDRĂ

Premiera Zorba’s Dionysos s-a jucat la noi, la Baia Mare cu casa inchisa . Intuiţia şi concepţia regizorală ale regizorului Marcel Ţop, şi-au găsit un public cald şi prietenos, dar mai ales un public avizat. După aplauzele frenetice din final, se cuvine să gândim spectacolul dinspre impactul emoţional şi spiritual al publicului spectator. Aşa este frumos şi drept, publicul s-a dovedit a avea o receptare pe măsura provocării făurarilor de spectacol . Umorul năucitor pune spectatorul la trudită încercare. Dai să râzi , să râzi cu poftă, să te distrezi carevasăzică. Din râsul năvalnic, sănătos, spectatorul rămâne priponit într-un chicot scurt şi parcă vinovat . Dacă te porneşti la râs, pierzi firul acţiunii delirante şi aduci spectacolul în deriziune. De exemplu, apariţia Străinei (CORINA MARCHIŞ) , fix la împărţeala colivei şi amintirilor, e de căpiere, concurenţa îndoliată nu e deloc ospitalieră cu intrusa. Rafalele de invective declanşează clipe de umor apocaliptic, inevitabil dai să râzi cu lacrimi. După trecerea la acţiune , nici nu ştii dacă străina a scăpat cumva doar chelfănită, sau dacă va fi primit şi ritualica piatră în cap. Scena nu se vede, nu se aude. Îţi cam trece pofta de râs. Urmărim şi un gropar pur sânge, Iancsi (ANDREI DINU). Acesta-şi debitează monologul sapienţial fix cum îl taie capul, printre alte năzdrăvane închipuiri, ţine şi o lecţie despre murire voluntară. Toate bune şi frumoase, logoreea savuroasă este exprimată cu umor. Să mori de râs, nu alta. . Praful se alege de mitul dacului măreţ şi temerar în faţa morţii . Năpraznica parodie e torpilată de craniul mititel cu clop pe creştet. Te frământa trimiterea involuntară la sărmanul Yorick. Publicul rămâne în cuviincioasă aşteptare a fantei tragice şi va rezista cu greu ispitei râsului cu hohote. Groparul este doar un spărgător de severe cutume maramureşene. Andrei Dinu sporeşte magistral tentaţia cascadelor de râs, până la sufocare . Este pregnant scenic şi alaiul de rugăciune închinată Sfintei Maria , un alai grotesc, de fiinţe parcă adunate de pe gârlă. Vor fi fiind ei nostimi şi potenţial de râs, numai că ne fulgeră aducerea aminte de cele sfinte, cu Sfânta Maică a Domnului, ocrotitoare a celor slabi şi nevoiaşi. Nu prea mai e nimic de râs. Publicul se face părtaş la adevărul sacru, cu milă şi îndurare la imaginea nevolniciei. Adonis (EDUARD TRIFA) cel gingaş şi graţios, nu poate să nu stârnească duioşia, cum e el cam slab de minte. Privirea disperată trimisă către taciturnul lui ocrotitor(RAUL HOTCAŞ) este dătătoare de gânduri nu foarte curate, nu insistăm prea mult în subiectul cuplului aproape imperceptibil echivoc. Primarul(IOAN COSTIN) pare puţin cam încurcat, dar preocuparea lui supremă este comunitatea lui ca teatru .

Actorii joacă şi se joacă , ţin publicul în captivitate , cu un arsenal ingenios de sugestii scenice . În scena castingului, se ia seamă, la un moment dat, de ipostaza statuară perfectă în care Andrei Dinu, ca actor, dăinuie fără clintire. O grimasă discretă, din colţul gurii, este ca o fină aluzie că totul e un joc , o joacă nevinovată. Spectatorul zâmbeşte cu condescendenţă, dacă este un casting mai ciudat, pentru că aşa cere scenariul, aşa să fie.

