Liga Scriitorilor din România, alături de creatorii din Ucraina

 

Către scriitorii din Ucraina. Dragi colegi. Дорогі колеги,

Dragi scriitori din Ucraina, în această tristă perioadă când trupele lui Putin a invadat frumoasa dumneavoastră țară, membrii Ligii Scriitorilor din România sunt alături de dumneavoastră.

Condamnăm crimele împotriva păcii și democrației din țara dumneavoastră și din Europa.  Războiul mârșav pornit împotriva țării dumneavoastră încalcă masiv libertatea câștigată în multe state în Europa de Est după 1989. Ofensiva militară asupra Ucrainei, din 24 februarie 2022, a trupelor ruse este un atac la adresa păcii și a tuturor valorilor democratice din Europa.

În aceste condiții, ne manifestăm solidaritatea față de poporul ucrainean, a cărui cultură este pagină de aur în istoria universală. У цих умовах ми висловлюємо свою солідарність з українським народом, культура якого є золотою сторінкою всесвітньої історії.

 

                                                            Al. Florin Țene

 

                                           Președinte al Ligii Scriitorilor Români

                      Membru al Academiei Americano-Română de Cultură și Știință

                           Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

ÎNTÂLNIRE CU SCRIITORII LA ULMENI

         În data de 8 noiembrie 2016 în cadrul programului „Școala altfel” a avut loc la Liceul Teoretic „George Pop de Băsești”(liceu particular) din Ulmeni o întâlnire a elevilor liceeni cu scriitori din zonă: Milian Oros din Someș- Uileac, stabilit în Baia Mare, dar cu sufletul rămas ancorat la mirajul satului și al copilăriei, dna. Robu Cedică Georgeta-autoare a peste zece cărți și subsemnata-Mureșan Olimpia, autoare a două cărți de critică literară și coautoare la alte două cărți.                                                   

         Dna. Directoare onorifică a liceului, prof. de limba și literatura română Aurora Pușcaș ne face turul de onoare prezentându-ne minunata școală din Ulmeni a cărei patroană este, dânsa fiind și patroana tuturor liceelor particulare„George Pop de Băsești”                   din Maramureș”, dar, Aurora Pușcaș este și Președinta Fundației„ Sf. Anton de Padua”.

        Astfel am putut vedea săli de clasă curate și bine aranjate după ultimele standarde ale calității și bunului simț. E o instituție care se pregătește pentru aniversarea celor aproape două decenii de existență atât școlile cât și „Fundația Sf. Anton de Padua”.                     

         Școala din Ulmeni este o școală modernă, situată în centrul localității pe fostul amplasament al   Consiliului Popular. Acolo s-a ridicat într-un an și două luni o clădire impozantă și modernă din sticlă și beton, în curte cu o fântână arteziană și o peluză cu iarbă verde ; o sală de educație fizică pentru orele ce țin de sport.                       

         Felicităm elevii pentru norocul lor de a fi școlari într-o asemenea școală modernă și bine utilată cu material didactic performant.  

         Dna.Georgeta Robu Cedică își prezintă o parte din cărțile dânsei lansând ideea ca fiecare elev să citească cât mai multe cărți pentru a-și lărgi orizontul de cunoaștere atât artistic cât și pentru dezvoltarea imaginației proprii, se recomandă un sait de unde se pot cumpăra cărți la un preț rezonabil.                           

        Acestea fiind spuse, dna. Cedică citește mai multe poezii din al doilea volum al dânsei reeditat.   S-au citit poeziile: „Ochii tăi”,  „Copilărie”, „Fermuarul din ceafă”, „Acoperământul Maicii Domnului” etc.         Redau din poezia „Copilărie” câteva versuri: „Aș vrea din nou să retrăiesc/ Dragi verile de altădată/ Să mă dezmierd ca îmbătată/ De farmecul copilăresc. /Dar anii, oricât ne-am dori, /Nu se întorc, rămân trecuți/ Și n-ai decât să te ajuți / Cu amintiri, de le mai ții.”/ Scriitoarea donează bibliotecii liceului și fiecărei clase în parte mai multe volume din cărțile sale.

          Farmecul acestei întâlniri l-a reprezentat convorbirea amabilă a elevilor cu scriitorul Milian Oros. Mai întâi acesta își prezintă romanele:„Culorile destinului”și” Femeia din vis”   relatând procesul de creație, documentația asupra epocii istorice din vremea lui Vlad Țepeș atunci când se referă la trilogia dedicată lui Vlad Țepeș și anume romanele istorice: „Dragonul”, Kaziklu”, și„ În ghearele corbului” -romane care prezintă o perioadă zbuciumată din istoria poporului român și anume lupta împotriva otomanilor având în frunte un luptător neînfricat pentru dreptate și libertate. Imaginea domnitorului este mult diferită de cea dată de legendele medievale.      

