Mita, ochiul dracului! Încă un medic, fost șef a două spitale importante, trimis după gratii!

Doctoriţa Liliana Coldea, de la Spitalul CF Sibiu, fost manager al acestei unităţi medicale, dar şi al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Sibiu, a fost arestată preventiv pentru 30 de zile, după ce ar fi luat mită de la pacienţi, sume cuprinse între 100 şi 200 de lei, a anunţat sâmbătă, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, prim procuror adjunct Mihaela Ruginosu.

„În data de 26.09.2024 procurorul a dispus reţinerea unui medic în vârstă de 52 de ani, pentru săvârşirea a 13 infracţiuni de luare de mită, prev. de art. 289 alin.1 C.penal, raportat la art. 6 din legea nr. 78/2000.

Din probatoriul administrat până în prezent rezultă că în perioada iunie-august 2024, inculpata, în calitate de medic în cadrul Spitalului General C.F. Sibiu, a primit bani şi bunuri cu titlu de mită, din partea pacienţilor sau aparţinătorilor acestora, atât pentru facilitarea accesului la servicii medicale, dar şi ulterior îndeplinirii acestor servicii.

În prezent se efectuează audieri la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu urmând ca în cursul acestei zile procurorul să decidă cu privire la măsurile ce vor fi luate în continuare. Pe parcursul cercetărilor penale procurorul a beneficiat de sprijinul lucrătorilor de poliţie din cadrul DGA – Serviciul Judeţean Anticorupţie Sibiu şi Serviciul Operaţiuni Speciale Sibiu”, se arată într-un comunicat de presă transmis, vineri, de purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, prim procuror adjunct Mihaela Ruginosu.

Conducerea Spitalului CF Sibiu a transmis, pentru AGERPRES, că regretă şi se dezice de faptele penale de care este acuzată doctoriţa Liliana Coldea.

Liliana Coldea este şi cadru didactic la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu.

Gr. C.

Pr. Vasile Gafton, Gheorghe Lazăr, (repovestit), Editura Andreiana, Sibiu, 2023

Lucrarea domnului Protopop Vasile Gafton  este o carte eveniment care a prefigurat în mod fericit comemorarea a 200 de ani de la moartea lui Gheorghe Lazăr. În arierplanul vieţii tumultuoase româneşti la poalele Munţilor Făgăraş suntem contemporani cu un truditor al culturii naţionale, un îndrumător al vieţii duhovniceşti avrigene, dar în egală măsură şi un om al cetăţii care se implică în activităţile ce conferă substanţă spirituală comunităţii locale. Este vorba despre domnul Protopop al localităţii Avrig, doctor în teologie, Vasile Gafton ce ilustează în modul cel mai pregnant condiţia preotului şi a creatorului de valori culturale în societate.

Aceste precizări sunt enunţuri argumentative, iar cel care deschide filele cărţilor sale are prilejul să constate cele afirmate în această sumară expunere. Ultima carte, Gheorghe Lazăr, (repovestit), Editura Andreiana, Sibiu 2023 este o prezentare inedită a personalităţii lui Gheorghe Lazăr  pentru că descrierea se bazează, în absenţa informaţiilor certe pe povestire. Astfel pledoaria Domniei Sale în favoarea acestui gen de reconstituire istorică se materialezează printr-un citat elocvent care faciliteză înţelegerea demersului ştiinţific al autorului. ,,Povestea nu trebuie ignorată, deoarece are acces la la adevăr, fie şi tangenţial, dacă nu îl poate reconstitui în întregime”[1].

În aceeaşi notă de sărbătoare spirituală, precizăm că volumul se bucură de o prezentare competentă a domnului lector universitar doctor, Emanuel Tăvală, care realizează o introspecţie bine articulată şi complexă a lui Gheorghe Lazăr şi evidenţiază meritele incontestabile ale autorului. „Din aceste scurte rânduri şi din toată istoria şi povestirile din jurul personalităţii lui Gheorghe Lazăr reiese dinamismul acestui ardelean, pe care toate nedreptăţile nu l-au îngenuncheat, el devenind un model pentru noi toţi şi acum, la 200 de ani de la moarte”[2].