Într-un scenariu cu dedicaţie lui Zorba, ritualul văduvelor bocitoare este epicentrul spiritualităţii arhaice, cu ingrediente un pic asezonate contemporan. Văduvele şturlubatice( INNA ANDRIUCA , AURORA PRODAN, WANDA FARCAŞ , DIANA PODĂREANU, RODICA DUNCA) sănătoase şi predispuse la dulci păcate ; eros şi thanatos fără complicaţii abisale. Bocitoare autentice, profesioniste. Scena se înviorează la apariţia lor. Una nu seamănă cu cealaltă , sunt toate la un loc atunci când e cazul şi fiecare după capul ei . Nimic tenebros, lugubru, terifiant. În spaţiul elenistic,cel străvechi şi cel contemporan, şi, prin extensie, în tărâmurile misterioase ale Balcanilor, morţii cu morţii viii cu viii. Occidentalii se arată cam vexaţi, în faţa ereziei hedoniste. Bun, în spaţiul scenic de acţiune galopantă, apare şi elementul occidental, o tripletă de juniori( DRAGOŞ CĂLIN, EDUARD BÎNDIU ; MIRCEA GLIGOR). Răcnetul sălbatec cu care-şi fac apariţia, un răcnet de luare în posesie, trimite inevitabil gândul la invazia totală a romanilor asupra polisurilor greceşti. Ce răcnete triumfătoare izvodite din victorii militare, din conştiinţa unei mari puteri, din apartenenţa la un regn superior ! Şi ce seducţie ulterioară ! Învingătorul s-a lăsat sedus de învinşi. Tripleta junilor şcoliţi în spirit doct şi încorsetat, îşi vor lua porţia de ademenire în Balcani, mânaţi cu har de Zorba Dionysos . Ce mai contează dacă şiretenia poporului maritim e financiar cam păguboasă pentru studenţii neiniţiaţi. Şi Zorba pierde banii, rămâne singur şi descumpănit, dar o ia mereu sisific de la capăt. Până nu va mai fi. Deloc. Până atunci, e hăt hăt departe , deocamdată preoţimea , primarul şi învăţătorul au scăpat comunitatea de sub control. Nici în călugări( DORU FÂRTE, RĂZVAN PAŞCA, ROMOK CAROL) nu mai există siguranţă, nici nu-şi fac bine apariţia că-ţi vine a râde cu lacrimi, la cum sunt de pitoreşti şi de înclinaţi către cele lumeşti. Straiele nu reuşesc să-i uniformizeze.

Meritul regizoral şi al actorilor este acela de a nu umple formal scena cu figuranţi, ci cu personaje episodice expresive şi bine conturate atitudinal .

Bubulina(INNA ANDRIUCA) este construită cu permanenţa unei aure spectrale. Ritualul nupţial al morţii femeiii nenuntite niciodată, îi însoţeşte trecerea, fără sincope. Inna Andriuca nu şarjează, se expune cu naturaleţe, în datele biografiei de conjunctură, aura spectrală nu-i inhibă energia de mişcare, e o femeie stăpână pe viaţa şi pe moartea ei. Personajul nu e centrat pe tema vieţii expirate , Inna Andriuca îşi conturează autoritar şi cu siguranţă de sine personajul .

Atalanta ( DENISA BLAG), apariţie angelică într-o lume viciată de profan. Un înger cu şorţ şi cu mătura în mână. Ochii privind stăruitor la public, un zâmbet de o rară gingăşie. Farmec misterios, nu ştii de unde vine şi ce caută îngerul ăsta de fată nu numai pe scenă, între dulăii turbaţi ai societăţii instinctuale, ci poate chiar printre noi, adulţi nărăviţi în false judecăţi orgolioase şi inflexibile. Frumoasă şi memorabilă compoziţie de rol.

Precum se vede, stratul primordialei senzualităţi se lasă dezgolit şi face loc durerii existenţiale pure. Zorba ia act de fiecare anomalie a sechelelor tribale : violenţa, viaţa frântă înainte de a fi trăită, ticăloşia ascunsă în « dreptul » celui puternic, singurătatea sfâşietoare a făpturilor vulnerabile , rânjetul plebeu în faţa făpturilor năpăstuite .