         Fiind în perioada adolescenței elevii manifestă un real interes pentru romanul de dragoste „Ioana”o incursiune în sufletul uman. La fel, se prezintă și romanul„Bodava„ -o îmbinare între realitate și ficțiune, pornind de la un fapt real, găsirea unei brățări de aur în ținutul natal al autorului în locul unde legenda spune că a existat cetatea dacică „Bodava”. Partea de ficțiune care a fost inspirată din basmele și legendele locului încearcă să abordeze ideea transhumanței locuitorilor cetății în vatra actuală a satului Someș-Uileac.

        Elevii sunt interesați de cum se stabilește titlul unui roman și cum se realizează coperta. Dl. M.Oros le răspunde că mai întâi scrie romanul,  apoi alege titlul: în legătură cu imaginea de pe copertă-are și ea o importanță deosebită, se alege din mai multe imagini ale pictorului ofertant –acea imagine care corespunde mai bine întâmplărilor relatate în roman.

         Se donează mai multe exemplare din cărțile scrise de Milian Oros atât bibliotecii cât și cadrelor didactice și elevilor.                          

         Se pune-n discuție posibilitatea elevilor de-a colabora cu unele creații originale la revista care apare trimestrial „Freamăt” -revista Ligii Scriitorilor Români-filiala Maramureș.                                                      

           Spre final discuțiile converg spre ideea „patriotismului”-dacă acest sentiment există, dacă el se manifestă și cum anume.      Se spune că românii mereu așteaptă ca țara, conducătorii să facă ceva pentru ei și mai puțin ce fac ei pentru țară.                                                                 

           O elevă citește ultima proză scurtă scrisă de Milian Oros cu titlul: „Vioara” o metaforă a talentului ce se poate manifesta în orice domeniu numai să ai aplicare, curaj și dragoste pentru ceea ce faci . Comentariile asupra textului se amplifică, fiecare comentator aducându-și aportul său creativ în interpretarea textului.

           Dna. Mureșan Olimpia vorbind despre sentimentul patriotic amintește că au rezistat timpului acei autori care nu au fost indiferenți față de patrie și care și-au exprimat dragostea și atașamentul față de ea. Poetul nepereche Eminescu prozator și publicist scria:„Patriotismul nu este numai iubirea pământului în care te-ai născut, ci, mai ales iubirea trecutului, fără de care nu există iubire de țară, iar Sadoveanu Mihail scria:„Patriotismul nu înseamnă ura împotriva altor neamuri, ci datoria către neamul nostru, nu înseamnă pretenția că suntem cel mai vrednic popor din lume, ci înseamnă să devenim un popor vrednic.”Scriitorul R. Rolland spunea:„Patria sunt eu, ești tu, e tot ceea ce iubim, tot ce visăm, tot ceea ce va fi când nu vom mai fi noi. Marele istoric Nicolae Iorga spunea că cei ce nu-și cunosc trecutul, acesta ar putea să se răzbune, repetându-se prin greșelile sale. Ar trebui ca cei de azi să nu-i uite pe eroii noștri, pe cei ce și-au dat chiar viața pentru țară. La fel, nu trebuie să uităm că suntem printre puținele popoare care au rămas pe locurile unde ne-am născut. De fapt, țăranii duc greul în România, ei nu vor pleca niciodată afară și nu urmăresc visul american al îmbogățirii peste noapte. Ei practică o agricultură de subzistență, așa cum au făcut-o secole de-a rândul . Nu arareori îi mai ajută și pe cei tineri până-și găsesc un rost în viață.

Cu acceptul asistenței se citește poezia „Singura mea avere”:

Spuneți-mi, n-ați văzut, cumva, o țară

Am fost plecat vreo patru ani pe-afară:

Azi am venit și-o caut cu ardoare,

Dar n-o găsesc și-n suflet rău mă doare.

O caut peste tot, am fost și-n sate,

Ogoare plâng în buruieni lăsate,

Înspre păduri, potecile uitate,

M-au rătăcit într-un pustiu de cioate.

Acasă poarta nu e zăvorâtă,

Căci mama tot mai iese și se uită:

Atâta dor i-a mai rămas pe lume,

Feciorii să-i mai strige iar pe nume.

Moșneagul iese-n cale și-o întreabă:

„Vine? La anul, cred! Acu-i la treabă,

La noi în țară e multă sărăcie...

Știu ei-că de- or veni, la ce să vie?!

Spuneți-mi, n-ați văzut cumva o țară

Cântată de poeți odinioară,

Cu ochi de cer și plină de verdeață?

Am fost și am căutat-o și la piață.

