Trei reţete de Postul Adormirii Maicii Domnului

                                 Motto: „… când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii!”

                                                                   Matei 6, 16-18

Postul Adormirii Maicii Domnului e în principiu sever, nu atât de aspru ca ca Păresimile, dar nici atât de relativ lejer ca Postul Naşterii Domnului. Doar că e scurt, are două săptămâni.

Pentru lumea monahală, lunea, miercurea şi vinerea se ajunează până seara, când se mănâncă legume fierte fără ulei, pe când marţea şi joia, untdelemnul e permis, iar sâmbăta şi duminica e dezlegare la peşte şi vin.

                                                                        Sugestii:

Felul întâi:  Borş de legume

Ingrediente: 2 cartofi, o ţelină, o ceapă, 2 morcovi, o legătură de pătrunjel şi una de leuştean, 1 păstârnac, un sfert de varză, o mână de fasole verde, un dovlecel, 3-4 roşii, 2 ardei graşi, 1 litru de borş.

Preparare: Într-o oală mare, se pun la fiert în 3 litri de apă, moovul, pătrunjelul şi păstârnacul date pe răzătoarea mare, varza tăiată fideluţă, ardeii şi ţelina tăiate cubuleţe. Se acoperă şi se lasă să fiarbă. Când sunt aproape fierte se pun cartofii, dovleceii tăiaţi cubuleţe şi roşiile date pe răzătoare, decojite în prealabil şi fără seminţe. Când sunt bine fierte se adaugă borşul şi sarea. Se lasă să dea câteva clocote şi se adaugă verdeaţa fin tocată. După preferinţă, se adaugă şi câteva linguri de ulei.

Felul doi: Orez cu roşii la cuptor

Ingrediente: 1 kg de roşii bine coapte, o căpăţână de usturoi, o ceaşcă de ulei, 500 g de orez, 3 ardei tăiaţi solzişori, o legătură de pătrunjel fin tocat, o jumătate de cănuţă cu măsline negre tăiate felii (facultativ).

Preparare: Roşiile fără coajă şi seminţe se taie mărunt şi o jumătate din cantitate se pune într-o tavă tapetată cu ulei. Se presară deasupra sare, piper, pătrunjel, usturoi tăiat felioare şi zolzişorii de ardei. Se amenstecă orezul nefiert cu măslinele şi pătrunjelul. Jumătate din amestecul de orez se aşează în tavă peste stratul de roşii, iar deasupra se toarnă jumătate din cantitatea rămasă de roşii, apoi se presară ulei, sare, piper, pătrunjel, usturoi, ardei. Cealaltă jumătate din orez şi restul de roşii se adaugă tot în straturi. Se lasă la cuptor, să fiarbă încet la foc potrivit, cel puţin o jumătate de oră. Se mănâncă rece.

Desert: Prăjitură rapidă

Ingrediente: 1kg de mere, 200 g de făină,200 g de gris de grâu, 200 g de zahăr, 50 g de margarină (Becel sau Mega cu omega 3 :)  – pe bune!, dar în cazul ăsta, fiindcă e doar pentru uns tava, merge orice margarină, vegetală, evident).

Preparare: Se unge o tavă cu toată margarina. Se amestecă făina, grisul şi zahărul (fără apă) şi se toarnă în tavă. Deasupra se întind în strat uniform merele curăţate şi rase pe răzătoarea mare. Compoziţia se dă la cuptor potrivit, 30 de minute.

Reţete pentru Postul Crăciunului

 E nevoie doar de puţină imaginaţie pentru ca postul să fie ţinut mai uşor. Preparatele care nu conţin carne iau un timp mai redus de pregătire, sunt mult mai sănătoase şi ajută la detoxifierea organismului. În general, în vechime, postul era mult mai aspru decât în prezent. Toate zilele erau de ajunare, adică abţinere completă de la orice mâncare şi băutură până în ceasul al nouălea din zi, spre seară. Exceptate de la ajunare erau doar zilele de sâmbătă şi duminică. În prezent, gospodinele inventează fel de fel de reţete pentru a trece cu bine peste perioada de post. Iată un meniu simplu, pentru toate buzunarele, foarte gustos şi săţios. 