Ajungem e cale naturală la personajul emblematic , la Nebuna din Creta( SANDA SAVOLSKY) . Actriţa îşi dă măsura experienţei scenice, desigur, a măiestriei artistice fără cusur. Ceea ce face diferenţa între ademenirea de sirenă a scenei cu public şi chemarea lăuntrică a unui personaj, este, la Sanda Savolski, unda de emoţie pe care o degajă din fiecare clipă dăruită publicului ei. Pentru că Nebuna din Creta e un personaj distant faţă de lumea din care îşi face apariţia. Imploră , aşa cum poate, fără replici explicite, imploră din toată fiinţa ei, mântuirea . Se cufundă în clar-obscurul resemnării, trăieşte frica, spaima groaza, într-o spirală fără de sfârşit a suferinţei sale însingurate. Ritmul în care Nebuna din Creta face câte un ocol în spaţiul scenic, indiferentă la exhibiţiile senzoriale, este un memento, un memento avertizor. Ea, nebuna fără leac, a mers, a mers până acolo unde nu a mai putut, ca să parafrazăm proverbul cretan. Tragicul insuportabil şi alienant. Iar Sanda Savolski îşi găseşte resursele interioare ale înţelegerii profunde.

Un personaj vivant, de o subtilă frumuseţe este Magdalena( ALEXANDRA VANCI). Actriţa Alexandra Vanci, pe post de scumpă belea pe capul bietului Zorba, nu se osândeşte să se maturizeze, îi este prea de ajuns osânda adolescenţei frânte. La ce bun să pună pasul mai departe ? Împreună cu Vali Doran , Alexandra Vanci formează un fel de cuplu analog cumva cu protagoniştii din « La Strada » lui Fellini (1954). Zampano şi Gelsomina în variantă contemporană. Magdalena, la umbra tutelară a preaputernicului Zorba. Magdalena e însă blândă, infinit de blândă. Dacă în viaţa ei anterioară, de copil, a învăţat că e urât să minţi, aşa rămâne, formată în spiritul corect şi drept. Sublimă în inocenţa ei. Actriţa Alexandra Vanci are partitură dificilă şi riscantă, ea însă îşi duce rolul cu virtuozitate şi cu implicare empatică subtilă faţă de personaj.

Salba de personaje cu mintea dusă sau rămasă în încremenire, este impresionantă în scenariul semnat tot de regizor, Marcel Ţop. Consemnăm şi criza erotică a doamnei învăţătoare(AURORA PRODAN), o simplă aparenţă de creatură posedată. Paroxismul eşuează în terapie culinară, în banalitate. Nebunia sacră mitologică, cu valenţele ei destructurante, este scoasă din uz. Nu nebunii strică ordinea lucrurilor. Presiunea distructivă asupra artei şi a bucuriei simple de a trăi o fac cei ca Savas(DORIN GRIGUŢA) de care ne temem toţi să nu ţâşnească la vreun colţ de stradă. Nebunia sacră antică şi-a pierdut virtutea magică, profetică.

Din puzzle-ul propus de scenarist, putem reconstitui întregul răului contemporan, ura omului faţă de om. Zorba’s Dionysos este iniţiat. Rolul său de călăuză sapienţială este cutremurător prin intensitatea trăirii şi netrăirii de care se contaminează . Îşi parodiază propria sa condiţie, îşi pune masca de falit, de de şmecher , de escroc sentimental , de băutor neobosit, de risipitor de timp , incurabil în dorinţa lui de peregrin, de muritor rătăcitor în toate dimensiunile posibile de prospectare a Balcanilor : mentalităţi, stereotipuri, cutume decăzute în forme fără fond, clişee exportate occidentuluiui , religiozitatea adusă în derizoriu, datini idioate. Zorba a obosit, şi odată cu el, este istovit însuşi Dionysos cel energizant.

Zorba mimează cu convingere aplecarea spre păcat, în fapt e biruit de inumanitatea şi de răceala înfrigurată a vremilor pe care le trăim. Actorul VALI DORAN străluceşte în acest rol de vis. Domnia se face una cu personajul, în Zorba făurit de el, ne recunoştem în neliniştile noastre, fiecare. Vali Doran îşi programează cu ardoare funcţia de personaj catalizator al celorlaţi semeni care se perindă prin existenţa sa aventuroasă. Zorba’s Dionysos se află în contemplarea unui sfârşit de ev, în Balcani şi Europa. Nu ne rămâne decât să facem haz de necaz, în ritm de sirtakis.

Zorba, tracul Dionys, este şi al nostru. Sincretismul atent elaborat în integralitatea spectacolului, ne trimite cu fineţe o sugestie, o sugestie abia perceptibilă. La un moment dat, în ritm de sirtakis, dansatorii unduiesc în spirală… de Ciuleandră.