Acolo nu era de bună seamă,

Că prea o înjurau români de mamă:

Harbuzul, pătrunjelul, biata prună,

Erau culese parcă...de pe Lună!

Chiar, voi n-ați văzut pe jos o țară,

Călcată în picioare și murdară?

Ce-aveți cu ea? Nimica nu vă cere,

Eu o declar singura mea avere!

               Spre final se reamintesc acele cugetări ce dăinuie de veacuri și care sunt mereu actuale: „Fără muncă nu există bunăstare, fără adevăr nu există cultură, Munca unui om se poate plăti, caracterul, cultura lui, nicicând.” și nu în ultimui rănd cuvintele lui Eminescu care sunt mai actuale ca niciodată, ca și cum poetul ar fi încă printre noi, ar tresări de mânie ori revoltă față de ceea ce se întâmplă în politică, educație, școală, economia și viața socială a României:„Școala va fi școală când omul va fi om și statul va fi stat„, Sau țara aceasta să fie în adevăr românească, sau nici nu merită să fie!”

                Concluzia se regăsește în RUGĂCIUNEA ROMÂNULUI:

Doamne, preasfințite Doamne, care-ai creat pământul

Și muntele și marea și soarele și vântul

Acum când nu știu încă ce zile-mi mai rămân

Dă-mi, Doamne, iar mândria că m-am născut ROMÂN

Nu-ți cer nici bogăție, nici glorie, nici avere

Pământuri, acareturi sau slavă și putere

Un singur lucru, Doamne, îmi este de ajuns

Să am iar fericirea să mor cu fruntea sus.

De ce-ai lăsat TU, Doamne, acest pământ blajin

Ce te-a slujit de-a pururi cu cuget de creștin

Ce ți-a închinat biserici în fiecare sat

S-ajungă azi să umble cu capul aplecat?

Când azi totul se vinde și se cumpără pe bani

Când țara e condusă de hoți și șarlatani

Ascultă, Doamne Sfinte și ULTIMA MEA RUGĂ:

Fă, Doamne-n Țara asta să fiu stăpân, nu slugă,

Dă-mi, Doamne, iar tăria să lupt cu toți dușmanii

Ce cred că sunt puternici, fiindcă au furat toți banii,

Când conștiința tace în ȚARA ROMÂNEASCĂ

Fă, Doamne, ca poporul DIN SOMN SĂ SE TREZEASCĂ

Și, ca un nou Vlad Țepeș și ca un nou Ștefan,

Să curețe moșia de orice hoțoman.

S-alunge paraziții ce i s-au urcat în spate

Și să trăiască mândru, în cinste și dreptate!

              Acestea fiind spuse,  adunarea s-a încheiat cu omagierea celor ce poartă numele de Gavril, Gabriela, Mihai și Mihaela-cărora li s-a cântat un:„La mulți ani!„ S-au dat cadouri și un tort.

                Elevii au plecat cu sufletele încărcate de emoții pozitive și cu speranța într-o revedere viitoare.

                  

  A consemnat OLIMPIA MUREȘAN- membru L.S.R.-Filiala Maramureș

Vezi lista personalităților care au girat ”scriitorii” din pușcării

Dan Voiculescu, Gigi Becali, Mihai Stoica, Giovanni Becali sau Gigi Netoiu se numara printre detinutii care au scris carti in spatele gratiilor.Republica anunta lista completa a profesorilor universitari si a editurilor care au girat “lucrarile stiintifice” scrise de acestia.

Cei care au coordonat cartile lui Gigi Becali sunt mitropolitul Ardealului Laurentiu Streza (care i-a coordonat cartea “Iubirea milostiva si mantuitoare”, editura Saeculum 2014) - FOTO, IPS Teodosie (Universitatea Ovidius din Contanta), prof. univ. dr. Viorel Cojocaru (Universitatea nationala de educatie fizica si sport Bucuresti) si Dan Pavel, politolog.

Pentru cele trei carti (“Manualul investitorului in fotbal”, “Statutul lucratorilor de fotbal, prin prisma regulamentelor interne si internationale”, “Arbitrul si rolul sau in fotbal, toate la editura Oscar Print), Giovanni Becali a fost indrumat tot de Viorel Cojocaru, care si-a oferit ajutorul si pentru Victor Becali, (“Managementul cluburilor de fotbal, al structurilor”).

La ajutorul lui Cojocaru a apelat si Mihai Stoica, care a scris in 2014 FIFA World Cup – Brazilia. Statistici. Analize. Concluzii”, dar si Cristian Borcea (“Am fost presedintele unui vis – Dinamo Bucuresti” si “Aspecte din activitatea organizatorica a cluburilor de fotbal”).