Ciorbă de sfeclă roşie

 Ingrediente: 500 gr. sfeclă roşie, 500 gr. cartofi, 2 morcovi, 2 păstârnaci mici,3 cepe medii, 2 ardei graşi (roşu şi verde), o legătură mare de leuştean, o legătură mică de pătrunjel,4 linguri de ulei de măsline, 500 ml. borş de casă

Toate legumele se taie mărunt apoi se pun la sotat puţin, doar până când ceapa şi ardeiul devin sticloase. După câteva minute se adaugă morcovul, păstârnacul şi cartofii lăsându-se aşa încă cinci minute. Într-o oală de ciorbă se fierb doi litri de apă, după care se adaugă legumele sotate. Se adaugă şi sfecla rasă pe răzatoarea de mere, se acoperă oala şi se lasă să fiarba în voie. Un secret al reţeţei, aşa cum ni-l împărtăşeşte Gela Dumi, învăţătoare, din comuna Unirea, şi pasionată de arta culinară tradiţională, este sfecla nefiartă. “Se opreşte puţină crudă pe care o veţi folosi la final pentru a da un aspect savuros ciorbei. După ce au fiert zarzavaturile câteva minute, turnaţi peste sfecla oprită (crudă) un polonic de supă din oala şi lasaţi-o în aşteptare până către final. Sfecla îţi va revarsa frumuseţea de culoare în lichidul respectiv”, povesteşte gospodina pe blogul său culinar, “Cufărul cu bucurii”. Între timp,  verificaţi gradul de fierbere al zarzavaturilor, potriviţi de sare şi când este totul fiert se adaugă borşul. Se lasă să dea în câteva clocote şi cu două minute înainte de final se adaugă în oala cu ciorbă şi zeama colorata din castronul în care s-a oprit sfecla. Veţi fi încântaţi să constataţi efectul acestui “tips” în momentul servirii ciorbei. Când se stinge focul se adaugă în oală, jumătate din verdeaţă, restul în momentul servirii.

Tocană de legume cu praz

Ingrediente: 600 gr. cartofi 3 fire praz 2 dovlecei mici 1 buc. păstârnac 1 buc. ardei gras roşu 1 buc. ceapă mare 2 morcovi medii 2 foi de dafin piper, cimbru, sare după gust o legătură pătrunjel 3 linguri de ulei de măsline dacă aveţi, dacă nu, merge şi de floarea soarelui 1 borcănel de 320 ml. cu roşii in bulion.

 Mod de preparare: "Se toacă legumele, se pun la sotat într-o cratiţă încăpătoare ceapa şi prazul, după două minute se adaugă ardeiul, apoi morcovul şi păstârnacul. Se toarnă apă cât să cuprindă legumele ( asta depinde şi de vasul în care gătiţi) apoi se adaugă cartofii, dovleceii şi roşiile cu bulion cu tot.  Se lasă să dea în clocot, se  completează cu apă, dacă mai e cazul, se adaugă foi de dafin şi mirodenii, puţin pătrunjel (se opreşte şi pentru final), se potriveşte de sare şi astea fiind gata, se dă cratiţa la cuptor pentru 30 de minute, cu capac. După 30 de minute e gata, cuptorul a fost la 180 de grade şi trebuie preîncălzit 5 minute. Poftă bună!

                                                                               Ionela S.

Postul Paştelui. Trei reţete de post din Maramureş

Bucătăria maramureşeană rămâne una absolut fantastică şi în perioada de post, indiferent dacă vorbim de Maramureşul istoric, Codru, Chioar sau Lăpuş. Un motiv în plus pentru turişti să viziteze Maramureşul Pascal!