                                                                                 Virginia Paraschiv

La mulţi ani, Virginia Paraschiv !

Una din persoanele dragi mie a Maramureşului Literar este doamna profesor Virginia Paraschiv, care astăzi împlineşte o vârstă frumoasă. Am fost tentat ca în titlu să scriu "La mulţi ani, mămico!", deoarece de când ne cunoaştem mi-a dat sfaturi, m-a certat când era cazul şi m-a iubit necondiţionat întotdeauna exact ca mama naturală Ana.
Mi-a fost alături la lansarea mea de carte "Instantanee maramureşene", la serbările elevilor mei, dar şi în activitatea culturală care o desfăşor la Cenaclul din Satulung, la Şcoala din Mireşu Mare sau la Centrul cultural Lucăceşti. 
Pentru toate acestea şi pentru cele care vor veni (sunt sigur de asta), familia de dascăli, Gelu şi Ana Dragoş vă urează un sincer "La mulţi ani!", sănătate, fericire, putere de muncă în a duce proiectele Centrului de Excelenţă "Porţile Nordului" Baia Mare, Maramureş, alături de soţul dumneavoastră, dr. Mihai Ganea, la bun sfârşit.
                                   
                                                   CURRICULUM VITAE

CURRICULUM VITAE, cu precizări privind activitatea publicistică, artistică, şi de critic literar şi de arte plastice, desfăşurată în exclusivitate după Decembrie 1989. Înainte de Decembrie 1989 m-am putut realiza în exclusivitate prin cariera profesională de profesor de limba şi literatura latină. Am realizat performanţe naţionale de excepţie, prin calitatea pregătirii asigurate elevilor mei din liceele din Focşani, elevi încununaţi cu premii şi lauri la Olimpiadele Naţionale de Limbă Latină.
Născută la 11.08.1947, Buzău.
– Absolventă a Liceului Mihai Eminescu, Buzău 1961-1965
– Admisă la Facultatea de Limbi Clasice, Universitatea Bucureşti 1965
– Absolventă a Universităţii de Limbi Clasice 1970;
– Diploma de absolvent al Facultăţii de Limbi Clasice, Bucureşti, media 10
– Gradul I didactic, media 10
– Activitatea profesională, didactică apreciată în toţi anii de carieră cu calificativul FOARTE BINE, iar în anul 2000, calificativul EXCEPŢIONAL
– Diplome judeţene şi naţionale pentru performanţa didactică în pregătirea elevilor la Olimpiadele de limba latină
– În perioada studenţiei, membru fondator al trupei de teatru contestatar şi de avangardă,Podul(spectacol memorabil: Conu’Leonida faţă cu reacţiunea, lectură a piesei clasice ,într-o versiune aluzivă la atmosfera comunisto-patriotardă);
– Membru al Societăţii de Studii Clasice;
– Actriţă principală în spectacolul din partea României, amfitrioană a Congresului de Latină Restitută;spectacolul regizat sub egida Teatrului Naţional, a fost susţinut integral, în limba latină, după textul lui Erasmus din Rotterdam, “Senatulus muliercularum”. Am strecurat în rol, profitând de ignoranţa “organelor”, un paragraf de protest la adresa politicii demografice a lui Ceauşescu(1970).
– Mentori spirituali:Cicerone Poghirc,Petru Creţia, Eugen Cizek, Iancu Fischer, Mihai Nichita, Dan Mihai Sluşanschi, Gheorghe Ceauşescu, Traian Zeccheru.
– 1970- Repartiţie guvernamentală la Focşani, la Liceul Unirea şi Liceul Al.I.Cuza; nu mi se respectă repartiţia.
– 36 de ani de carieră didactică, profesor de limba latină, marginalizat de autorităţile locale
1985 – profesor I, gradul didactic I, Lucrarea ştiinţifică “Poetica lui Lucreţiu”’
membru în comisiile naţionale de propunere de subiecte şi de corectură la
olimpiadele locale şi naţionale, nicio contestaţie în activitatea mea de profesor
evaluator, la şcoală, la bacalaureat şi la olimpiade
– 1989 – Proiect de reformă a latinităţii predate în învăţământul preuniversitar, “Poetica latină în şcoli”publicat în Revista Noastră, Focşani; Principiile emise în proiect vor intra în programa şcolară liceală, de după 1989;
– Profesor preparator( secţiunea literatură) al reprezentanţei elevilor din România pentru Olimpiada Internaţională CERTAMEN CICERONIANUM, de la Arpino

