PNRR: Restanţe, Restanţe

 

Pro România nu este partid parlamentar în România, dar este reprezentat în Parlamentul European. Prin urmare acolo se poate exprima ca un partid de opoziţie. Nume necunoscute în ţară, puţini dintre europarlamentarii români se implică în viaţa politică internă.

Unii pentru că nu au avut nicio activitate politică în ţară, alţii pentru că s-au supărat pe partid, pe sistem, aşa cum este Vasile Blaga.

Dacă în cazul PSD şi PNL nu prea este nevoie de aportul europarlamentarilor pentru că aceste partide au suficiente voci reprezentative în ţară, un partid ca Pro România, PMP şi PNŢCD sunt obligate să se facă auzite de la Bruxelles, prin europarlamentarii Corina Creţu, Traian Băsescu sau Cristian Terheş, reprezentant PNŢCD.

NU se poate spune că Traian Băsescu nu a fost prezent în dezbaterile publice din ţară. La fel şi Cristian Terheş. Mai puţin s-a implicat Corina Creţu, dar a suplinit-o Victor Ponta prin prezenţa lui la emisiunile tv.

Fost comisar european, Corina Creţu cunoaşte bine mecanismele Comisiei Europene. În acest sens avertizează că România nu a încheiat până acum Acordul de Parteneriat, nu a negociat Programele Operaţionale, cu toate că fondurile din PNRR puteau fi folosite încă din 1 iulie 2021.

Una dintre cauzele întârzierii poate fi dorinţa PSD de a renegocia anumite clauze. Ministrul Muncii, Marius Budăi, spunea recent că mai are propuneri privind procentul PNRR la pensii.

Spre supărarea USR, dar şi a liberalilor, PSD a insistat pe renegocierea Planului de Rezilienţă şi Redresare şi când se afla în opoziţie, dar şi după intrarea la guvernare. De exemplu nu au fost alocate sume pentru irigaţii. În general, fondurile UE nu se dau pentru producţii, ci pentru investiţii în infrastructură, mediu, consultanţă.

Doar producţia înseamnă prosperitate. Este frumos că se investesc miliarde de euro în autostrăzi şi drumuri, dar acestea nu aduc prosperitate, ci doar confort. A procesa produsele agricole pentru a le exporta înseamnă plus valoare, nu a vinde materii prime.

Ţările mici au puţine şanse de a-şi impune punctele de vedere în faţa ţărilor dezvoltate, în faţa Germaniei, Franţei, Italiei, care au tot interesul să nu încurajeze concurenţa pe piaţa agricolă, dar nici în alte domenii. Noi tot construim autostrăzi ca Meşterul Manole în timp ce alţii îşi extind fabricile, uzinele, infrastructura turistică.

Viktor Orban a înţeles subtilităţile acestui mecanism care alimentează competiţia neloială dintre ţările mari şi ţările mici, se opune şi astfel Ungaria a devenit oaia neagră a UE. La rândul ei, Polonia este un exemplu de ţară care îşi spune apăsat cuvântul. România, aşa cum s-a spus de nenumărate ori, a negociat în genunchi. Poate că întârzierile se datorează tocmai faptului că România nu mai acceptă să negocieze în genunchi. Atunci întârzierile se explică.

În actualul context internaţional când de peste tot se anunţă o teribilă criză alimentară Comisia Europeană nu va accepta ca un procent însemnat să fie alocat pentru irigaţii în agricultură? Este inadmisibil.

Se poate uşor observa că grosul sumelor alocate României sunt pentru investiţii care nu pot fi executate de firme româneşti. Adică banii se întorc în economiile ţărilor mari. De curând s-a aflat că unele companii mari care lucrează în România au acţionari oligarhi ruşi.

Dacă tot se vorbeşte despre o nouă ordine mondială, acum este momentul ca România să-şi calculeze bine priorităţile şi să-şi spună cuvântul mai apăsat în organismele trans-atlantice din care face parte.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Restanţe de 3,5 milioane lei către profesori

     

 Maramureşul ocupă locul doi într-un clasament făcut de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ privind neplata integrală la zi a procentelor din drepturile de natură salarială stabilite în favoarea personalului didactic prin hotărâri judecătoreşti.

       Suma necesară este de 3.532.000 de lei.

       În fruntea topului se află Doljul, iar lista e completată de judeţe precum: Suceava, Arad, Mehedinţi, Dâmboviţa, etc.