1. Fasole uscată cu varză murată

Cu o seară înainte de a prepara mâncarea, fasolea se pune în apă rece. Dimineața se poate pune la fiert, iar separat se fierbe varza murată tocată. Când ambele sunt fierte, se pun în același vas. Se face un rântaș cu ulei și se pune peste ele, alături de puțin piper. Cei care preferă mâncarea mai acră, pot să guste și să adauge zeamă de varză. Eventual, se poate frige o linguriță de boia în puțin ulei și se poate turna deasupra.

2. Sărmăluțe de post ca în Maramureș

 

Se folosesc frunze de varză acra sau de varză proaspătă, opărite cu o zi înainte. De asemenea, se pot folosi frunze de viță sau de gulii. Mai este nevoie de 250 g orez, 250 g pasat sau mălai măcinat mai mare, 2 cepe tocate, 2 morcovi dați prin răzătoare, 250 g ciuperci, 100 ml ulei, 100 g faină, ulei, sare, piper, cimbru.

Pentru umplutură se călește ceapa în ulei și se adaugă o roșie tăiată mărunt (sau o linguriță de paste de tomate), orezul, pasat, ciupercile date prin mașina de tocat cu ochiuri mari, morcovii și condimente. Compoziția se lasă la rece cel puțin 10 minute, apoi va fi folosită pentru a umple frunzele. Gospodinele din Maramureș obișnuiesc să pregătească sarmalele la cuptor, în oală de lut. Pe fundul vasului de pune un strat gros de varză și o crenguță de cimbru. Sarmalele se așază în straturi, fără să fie presate. Deasupra se pune, de asemenea, un strat de varză. Peste acest ultim strat se toarnă ulei. Interesant este că oala nu se acoperă cu un capac clasic, ci cu un aluat.

Aluatul se face din 100 g făină, apă, sare și piper. Se obține o foaie groasă, de un deget, care se pune peste oală ca un capac. Aluatul se lipește bine de gâtul oalei; acesta nu va permite pierderea aburilor, iar sarmalele vor fi mai fragede, mai suculente. Oala stă la cuptor circa 40 de minute, la foc potrivit. Când se stinge focul, se mai lasă oala în cuptor aproximativ o oră.

3. Ardei umpluți cu orez

Se folosesc 10-12 ardeo grași, 200 de grame de ciuperci, 100 g orez, o ceapă, o cutie de roșii în suc (sau 3-5 linguri bulion), pătrunjel verde, sare, piper, ulei și, opțional, un mix de legume.

Ceapa tocată se călește în ulei încins și se adaugă ciupercile tăiate și orezul. Când ceapa devine sticloasă, se toarnă o cană de apă și se adaugă o lingură de mix de legume. Apoi, se lasă să fiarbă până se înmoaie orezul. Se stinge focul și se adaugă verdeața tocată. Amestecul obținut e folosit la umplerea ardeilor. După ce ardeii sunt umpluți, sunt așezați într-o cratiță. Peste ei se vor pune câteva roșii tocate, alături de sucul de roșii. Se adaugă apă până se acoperă ardeii. Cratița acoperită intră apoi la cuptor, unde va sta aproximativ 45-60 de minute.

Surse: formula-as.ro, maramures-online.blogspot.ro

                                                                                      înv.  Ana Dragoş

Cinci moduri în care salatele te îngraşă

Dacă mănânci numai salate nu înseamnă nici că ai o dietă echilibrată, nici că vei slăbi, mai ales dacă le îneci în sosuri sau le adaugi cartofi prăjiţi.

1. Îi adaugi prea multe fructe uscate

Fructele uscate fac salata mai gustoasp, îi adaugă textură şi un plus de fibre alimentare, dar în multe cazuri, conţin tot atât de multe calorii ca bomboanele. Numai un pumn de merişoare uscate pot să conţină până la 29 de grame de zaharuri. De altfel, este posibil ca unele dintre fructele uscate din comerţ să aibă zahăr adăugat, aşa că citeşte cu atenţie eticheta şi evită-le dacă eşti la dietă.