– Profesor evaluator la Licitaţia 010, anul 2000 pentru manualele de limba latină, numit prin Ordin de Ministru
– Membru al rezistenţei anticomuniste, cu un puternic şi sever autocontrol al eticii în spatiul public comunitar
– 1970-2009 căsătorită cu expertul în istoria mentalităţilor europene, Florin Paraschiv. Excelentă solidarizare în idei şi acţiuni, parteneriat cultural cu Florin Paraschiv. După moartea acestuia, mi-am propus să caut sprijin pentru publicarea postumă a celor două volume care nu au apucat să vadă lumina tiparului:”Viaţa cotidiană în Imperiul Roşu”, “Prinţul Terorii, Saint Juste”. Viaţa cotidiană în Imperiul Roşu a apărut în 2015, după o muncă de restituire postumă a manuscrisului, cu ajutorul partenerului actual de viaţă, doctor-scriitor şi editor, Mihai Ganea
– 1990, Consilier Şef la Inspectoratul de Cultură Vrancea, numit de ministrul Andrei Pleşu, la propunerea CPUN Vrancea, şi la recomandarea Facultăţii de Studii Clasice;
– 1990-1996 militant al opoziţiei democratice, purtător de cuvânt Alianţa Civică Vrancea, PNŢCD Vrancea, Convenţia Democratică Vrancea;
– Colaborator al ziarului “Cotidianul”(1991-1994);
– Colaborator al revistei rezistenţei anticomuniste din Paris,”Lupta”,susţinută moral şi mediatic în ţară de Antonia Constantinescu
– Publicist, pamfletar, editorialist al ziarelor locale vrâncene;Milcovul Liber, Unirea, Informaţia zilei
– Membru fondator al Asociaţiei Culturale Duiliu Zamfirescu;
– Prozator, proză politică, şi redactor “Oglinda literară”;
– Cercetător ştiinţific în domeniul esoterismului pitagoreic, finalizată cu analiza comparată a poeticii în limba latină a lui Milton, cu poetica lui Ovidiu;
– Traducător din Milton, secţiunea poemelor în limba latină;
– Unul din colaboratorii sociologului Michel Dion în activitatea lui de cercetare şi investigare a adevărului despre evenimentele din 1989 , cu focusare pe judeţul Vrancea. Am intrat adesea în polemică tranşantă cu privire la perspectiva cercetării sale istorice, dar am devenit erou privilegiat în cartea sa “Essai sur le fanatisme contemporain, Des hommes nouveaux de Roumaine auxcombattants d’Allah” editura L’HARMATTAN, 2002, Paris ( Michel Dion, membre du CNRS). Am dedicate mai multe capitole unde sunt caracterizată ca personaj Jean d’Arc de Roumaine , personaj asimilat rezistenţei morale antisistem definite de Vaclav Havel şi acceptate de Michel Dion.
– Comentator de texte:române, proze scurte, poezie, studii umaniste şi esoterice;
– Promotor de resurse umane talentate, sensibile şi ignorate mediatic;
– Membru al Cenaclului Asociaţiei Duiliu Zamfirescu,Focşani;
– Autor al unui studiu de caz literar deosebit, atipic în literatura română postdecembristă, LOLI, Ed.Transilvania/2002;
– Colaborator al revistei Agero, Stuttgart, Germania;
– Autor al volumului de proza , ”Noaptea urii graţioase”;
– Colaborator al cotidianului Ziarul de Vrancea, autor al unui triptic analitic, “Vrancea franceză”;
– Membru al Comisiei Naţionale de Limba Latină, coautor al programelor şcolare din gimnaziu şi liceele româneşti, după Decembrie 1989
– Aplicaţie în activitatea didactică permanentă a ideei europene, agreate şi promovate în comentariile literare ale elevilor de liceu.
– 2010, Căsătorită cu romancierul şi poetul Mihai Ganea, care, în dubla sa calitate, de scriitor şi de om de ştiinţă, mă sprijină în realizarea unor proiecte de comun acord, în spiritul ideii europene de tradiţie umanistă.
– Redactor critică literară revista virtuală FALEZE DE PIATRĂ, Londra
– Redactor critică literară revista print şi virtuală ITHACA, Dublin
– Administrator şi coordonator de proiect la site-ul cultural Cititor de proză
– Coordonator de proiect, împreună cu scriitorul şi jurnalistul Mihai Ganea, al site-ului CENTRUL DE EXCELENŢĂ PENTRU PROMOVAREA CREATIVITĂŢII ROMÂNEŞTI PORŢILE NORDULUI- România, Baia Mare
– Realizator emisiune tv Plus cultura, la studioul TL plus, Baia Mare
– Autor a peste 300 de texte publicate: proză, eseuri, critică literară şi de arte plastice, cronici de teatru, texte de atitudine civică împotriva monopolului în artă şi cultură practicat de vechii slujitori ai dictaturilor comuniste, stalinişti şi ceauşişti, mulţi din ei cosmetizaţi cu aura confecţionată a dizidenţei de lux.
– Redactor de carte, prefaţator la editura Transilvania al unor cărţi semnificative în spaţiul culturii româneşti, prin ineditul informaţiei şi prin valenţele formatoare ale bunului gust în cultura umanistă
– Moderator al unor emisiuni de Dialog Cultural cu personalităţi de excelenţă ale artelelor: artişti plastici, regizori de teatru , interviuri postate pe Centrul de Excelenţă Porţile Nordului
– Colaborare permanentă cu UAP, Sucursala Baia Mare, în vederea promovării manifestărilor de artă susţinute de artiştii plastici băimăreni şi maramureşeni
– Promovarea, continuă, prin textele scrise şi publicate, a necesităţii dezvoltării în România postdecembristă a alternativei de asociere liberă a oamenilor de cultură în afara sistemului moştenit de la la sistemul comunist defunct
– Redactor al revistei PORŢILE NORDULUI, print şi on line, o revistă de cultură şi civilizaţie, care selectează valori de creaţie artistică, ştiinţific-umanistă, din România şi Diaspora
– Realizator de evenimente culturale în spaţiul maramureşean, evenimente de ţinută , cu ecou public de prestigiu
– Invitat de onoare la vernisajele de artă plastică din Baia Mare şi din ţară, pentru a susţine punctul meu de vedere aplicat, hermeneutic, asupra artistului şi operei sale
– Activitate susţinută la evenimentele de lansare de carte, literatură, istorie, artă, invitată de către autori să prezint Cuvântul de Întâmpinare. O lansare deosebită a fost aceea organizată on line, cu ajutorul site-lui Cititor de proză , pentru unul din evenimentele editoriale ale Editurii Transilvania, consacrat în exclusivitate scriitorului MIHAI GANEA, pentru BATALIONUL DE PEDEAPSĂ, o carte-rechizitoriu la adresa abuzurilor criminale ale sistemului comunist în domeniul practicii medicale