Conferentiarul universitar doctor Iancu Anica, de la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor din Craiova, a coordonat cele patru lucrari stiintifice ale lui Gigi Netoiu.

                                                                                              NapocaNews

Voiculescu, Niculae, Copos şi Becali, printre condamnaţii care s-au dedicat scrisului în detenţie

Dan Voiculescu, Dan Diaconescu, Ioan Niculae, George Copos, Gigi Becali şi Cătălin Voicu se numără printre condamnaţii celebri care s-au ocupat susţinut de scrierea de cărţi în penitenciar, dovadă multiplele titluri publicate, valorând fiecare o lună de detenţie în minus.

Titlurile lucrărilor ştiinţifice elaborate şi publicate de deţinuţi în perioada 2013 - 2015 au fost furnizate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) Ministerului Justiţiei, care le-a dat publicităţii.

Potrivit datelor transmise de ANP, 188 de deţinuţi au scris şi publicat cărţi în ultimii doi ani.

 LISTA COMPLETĂ A LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE SCRISE ÎN PENITENCIAR:

 Dan Voiculescu a scris, în mai puţin de un an şi jumătate, 10 cărţi: "Omenirea, încotro?", "Dezvoltarea economică durabilă", "A patra cale", "Efecte de antrenare a investiţiilor străine în economia românească 1990-2014", "Economia românească", "Investiţii străine directe - vector al dezvoltării economice", "Managementul riscului în accesarea şi gestionarea fondurilor europene", "Clasa de mijloc - teoria şi practica antreprenorială", "Consideraţii asupra teoriei lui Maslow - Participare la conferinţe naţionale şi internaţionale" şi "Teoria valorii - Participare la conferinţe naţionale şi internaţionale".

Omul de afaceri Dinel Staicu, încarcerat de un an şi trei luni, a scris tot 10 cărţi: "Reforma bancară şi fiscală", "Creditul social fiscalizat", "Piaţa de capital fiscalizat", "Foreign policy", "Raportul de cauzalitate dintre creditare şi criza economico-financiară", "Ascensiunea şi prăbuşirea băncilor în contextul globalizării", "Noul bon fiscal - etalon", "Barterul fiscal", "Economia fiscală de piaţă", "Economie şi idei fiscale de autodefinire a epocii moderne".

Cel mai bogat român în topul Forbes Ioan Niculae a scris de când e în închisoare cinci cărţi despre domeniul de activitate: "Bioetanolul, combustibilul viitorului", "Biodieselul motorina ecologică", "Valorificarea energetică a biomasei", "Orientări moderne în producţia vegetală", "Tehnologii moderne de producere a utilizare a alcoolului metilic". Închis în aprilie 2015, Ioan Niculae elaborase cele cinci lucrări înainte de sfârşitul lunii august, având o medie de o carte scrisă la 29 de zile, ceea ce l-a făcut pe avocatul său să-l asemene cu Balzac.

În perioada la care datele de la ANP fac referire (2013 - 2015), Adrian Năstase figurează numai cu titlul "Cele două Românii". El a mai scris anterior două lucrări în penitenciar.

Fostul senator Cătălin Voicu s-a dedicat în penitenciar elaborării unor lucrări de drept: "Ordinea publică în statul de drept", "Respectarea dreptului omului în procesul penal", "Securitatea naţională concept constituţional şi legal", "Examinarea doctrinei şi jurisprudenţei privind apărarea securităţii naţionale", "Prevenirea actelor de terorism şi protecţia libertăţilor publice" şi "Îndreptar de drept constituţional".

Mai mulţi foşti miniştrii condamnaţi relevă în lucrările lor din închisoare arii de cunoaştere şi interes dintre cele mai diverse.

Miron Mitrea a scris "Amintiri… Subiective. Moment de istorie imediată" şi "Noi nu facem politică! Sindicate 1990-1994", Relu Fenechiu semnează "Itinerarii duhovniceşti în judeţul Iaşi" şi "Ingineria avanasată soluţie strategică pentru o dezvoltare durabilă a regiunii de nord-est", fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy are în portofoliu "Un oraş de pe Mureş - drumuri prin timp", "Managementul campaniei electorale" şi "Uniunea Europeana în era digitală - opţiuni şi proiecte", iar fostul ministru al Economiei Ioan Codruţ Şereş a tratat "Contractul colectiv de muncă - aspecte practice".

Sorin Roşca Stănescu a scris despre politică, dar mai ales despre presă: "Criza financiară a presei scrise în România", "Un sfert de secol de presă postcomunistă" şi "Analiza vieţii politice în România".