                                                                               Maria Şandor

ANUNŢ NAVETĂ ELEVI

Guvernul a aprobat, recent, OG nr. 29/2013 privind reglementarea unor masuri bugetare, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 550 din 30 august 2013. Potrivit documentului care a intrat in vigoare astazi, Executivul modifica modul in care vor fi decontate abonamentele de transport, pentru elevii care fac naveta pentru a merge la scoala.
Astfel, decontarea abonamentelor sau biletelor de transport pentru elevii care nu pot fi scolarizati in localitatea de domiciliu se va face de catre unitatile de invatamant catre elevii beneficiari, pe baza abonamentelor de transport eliberate de operatorii de transport, precizeaza un comunicat recent al Executivului, remis redactiei.
Conform OG nr. 29/2013, decontarea abonamentelor de transport pentru elevi se va realiza in limita unei anumite sume, astfel:

• Nu mai mult de 26 lei/abonament/luna pentru distanta de 3 km;
• Pentru distantele ce depasesc 3 km, până la limita de 50 de km, suma de 26 de lei/abonament/luna se suplimenteaza cu 2 lei pentru fiecare kilometru, dar nu mai mult decât valoarea abonamentului lunar.

Încă 50.000 de români cu restanţe la bănci!

Românii s-au descurcat tot mai greu cu plata ratelor astfel că, la sfîrşitul lui noiembrie 2012, peste 740.000 de persoane înregistrau restanţe de aproape 2,2 miliarde de euro la împrumuturile contractate.

Numarul restanţierilor este mai mare cu peste 50.000 faţă de nivelul înregistrat la începutul lui 2012, precizează BNR.

Deoarece mulţi dintre cei care erau restanţieri la începutul anului trecut nu şi-au achitat sumele restante, ba, mai mult, au acumulat altele noi, valoarea restanţelor a crescut semnificativ. Totalul sumelor restante a crescut cu peste 23% în primele 11 luni ale anului trecut şi au atins un nou nivel maxim - 2,14 miliarde de euro.

Defalcat pe valute, la creditele în lei, majoritatea împrumuturi de consum cu sau fără ipoteca, restanţele au urcat cu 17% în primele 11 luni din 2012, ajungând la 3,58 miliarde de lei (795 de milioane de euro).

Cea mai mare parte a restantelor se înregistrează însă pentru împrumuturile în euro, aproximativ 40% din total.Adevărul.

                                                                 Cristian LAURENŢIU

                                                                      

Informare importantă

Ministrul delegat pentru dialog social, Liviu Marian Pop, informează că totalul proceselor câştigate, până în decembrie 2011, de către Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ – Maramureş pentru cei peste 8000 de membri de sindicat au fost în valoare de 134.260.000. Din această sumă, până la finalul acestui an, vor fi plătiţi 5%, respectiv totalul de 6.713.000 lei. Totodată, în urma proceselor din 2012 profesorii din Maramureş vor primi, însumat, 91.360.000 de lei.

Banii vor fi returnaţi proprietarilor de drept astfel: 5% în 2012, 10% în 2013, 25% în 2014 şi 25% în 2015 iar 30% în 2016.

„Din aceste cifre rezultă că am reuşit, împreună, să recuperăm suma de 50 milioane de euro, sumă reţinută abuziv de către fosta guvernare din salariile profesorilor din Maramureş. Tocmai pentru acţiona în continuare în favoarea tuturor şi pentru a mă asigura că toate nedreptăţile vor fi corectate, am decis să merg în Senatul României, cameră decizională pentru legea Educaţiei Naţionale”, a declarat ministrul delegat pentru dialog social, Liviu Marian Pop.

În plus, ministrul delegat Liviu Marian Pop informează că aproximativ 8% din suma câştigată în instanţă se va îndrepta către bugetele locale din Maramureş.

                                                                              LIVIU MARIAN POP

Scrisoare deschisă adresată de o profesoară lui Mihai Răzvan Ungureanu

Domnule Mihai Răzvan Ungureanu,

Mă numesc Elena Stancu şi sunt profesor cu o vechime în muncă de 22 de ani, am gradul didactic II şi aveam la data de 1 iunie 2010, anterior tăierii salariale de 25%, un salariu net de 1.406 lei, iar după tăierea cu 25%, un salariu net de 1.091 lei.

La 1 ianuarie 2011 au fost restituiţi 15% din procentajul tăiat, salariul meu devenind 1.225 lei. Următoarea restituire a fost la 1 iunie 2012 cu 8% şi până în prezent am un salariu de 1.300 lei net lunar.