2. O îneci în dressing

Aceasta este una dintre cele mai la îndemână metode de a face salata mai apetisantă pentru cei care nu iubesc „iarba“ şi, de asemenea, de a o transforma, practic, în junk food. A nu se înţelege să nu pui niciun fel de dressing în salată, niciun pic de ulei de măsline. Mai ales că 3 grame de grăsimi mononesaturate ar putea ajuta organismul să absoarbă mai bine substanţele nutritive din legume, potrivit unui studiu realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Purdue din SUA. Ţine cont că două linguri de ulei conţin mult mai multe grăsimi decât atât: 12 grame de grăsimi şi 120 de calorii.

3. Pui prea multă brânză

Evident, tot ceea ce conţine brânză e mai gustos, fiindcă adaugă grăsime, o textură cremoasă şi, de multe ori, şi sare. Totuşi, trebuie ştiut că telemeaua de la ţară, oricât de bio şi de bună, conţine cantităţi mari de grăsimi saturate. O bucată de brânză cât două zaruri adaugă salatei nici mai mult, nici mai puţin de 150 de calorii şi 15 grame de grăsime. Dacă eşti, într-adevăr, un mare amator de brânză, pune în salată brânză cu mucegai sau de capră, fiindcă, având un gust mai puternic, te va face să mănânci mai puţină.

4. Pui crutoane

Cu crutoane, salata devine mai crocantă şi tot ceea ce este crocant este perceput ca fiind foarte bun de creierul nostru. De multe ori însă, mai ales la restaurante şi la fast-food, aceste crutoane sunt, de fapt, pâine albă prăjită şi nu aduc salatei decât calorii în plus. Numai şase crutoane de dimensiuni medii conţin cam 30 de calorii şi 75 de miligrame de sodiu (care, în exces, pune inima în pericol). Şi cine îşi pune în salată numai 6 crutoane?

5. Îi adaugi pui prăjit sau „crispy“

În timp ce 100 de grame de pui fără piele gătit pe grătar ne oferă 20 de grame de proteine şi mai puţin de 5 grame de grăsime, aceeaşi porţie de pui prăjit sau „crispy“, adică în crustă de făină şi ou, aduce în corp 17 grame de grăsimi, cele mai multe saturate, potrivit ABC News. Cam tot atâtea conţine şi un cheeseburger. Sursa: Adevarul

                                                                   dr. Iulian COZA

"Intelectuali la cratiţă" - o carte care nu trebuie citită pe stomacul gol

Fie că au sau nu legătură cu instrumentele de gătit, autorii au scris despre felurile lor de mâncare preferate şi le-au dezvăluit reţetele, împreună cu povestea descoperirii lor. "Bomboana de pe colivă" a fost criticul Dan C. Mihăilescu, care a prezentat în carte reţeta felului de mâncare celebru la parastase şi înmormântări. Acesta a povestit că şi-a dorit chiar să aducă o mostră din coliva recomandată, la lansare, dar înţeleapta lui soţie i-a interzis acest lucru. Pasiunea criticului pentru colivă a început încă din copilărie, când locuia lângă cimitirul Bellu şi, de fiecare zi de sărbătoare, se ducea să primească pomană. El şi-a amintit că doamnele în doliu se îndemnau una pe alta să îl fericească cu pomeni, spunându-şi : "Dă-i ăluia mic şi umflat, să vezi ce frumos spune 'bbbbogdappproste'".