Activitatea mea profesională de clasicist, de creaţie literară , de evaluare critică, de cercetare şi de promovare, a fost recunoscută în spaţiu public. Am în portofoliul personal nenumărate Diplome de Excelenţă sau de Recunoaştere, locale, naţionale şi internaţionale.
Medalia VIRTUTEA LITERARĂ conferită de Liga Scriitorilor Români
Cea mai mare parte din creativitatea mea publică de creaţie artistică şi intelectuală, se poate accesa pe internet, unde am folosit site-rile culturale de prestigiu pentru promovarea publică a activităţii mele, scrise sau audio-video.
Menţionez că înainte de 1989 am fost autor interzis, laolaltă cu Florin Paraschiv, soţul meu , aşa cum se deduce şi din dosarul obţinut postmortem de la CNSAS, pentru Florin Paraschiv. O piesă de teatru, Striveşte firele de iarbă, scrisă în 1982, a avut parte de recunoaştere publică de abia în 2010, deci după 28 de ani-Premiul II la Festivalul Naţional de Teatru Mihail Sorbu.
Personaj demn de respect în studiul de istorie şi sociologie al prestigiosul cercetător MICHEL DION- ESSAIS sur le FANATISME CONTEMPORAIN; Des Hommes Nouveaux de Roumanie aux combattants d’Allah, editura L’HARMATTAN, 2002, Paris( Michel Dion, membre du CNRS)

Notă: Activitatea mea de natură umanist culturală, precum şi opiniile şi acţiunile mele civice sunt reflectate prin comentariile din presa naţională şi internaţională, vizibile pe internet.