Dan Diaconescu a scris şi el cinci cărţi, majoritatea în domeniul jurnalismului: "Tehnici ştiinţifice de realizare a interviului modern", "Talk-show-ul", "Ştirea - concept, evoluţie şi modalităţi ştiinţifice de realizare", "Televiziunea - Menire socială, dezvoltarea ştiintifică şi comunitară la editura Aius printed", dar şi "Mecanica ruperii materialelor compozite".

Şi fostul finanţator al FC Argeş Cornel Penescu s-a aplecat tot asupra presei, semnând: "Managementul mass-media. Şedinţa de redacţie în presa locală", "Jurnalismul de investigaţie şi particularităţile sale în presa locală", "Presa online din Argeş - paşi timizi spre o presă modernă", "Comunicarea în spaţiul public. Relaţia dintre jurnalişti şi specialişti în relaţiile publice" şi "Dinamica genurilor presei în jurnalismul românesc actual

Finanţatorul clubului Steaua Gigi Becali a scris în închisoare, unde a petrecut aproape doi ani, cinci cărţi pe mai multe teme: "Muntele Atos, patria ortodoxiei", "Steaua şi Becali", "Becali şi politica. Începuturile", "Iubirea milostivă şi mântuitoare", "Becali Parlamentul Europei şi Parlamentul României".

Fostul manager al clubului, Mihai Stoica, a publicat la rândul său patru lucrări, toate în domeniu: "Ultimii 11 ani. Participarea echipelor româneşti de club în competiţiile continentale 2004-2015", "Competiţia", "FIFA world cup - Brazilia. Statistici. Analize. Concluzii" şi "Uefa Europa League. În căutarea identităţii".

Tot patru lucrări de specialitate semnează şi Gheorghe Popescu - "Fotbal pentru viitori fotbalişti profesionişti", "Consideraţii privind optimizarea strategiei de promovare a jocului de fotbal la nivel şcolar", "Abordări teoretice şi practico-metodice ale predării jocului de fotbal în centrele de copii şi juniori din perspectivă interdisciplinară", "Personalitatea sportivului, condiţie obligatorie pentru succesul în sport".

Gheorghe Copos are şi el cinci lucrări din perioada de detenţie: "Alianţe matrimoniale în politica ale principilor români din Ţara Românească şi Moldova", faţă de care a fost formulată o plângere de plagiat, Universitatea din Bucureşti solicitând o analiză, "Turismul ca vector de interculturalitate", "Franciza vs. management în industria hotelieră", "Tăşnadul medieval" şi "Turismul european durabil şi provocările lui".

Un alt om de fotbal condamnat în dosarul Transferurilor, Gheorghe Nețoiu, a scris în schimb numai despre agricultură: "Finanţarea agriculturii româneşti înainte şi după aderarea României la Uniunea Europeană", "Evoluţia exploataţiilor agricole în România între riscuri şi performanţe economice", "Economia agricolă a Olteniei - prezent şi viitor" şi "Performanţe economice în creşterea bovinelor şi ovinelor în România".

Fostul director al Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), doctorul Gheorghe Mencinicopschi, a scris în penitenciar: "Cereale glutenice şi boala celiacă sau când grâul poate să ne îmbolnăvească", "Alimentaţia şi patogeneza bolilor cardiovasculare", "Carenţele nutriţionale şi bolile cronice deficite nutriţionale induse de medicamente", "Bolile informaţionale. Patogeneza genetico-epigenetică biologia - biomedicina informaţional cutantică" şi "Calitatea alimentului - o nouă abordare".

Fostul primar al Craiovei Antonie Solomon semnează şi el trei cărţi din detenţie: "Consideraţii privind comerţul exterior al României în a doua jumătate a sec. XX", "Principii europene în administraţia publică" şi "Politica comercială a României ca ţară membră a Uniunii Europene".

Fostul prefect de Iaşi Radu Prisăcaru a scris după gratii două cărţi: "Limba Engleză pentru infirmieri - English for cares" şi "Internet marketing în 10 paşi - comunicare şi promovare online".

Foştii procurori Tomiţă Neagu şi Maximilian Bălăşecu au scris şi ei cărţi după gratii. Primul dintre ei a scris "Investigarea Ştiinţifică a Infracţiunilor de omor" şi "Cercetarea criminalistică a urmelor de sânge", iar cel de-al doilea s-a arătat interesat în special de tema liberării condiţionate, lucrările sale purtând titlurile: "Liberarea Condiţionată, condiţii de acordare şi efecte", "Criminalitatea organizată sau pluralitatea constituită de infractori", "Reabilitarea - cauza care înlatură consecinţa condamnării in reglementarea noului Cod Penal" şi "Liberarea condiţionată reglementarea noului Cod Penal şi a L 254/2013".