Întrucât constat că dumneavoastră (şi colegii dumneavoastră) aţi folosit banii din aceste tăieri salariale în beneficiul personal, achiziţionându-vă prin fondurile de protocol obiecte şi materiale pentru igienă intimă, medicamente pentru tratarea unor boli cauzate de şezutul îndelung în fotoliu (cum ar fi crema Bepanthene şi pudra Baneocin, adresate în special bebeluşilor, pentru iritarea fesieră), ori ţigări şi băuturi scumpe, mă consider JEFUITA în acest mod trivial de dumneavoastră, mai trivial decât a făcut-o un hoţ de rând, care mi-a tăiat în urmă cu ceva timp geanta în tramvai, sustrăgându-mi ultimii bani pe care îi aveam.

Nesimţirea dumneavoastră mă jigneşte şi umileşte profund şi nu înţeleg de ce, din banii mei de profesor care munceşte cu profesionalism şi dăruire pentru copiii acestei naţii, din banii mei de mamă care-şi creşte singură un copil cu şi aşa destul de multe greutăţi, trebuie să vă plătesc dvs gelul de duş, parfumul, crema pentru iritaţii, forfecuţele de unghii, ţigările de foi şi vinurile scumpe, vita Kobe şi alte delicatese şi răsfăţuri cu care vă îmbuibaţi...din banii MEI, dle Ungureanu????? Din banii MEI şi ai celor ca mine, cărora le-aţi CIUNTIT şi JEFUIT salariile pentru a trăi dumneavoastră "BINE”. Acesta este motivul REAL al tăierilor salariale? Ca să aveţi dumneavoastră bani de buzunar şi să vă cumpăraţi vită Kobe, ţigări şi vinuri?

Indignarea mea fără margini a atins revolta, şi în acest moment, dle Ungureanu, vă cer public, dvs PERSONAL, să-mi restituiţi integral banii furaţi din salariul meu, respectiv suma de 5.890 lei, justificată mai jos, după cum urmează:

    diferenţa de salariu iunie 2010 – iulie 2010=315x6 luni (iulie-ianuarie 2011, când s-a restituit 15%)=1.890 lei

    diferenţa iunie 2010-ianuarie 2011=181x18 luni (ianuarie-iunie 2012, când s-au restituit alţi 8%)=3.258 lei

    diferenţa iunie 2012- decembrie 2012 (când s-a promis că va fi reîntregit salariul din 2010)=106 leix7 luni (iunie-decembrie 2012)=742 lei

Total: 1.890+3.258+742=5.890 lei

Sunt 5.890 lei, dle Ungureanu! Banii MEI, pe care i-am donat nu bugetului de austeritate, aşa cum credeam, ci bugetului dvs personal, ori eu n-am făcut cu bună ştiinţă o astfel de donaţie, mi-a fost smulsă abuziv, furată. Dacă v-aş fi văzut cerşind o ţigară la metrou, probabil că v-aş fi oferit una, dacă mi-aţi fi cerut o bucată de pâine în faţa bisericii, v-aş fi oferit jumătate din sandvişul copilului meu, care n-ar fi fost cu vită Kobe, fireşte, dacă v-aş fi văzut zdrenţuit şi nespălat, v-aş fi cumpărat EU un săpun, dar nu mă las furată, dle Ungureanu! Nu-mi băgaţi dvs mâna în buzunar! Aţi fost prim-ministrul României în perioada în care m-aţi furat, nu borfaşul de rând din tramvai!

Ştiţi câtă vită Kobe aş fi cumpărat eu copilului meu din banii pe care cu nonşalanţă şi nesimţire mi i-aţi FURAT??? 1,682 kg, dle Ungureanu (faceţi un calcul simplu: 5.890 lei, banii furaţi, împărţiţi la 3.500, cât costă kilogramul).

Ştiţi cât gel de duş aş fi cumpărat în aceşti ani din această sumă de care m-aţi jefuit? 535 de sticle (a 11 lei)!!!! Şi lista poate continua...

Nu aştept răspunsul acestei scrisori, nu mă gândesc că v-aţi pune mintea cu asemenea "prostioare” (?), aştept doar să-mi restituiţi suma cuvenită, pe care mişeleşte mi-aţi jefuit-o, mie şi milioanelor de oameni pe care i-aţi privat atât timp nu de vita Kobe şi ţigări de foi, ci poate de alimente şi materiale existenţiale.

Vă doresc, dle Ungureanu, să simţiţi de cel puţin atâtea ori de câte am simţit eu vinovăţie şi durere şi amărăciune şi neputinţă când nici nu m-am putut uita în ochii copilului meu când îmi cerea ceva şi-i spuneam că nu am bani şi nu înţelegea de ce! Explicaţi-i dvs, vă rog, dle Ungureanu, şi-i răspundeţi la întrebarea copilului de 4 ani:”De ce nu ai bani, mami, nu ai lucrat azi cu copiii?”.

                                                                                               Semnat,

                                                                         Prof. Elena Stancu