Cartea suscită multe aspecte pe care noi astăzi din comoditate evităm să reflectăm asupra lor. Autorul, avrigean ca şi Gheorghe Lazăr, asociază inspirat persoanei lui Lazăr începutul Avrigului. Probabil realitatea este similară cu istoria localităţii Răşinari unde patronează emblematic figurile poetului Octavian Goga şi ale filosofului Emil Cioran. Elegant şi cucernic în exprimare, preotul Vasile Gafton subliniază relaţia indisolubilă dintre ilustrul intelectual şi locul naşterii sale. „Este momentul să spunem aici că, începutul Avrigului este Gheorghe Lazăr. Fără el nu s-ar fi auzit de Avrig. Iar, în absenţa lui, a lui Lazăr, poate, nici noi nu am fi vreodată atât de siguri de locul nostru în lume[3]”.

Forţa convingerilor personale este dublată la autor de o predicţie precisă şi clară a locului şi rolului lui Gheorghe Lazăr în spiritualitatea românească. Truditor al cuvântului şi al revelării semnificaţiei sale, Vasile Gafton subliniază într-un limbaj vizionar impactul apariţiei lui Lazăr în cultura română. „Apariţia lui Gheorghe Lazăr a fost providenţială. Nu doar pentru Avrig, ci şi pentru ţară. Lazăr este, aşadar, un moment al irumperii în planul temporal al acelei quintesenţe care mocnea în străfundurile neamului românesc, chiar aici, în miezul Ţării. Tocmai de aceea Lazăr nu trebuie uitat.

Tocmai pentru acest motiv el trebuie mereu povestit şi repovestit.”[4].

Un aspect interesant şi amplu dezbătut în carte se referă la misiunea noastră în lumea globalistă. Onest şi franc în discursul istoric, autorul subliniază că suntem responsabili de a nu ne asuma vreun titlu de glorie în rememorarea ilustrului avrigean, și de a-i evoca amintirea cu plecăciune smerită[5].

Discuţia este dezvoltată mai explicit la începutul volumului unde autorul sugerează că ar trebui să ne comportăm faţă de Gheorghe Lazăr în mod identic ca în Sfânta Sărbătoare de Paşti. „Adică cum?….va insista, poate, cineva. Adică, dacă, după atâta timp, lumina lui mai arde încă, ar trebui să venim la el şi să luăm lumină. Să ne împărtăşim din lumina lui şi s-o dăm cu bucurie şi altora. Veniţi de primiţi lumină! Este lumina care se cere ţinută aprinsă mereu. Lumina lui Lazăr al nostru, al avrigenilor” [6].

Așa cum a remarcat și autorul, Gheorghe Lazăr reprezintă paradigma copiilor de țărani ce depășesc condiția modestă a vieții sociale, care însă au convingerea că realizările lor nu sunt adresate familiei sau persoanei lor, ci vizează neamul românesc. De asemenea, protopopul Vasile Gafton face apel la metodologia istoriei mentalităților colective și a imaginarului social, evidențiindu-i  generozitatea, altruismul și blândețea sufletului său nobil. Datorită perseverenței în studiul multor surse istoriografice, autorul evocă exigențele lui Gheorghe Lazăr față de comportamentul elevilor pe care îi instruiește, moralitatea impecabilă a sa și faptul că le insufla tinerilor conștiința misiunii de îndeplinit în societatea românească[7].

La finalul volumului, distinsul autor face câteva concluzii din care deducem, pe lângă calitățile sale remarcabile în domeniul istoriei și teologiei și pe acelea de literat și filosof al istoriei. „Gheorghe Lazăr, luminătorul neamului românesc, zăvorât, precum asceții de demult, în întunericul beciului de sub casa părintească. Singurele cuvinte care pot exprima atât tragismul, cât și sămânța de nădejde pe care le conține acest tablou sunt cele din Evanghelia Învierii: „Și lumina luminează în întuneric și întunericul nu a cuprins-o (In 1, 5)”[8]

Cartea, care însumează toate ingredientele unei lucrări savante, cu o perspectivă novatoare asupra lui Gheorghe Lazăr şi o bibliografie adecvată subiectului, mai cuprinde şi o Postfaţă realizată de soţia autorului, doamna profesoară, Simona Gafton, ea însăşi un profesionist dedicat vocaţiei de dascăl. Având instrumentarul psihologiei sociale, Simona Gafton investighează activitatea ilustrului avrigean pornind de la modele etice. Interesant este că în demersul său, autoarea Postfeţei subliniază că Gheorghe Lazăr a creat o şcoală de familie ce a furnizat societăţii Oameni. „Astăzi, din păcate, nici din familii (atâtea câte mai sunt, nici din şcoli, nu mai ies oameni. Ies cel mult absolvenţi. Atât. Ce ar putea să mai meargă bine în aceste condiţii?”[9].