Potrivit articolului 96 alineatul 1 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, "pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii şcolare şi formării profesionale, în vederea acordării liberării condiţionate, se calculează după cum urmeaza: (...) f) în cazul elaborarii de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovatie brevetate". Mediafax

Scriitori din nouă ţări vin la FILB 7

În perioada 3-6 decembrie 2014 va avea loc ediția a VII-a a Festivalului Internațional de Literatură de la București (FILB). Evenimente se vor desfășura la: Clubul Țăranului, British Council, Institutul Balassi – Institutul Maghiar din București și Cărturești (Verona). Intrarea este liberă.
Pentru prima dată FILB va avea o seară dedicată literaturii Science Fiction și Fantasy-ului.
Iată lista invitaților din străinătate ai Festivalului: Serghei Jadan (Ucraina),  Toni Marques (Brazilia), Emilian Galaicu-Păun (Republica Moldova), Immanuel Mifsud (Malta), Andrea Bajani (Italia), Najwan Darwish (Palestina), Krisztina Tóth (Ungaria), Marius Daniel Popescu (Elveția), Paul McAuley, Richard Morgan (Marea Britanie). Acestora li se vor alătura, de-a lungul celor 4 zile de festival, nume importante ale literaturii române contemporane.
Programul complet al FILB 7, îl puteţi vedea pe www.filb.ro.

                                                                                       GDL

În loc de editorial la Izvoare Codrene şi Chiorene

PENITENCIARUL RAHOVA STIMULEAZĂ ELANUL CREATIV AL CORUPŢILOR ROMÂNI

                                                                     de Loredana Diacu

 Urmând exemplul nepotului mătuşii Tamara, Adrian Năstase de la Cornu, care a fost eliberat din închisoare înainte de termen pentru că, în loc să vegeteze în celulă, s-a făcut util comunităţii scriind cărţi, publicând reflecţii pe blogul personal şi susţinând zeci de conferinţe la Jilava despre Constituţie şi Unirea Principatelor la români, puşcăriaşii celebri ai ţării s-au apucat şi ei de versuri, elegii, conferinţe şi cugetări fiecare după sentinţă şi ... abiltăţi. Doar - doar, justiţia se va milostivi de ei cum s-a milostivit şi de Năstase şi le va da şansa să privească albastrul zărilor de după geamul limuzinei, nu după vreun gemuleţ cu gratii, de penitenciar.

Trei dintre cei mai cunoscuţi deţinuţi din România, omul de afaceri Corneliu Iacobov, fostul lider sindical Marius Petcu şi fostul preşedinte al OADO, Florentin Scaleţchi, publică analize economice şi poezii în revista Secţiei a II-a a Penitenciarului Rahova, numită "Încercări", informează Mediafax, care a avut amabilitatea de a face publice şi o serie de fragmente din operele marilor autori.

1. Corneliu Iacobov

Pentru că îl recomandă vasta experienţă în economie, Corneliu Iacobov, condamnat la închisoare după ce a dus în pragul dezastrului RAFO Oneşti, prejudiciind compania cu 240 de miliarde de lei vechi, a scris şi publicat în revista închisorii (pe care o şi conduce) o profundă analiză economică intitulată "Armaghedonul financiar şi economic din Comunitatea Europeană".

"Istoria ne arată că nerezolvarea crizelor politice prelungite având la bază crize economico-financiare duce inevitabil la conflagraţii mondiale. Suntem astăzi într-o asemenea situaţie? Cu siguranţă, nu", scrie Iacobov, care, dacă nu va fi eliberat mai devreme, pentru buna purtare şi contribuţii esenţiale la dezvoltarea economiei româneşti, mai are de stat la Rahova vre 6 ani din 7, cât are de ispăşit.

Pentru timpul cât mai stă în închisoare, lui Corneliu Iacobov i-a fost încredinţată, de către conducerea penitenciarului Rahova, funcţia de redactor revistei "Încercări."

În finalul articolului, omul de afaceri le explică românilor că "lumea în care trăim astăzi este o lume a învingătorilor şi nu o lume a învinşilor, să înţeleagă că nimeni nu ne va oferi nimic gratis şi că supravieţuirea noastră în Comunitatea Europeană depinde numai de noi".

Sute de oameni au ajuns aproape muritori de foame, trimişi în şomaj, după Armaghedonul dezlănţuit de Iacobov asupra RAFO Oneşti.

2. Marius Petcu, fost lider al CNSLR Frăţia

Nu se pricepe la fel de bine la economie ca Iacobov, are în schimb aptitudini de poet. Deţinutul care aspiră şi el la eliberare pentru bună purtare, semnează două poezii în "Încercări".

Suflet sensibil şi ales, Petcu îşi plânge în versuri durerea pricinuită de trădarea celor apropiaţi:

"Şi-acum îşi văd de viaţa lor în continuare,

Au şi uitat de răul ce-au făcut

Şi că pe cel de l-au făcut pierdut

Îl doare nedreptatea, cât îl doare!