                                                   Virginia Paraschiv
                                                         Baia Mare

„Porţile Nordului” ca nişte porţi înspre ceruri…

   Cu mult interes urmăresc zilnic site-ul Centrul de Excelenţă în Promovarea Creativităţii Româneşti Baia Mare „Porţile Nordului”, fondat şi administrat de scriitorul Mihai Ganea şi eseista Virginia Paraschiv. Chiar de pe prima pagină aflăm cui se adresează şi ce îşi propune echipa Centrului de Excelenţă:” Voinţa noastră este aceea de a fi printre primii care înfruntă în mod deschis, resemnarea sinucigaşă a oamenilor de cultură şi civilizaţie, cu privire la statutul lor profesional, social şi cultural. Intenţia noastră este de a descoperi şi de a promova valorile autentice din ROMÂNIA PROFUNDĂ. Nu cerem voie ca să existăm, să ne afirmăm, şi să ne facem cunoscute creaţia şi spiritualitatea. Voi, cei care veţi trece prin PORŢILE NORDULUI, lăsaţi în urmă adversitatea şi indiferenţa!”

Centrul de Excelenţă în Promovarea Creativităţii Româneşti Baia Mare „Porţile Nordului” o are în componenţă şi pe Simona Michiş, fiindcă aici vorbim nu numai de site (cu ştirile proaspete şi evenimente literare) ci şi de revista culturală pe care o realizează Domniile lor numită simbolic „Porţile Nordului” (secretar de redacţie Emanuel Pope din Anglia), deja la a patra apariţie şi căutată din prima zi la chioşcurile de ziare din Baia Mare, de o televiziune proprie ce ne propune subiecte generoase din varii domenii: literatură, arte plastice, sculptură, religie, istorie, inclusiv rezistenţa la regimul comunist, educaţie, etc.

Interesant este faptul că are vizitatori fideli nu numai din ţară ci de pe întreg mapamondul, în special din USA, Republica Moldova, Anglia, Irlanda, Italia, Suedia, Germania, Canada, Franţa, Israel, Rusia, Brazilia, Ungaria, etc.

Începând cu anul 2014 se organizează CONCURSUL PORŢILE NORDULUI (eseu, proză, articol, cronică, jurnal) iar juriul este format din personalităţi: Virginia Paraschiv, Maria Sava, dr. Mihai Ganea, Stănică Budeanu ori Emanuel Pope.

Munca făcută cu pasiune, profesionalism şi drag pentru promovarea valorile locale sau naţionale dă roade, dovadă şi cei peste 30.000 de vizitatori până în momentul de faţă. Şi aşa cum o spune dr. Mihai Ganea şi Virginia Paraschiv se poate conta pe Domniile lor deoarece: „…suntem un grup de entuziaşti altruişti neafiliaţi politic sau economic. Pentru că de doi ani desfăşurăm cu succes activităţi de promovare a creativităţii româneşti în ţară şi peste hotare. Pentru că toată activitatea programelor noastre se bazează pe voluntariat 100%. Pentru că nu cerem nimic celor promovaţi, proiectul fiind 100% non-profit. Pentru că la baza tuturor încercărilor echipei noastre stă omul firesc şi efortul curat în spirit”.

Mulţumindu-le sincer că există, mulţumindu-le că avem unde posta gândurile, trăirile, evenimentele literare sau şcolare, creaţiile proprii (în proză sau în versuri), mulţumindu-le că de atâtea ori au fost alături de noi, cadrele didactice de la Şcolile Gimnaziale Mireşu Mare şi Lucăceşti, mai jos vă oferim adresele unde puteţi şi dumneavoastră, cei care citiţi aceste rânduri trimite materiale: mihai_ganea10@yahoo.com 

 https://www.facebook.com/mihai.ganea.33 .

                                                                      Gelu Dragoş