Vlad Zografi i-a sfătuit pe cei prezenţi să nu facă imprudenţa de a citi cartea pe nemâncate, în timp ce Ioana Pârvulescu, autoarea care este, de altfel, şi coordonatoarea volumului, a spus că există multiple asemănări între intelectuali şi bucătari. Una dintre ele este că începătorii sunt detectaţi imediat şi în clasa intelectualilor şi în cea a bucătarilor, pentru că le ia mai mult timp să facă lucrurile. Astfel, scriitoarea a mărturisit că i-a luat să facă o pastă de peşte tot atât timp cât i-ar lua să scrie un articolmare de trei pagini. Un alt impediment pentru ea au fost ochelarii, care nu i-au folosit prea mult atunci când a plâns la tăierea cepei pentru pasta de peşte.

Gabriel Liiceanu a scris reţeta "Creveţi a la Rome" cu gândul la ratările culinare ale unora dintre cei mai fini intelectuali români. Astfel, el a povestit cum Monica Lovinescu a făcut cele mai crocante macaroane cu brânză pentru primii ei oaspeţi francezi, la Paris, şi cea mai răvăşitoare (nu neapărat în sens bun) mămăligă pripită, dar şi cum Constantin Noica a fost complet nedumerit când a observat pe propria piele că nu din boabe întregi se fierbe cafeaua.

Volumul include 20 de autori, care au scris 50 de reţete cu poveste, plus un bonus surpriză de la Emil Brumaru. Dar, din "Intelectuali la cratiţă", cititorul nu află doar cum se gătesc coliva a la Dan C. Mihăilescu, halvaua din amintirile lui Gabriel Liiceanu, mousse au chocolat a la Neagu Djuvara şi ce înseamnă, cu adevărat, vinul roşu "la temperatura camerei", ci şi poveşti despre sărăcia din timpul comunismului, cum a fost Neagu Djuvara piccolo pe nepusă masă, cum a vrut Oana Pellea să păstreze secretă o reţetă celebră a mamei sale sau cum trebuie să te porţi la masă cu un micuţ mofturos, precum Tania Radu.

La lansare au mai participat Livius Ciocârlie, Marius Chivu, Monica Pillat, Mircea Cărtărescu, Ioana Nicolaie şi Antoaneta Ralian. Cu ocazia evenimentului au fost prezentate, pentru degustare, câteva dintre felurile de mâncare prezentate în carte, iar Voicu Rădescu, de la clubul Green Hours, a publicat un meniu special, cu delicatesele din carte (ingrediente şi autor). În meniu sunt cuprinse şi mici glume de bucătari începători. Astfel, la reţeta lui Andrei Pleşu "Peşte cu salvie a la Horia Bernea", autorul menţionează între ingrediente "fileuri de peşte-spadă (aşadar nu cap, nu coadă)". Gabriel Liiceanu a povestit că, iniţial, spre oroarea sa, intelectualul a pus peştii întregi în tavă.

"Intelectuali la cratiţă" este o carte caldă, emoţionantă, cu amintiri inedite, care poate fi folosită în mai multe feluri: carte de bucate - aproape toate reţetele sunt noi sau au ceva special în ele, care le schimbă, şi nu pot fi găsite în alte volume. Indicele de la sfârşit o dovedeşte. Volumul este şi unul de amintiri - istoriile casei sau ale familiei, copilăria cu mâncatul-tortură, aventurile cunoaşterii culinare şi eşecurile ei. Totodată, este o carte de istorie trăită, strâns legată de istoria de familie.

În carte semnează texte Adriana Babeţi, Adriana Bittel, Ana Blandiana, Emil Brumaru, Mircea Cărtărescu, Marius Chivu, Livius Ciocârlie, Neagu Djuvara, Gabriel Liiceanu, Dan C. Mihăilescu, Ioana Nicolaie, Radu Paraschivescu, Ioana Pârvulescu, Oana Pellea, Monica Pillat, Andrei Pleşu, Tania Radu, Antoaneta Ralian, Grete Tartler, Vlad Zografi. Textele sunt intercalate de aforismele lui Brillat-Savarin, ilustrate pe măsură.