Cu gândul ăsta clipele trec greu,

Cum de-au lăsat principii şi onoare,

În ce să cred eu azi şi mâine oare

Cum să privesc oglinda şi să fiu tot eu?"

 se întreabă Petcu, în poezia "Gânduri libere".

La fel ca şi analistul Iacobov, Marius Petcu a fost trimis după gratii tot pentru şapte ani de închisoare. Petcu a fost condamnat pentru fapte de corupţie, fiind acuzat că a primit aproape 1,4 milioane de lei de la administratorul unei firme, în schimbul atribuirii unui contract pentru lucrări la un centru din Snagov.

3. Florentin Scaleţchi

Florentin Scaleţchi, fostul preşedinte al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO) a descoperit şi el în închisoare că are suflet de poet.

"Singur în celulă, cu viaţa mea în care

Înmuguresc

Lacrimile primăverii,

Visele îmi sunt libere,

Gândurile la fel.

Dar ele nu pot umblă

Fără mine prin lume"

îşi plânge durerea sufletească Scaleţchi, în poezia "Împreună".

Durerea încarcerării îl face pe Scaleţchi să se gândească la inevitabilul sfârşit: "

Eu am privit moartea

În ochi.

M-am conversat cu ea

Despre vrute şi nevrute".

Scaleţchi a fost într-adevăr condamnat la moarte de comunişti, dar nu pentru rezistenţă în munţi, scrisori la Europa Liberă sau cine ştie ce acte de mare dizidenţă ci fiindcă a încercat să fugă din ţară, înainte de 1989. Nu trecând Dunărea înot sau trecând graniţa noaptea, cum făcea mai tot românul curajos, ci furând vaporul al cărui căpitan era. Scaletchi, care a "privit moartea în ochi" a scăpat însă de execuţie şi, după Revoluţie, ajutat de calitatea de "dizident" trecut prin puşcăriile comuniste, a înfiinţat OADO.

Preşedinţia OADO i-a adus lui Florentin Scaleţchi, pe lângă răspunderi multe şi o sentinţă de şase ani de închisoare pentru corupţie. Scaleţchi a intrat în puşcărie pentru un mizilic de 20.000. de euro, bani pe care i-a cerut şi primit în calitate de preşedinte al OADO, în schimbul promisiunii de a se folosi de influenţa sa asupra magistraţilor de la instanţa supremă. Cel care a "cumpărat" influenţa lui Scaletchi, ulterior, l-a şi denunţat.

Reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) au confirmat pentru Mediafax că deţinuţii care formează colectivul redacţional al revistei "Încercări" au "fost înscrişi" pe baza unei solicitări care a fost ulterior aprobată de conducerea Penitenciarului Rahova. Deţinuţii sunt recompensaţi pentru materialelor publicate, primind dreptul a vizite în plus, pachete etc.

                                                 Concluzie

Puşcăria stimulează elanul creativ şi nu este adevărat ca după gratii ajung numai "analfabeţi."

Recent, Judecătoarea Viorica Dinu, arestată pentru luare de mită în dosarul Dinel Stoica, a declarat în faţa magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti, că se simte "umilită" de condiţiile din închisoare, motivul fiind că „persoanele cu studii superioare nu trebuie să stea în acelaşi loc cu analfabeţii”. Închisorile din România nu sunt pregătite să încarcereze oameni cu studii superioare, a afirmat acesta indignată, potrivit Realitatea.

"Faptul că sunt închisă mă umileşte şi nu îmi oferă nicio altă formă de educare. În prezent, în România, penitenciarele nu sunt pregătite să încarcereze persoane cu studii superioare. Acestea sunt amestecate cu analfabeţi, cu care nu ai ce să discuţi şi care nu te înţeleg. Indiferent ce se întâmplă în viaţă cu un magistrat, el trebuie să îşi păstreze demnitatea. Eu mi-am pierdut această demnitate dintr-o greşeală sau din prea multă milă faţă de oameni", şi-a susţinut cauză Viorica Dinu.

Pur informativ pentru doamna Dinu, închisoarea Rahova are şi secţie de femei. Iar redactorul revistei, Iacobov, probabil că abia aşteaptă să publice creaţiile dumneaei!!!

"Intelectuali la cratiţă" - o carte care nu trebuie citită pe stomacul gol

Fie că au sau nu legătură cu instrumentele de gătit, autorii au scris despre felurile lor de mâncare preferate şi le-au dezvăluit reţetele, împreună cu povestea descoperirii lor. "Bomboana de pe colivă" a fost criticul Dan C. Mihăilescu, care a prezentat în carte reţeta felului de mâncare celebru la parastase şi înmormântări. Acesta a povestit că şi-a dorit chiar să aducă o mostră din coliva recomandată, la lansare, dar înţeleapta lui soţie i-a interzis acest lucru. Pasiunea criticului pentru colivă a început încă din copilărie, când locuia lângă cimitirul Bellu şi, de fiecare zi de sărbătoare, se ducea să primească pomană. El şi-a amintit că doamnele în doliu se îndemnau una pe alta să îl fericească cu pomeni, spunându-şi : "Dă-i ăluia mic şi umflat, să vezi ce frumos spune 'bbbbogdappproste'".

Vlad Zografi i-a sfătuit pe cei prezenţi să nu facă imprudenţa de a citi cartea pe nemâncate, în timp ce Ioana Pârvulescu, autoarea care este, de altfel, şi coordonatoarea volumului, a spus că există multiple asemănări între intelectuali şi bucătari. Una dintre ele este că începătorii sunt detectaţi imediat şi în clasa intelectualilor şi în cea a bucătarilor, pentru că le ia mai mult timp să facă lucrurile. Astfel, scriitoarea a mărturisit că i-a luat să facă o pastă de peşte tot atât timp cât i-ar lua să scrie un articolmare de trei pagini. Un alt impediment pentru ea au fost ochelarii, care nu i-au folosit prea mult atunci când a plâns la tăierea cepei pentru pasta de peşte.

Gabriel Liiceanu a scris reţeta "Creveţi a la Rome" cu gândul la ratările culinare ale unora dintre cei mai fini intelectuali români. Astfel, el a povestit cum Monica Lovinescu a făcut cele mai crocante macaroane cu brânză pentru primii ei oaspeţi francezi, la Paris, şi cea mai răvăşitoare (nu neapărat în sens bun) mămăligă pripită, dar şi cum Constantin Noica a fost complet nedumerit când a observat pe propria piele că nu din boabe întregi se fierbe cafeaua.

Volumul include 20 de autori, care au scris 50 de reţete cu poveste, plus un bonus surpriză de la Emil Brumaru. Dar, din "Intelectuali la cratiţă", cititorul nu află doar cum se gătesc coliva a la Dan C. Mihăilescu, halvaua din amintirile lui Gabriel Liiceanu, mousse au chocolat a la Neagu Djuvara şi ce înseamnă, cu adevărat, vinul roşu "la temperatura camerei", ci şi poveşti despre sărăcia din timpul comunismului, cum a fost Neagu Djuvara piccolo pe nepusă masă, cum a vrut Oana Pellea să păstreze secretă o reţetă celebră a mamei sale sau cum trebuie să te porţi la masă cu un micuţ mofturos, precum Tania Radu.

La lansare au mai participat Livius Ciocârlie, Marius Chivu, Monica Pillat, Mircea Cărtărescu, Ioana Nicolaie şi Antoaneta Ralian. Cu ocazia evenimentului au fost prezentate, pentru degustare, câteva dintre felurile de mâncare prezentate în carte, iar Voicu Rădescu, de la clubul Green Hours, a publicat un meniu special, cu delicatesele din carte (ingrediente şi autor). În meniu sunt cuprinse şi mici glume de bucătari începători. Astfel, la reţeta lui Andrei Pleşu "Peşte cu salvie a la Horia Bernea", autorul menţionează între ingrediente "fileuri de peşte-spadă (aşadar nu cap, nu coadă)". Gabriel Liiceanu a povestit că, iniţial, spre oroarea sa, intelectualul a pus peştii întregi în tavă.

"Intelectuali la cratiţă" este o carte caldă, emoţionantă, cu amintiri inedite, care poate fi folosită în mai multe feluri: carte de bucate - aproape toate reţetele sunt noi sau au ceva special în ele, care le schimbă, şi nu pot fi găsite în alte volume. Indicele de la sfârşit o dovedeşte. Volumul este şi unul de amintiri - istoriile casei sau ale familiei, copilăria cu mâncatul-tortură, aventurile cunoaşterii culinare şi eşecurile ei. Totodată, este o carte de istorie trăită, strâns legată de istoria de familie.

În carte semnează texte Adriana Babeţi, Adriana Bittel, Ana Blandiana, Emil Brumaru, Mircea Cărtărescu, Marius Chivu, Livius Ciocârlie, Neagu Djuvara, Gabriel Liiceanu, Dan C. Mihăilescu, Ioana Nicolaie, Radu Paraschivescu, Ioana Pârvulescu, Oana Pellea, Monica Pillat, Andrei Pleşu, Tania Radu, Antoaneta Ralian, Grete Tartler, Vlad Zografi. Textele sunt intercalate de aforismele lui Brillat-Savarin, ilustrate pe măsură.