În concluzie, volumul Gheorghe Lazăr (re) povestit reprezintă o contribuţie deosebită la cunoaşterea psiho-socială, istorică şi teologică a fondatorului învăţământului în limba română din Ţara Românească şi dovedeşte încă odată virtuţile intelectuale şi teologice ale autorului cărţii, Pr. Vasile Gafton.

                                                           

                                     Prof. dr. Din Petre

Protestați împotriva acestei organizații globale. Dar de ce?Artena 3

Pantoful este surprinzător de confortabil de purtatoptimumto.com

 

---

[1] Pr. Vasile Gafton, Gheorghe Lazăr, (repovestit), Editura Andreiana, Sibiu, 2023, p. 9.

[2] Pr. Emanuel Tăvală, Gheorghe Lazăr, între mit şi /sau realitate, în Vasile Gafton, op. cit, p. 9.

[3] Pr. Vasile Gafton, Gheorghe Lazăr, (repovestit), Editura Andreiana, Sibiu, 2023,  p. 13.

[4] Ibidem.

[5]Ibidem, p. 36.

[6] Ibidem, p. 12.

[7] Ibidem, pp. 70-71.

[8] Ibidem, p. 91

[9] Simona Gafton, Postfaţă, în Vasile Gafton, Gheorghe Lazăr, (repovestit), Editura Andreiana, Sibiu, 2023, p. 98.

Gluma zilei - Klaus Iohannis

 

Declarația de dimineața - Siviu F.

 

Câteva cuvinte despre târgul de Crăciun de la #Sibiu: Două sărmăluțe - 35lei(7€), o gogoașă cu o lingură de cașcaval ras - 20lei(4€), un pahar de vin fiert 15lei(3€), o clătită cu gem 25lei(5€).

Ok, știu că sunt eu mai zgârcit fiind familist cu 2 copiii însă tot mi se par niște prețuri exagerate pentru români, ori fi prețuri de Germania sau refugiați Ucraina, ori NATO!

P.S. Îl invit pe domnul ministru Budăi să vină cu familia PSD aici pentru o săptămână!

Gluma zilei - Sibiul are...potenţial!

 

Atmosferă de epocă într-un conac din Sibiu, cu domniţe, cavaleri și ritmuri de vals

 Seară de poveste la un conac din Sibiu! Zeci de cavaleri, domniţe, regi şi regine au primit invitaţie la bal! Costumaţi în ţinute de epocă, oaspeţii au avut parte de o experienţă de neuitat. Au dansat pe acorduri medievale şi au gustat din preparate gătite de cei mai pricepuţi bucătari, evident, după reţetele de la curţile regale ale Împărătesei Maria Thereza a Imperiului Austro-Ungar.

Oaspeţii s-au simţit ca în vremurile demult apuse. Decorul medieval şi muzica clasică au fost ingredientele unei seri de excepţie. Regi şi regine, cavaleri şi domniţe au plutit pe ritmuri de vals. Pe ringul de dans, domnii şi-au condus partenerele cu eleganţă, iar doamnele, îmbrăcate în rochii fastuoase de epocă, au atras toate privirile. Alegerea ţinutei nu a fost însă uşoară.

Petrecerea este inspirată din balurile grandioase pe care obişnuia să le organizeze împărăteasa Maria Theresa a Austriei, inclusiv în castelul din Pribileşi, comuna Satulung, unde împărăteasa venea o dată pe an. Puţină lume ştie că datorită ei s-a înfiinţat rezevaţia de astăzi a pădurii de stejari din Lucăceşti-Fersig, pădure de acum seculară, cu peste 25 de hectare de ozon şi linişte. Şi tot Maria Thereza a fost împărăteasa care a deschis şcoli româneşti la Blaj, într-o vreme de restrişte a tot ceea ce este românesc. Trebuie să-i dăm Cezarului ce este a Cezarului.

Aşa că mesele au fost încărcate cu preparate alese, cu „reprize” de dansuri ale epocii respective, manifestare reuşită care  s-a întins până după miezul nopţii. Sursa Observator

                                                                                           GDL

Citeşte şi https://www.descopera.ro/istorie/14854243-maria-tereza-imparateasa-care-apara-pe-romani

Situatie critica la Sibiu: Presedintii sectiilor de votare se retrag inainte de referendum

Organizarea referendumului in Sibiu se dovedeste a fi o misiune foarte dificila, avand in vedere ca inainte cu cateva zile de vot presedintii sectiilor de votare se retrag.

Aproape jumatate din persoanele desemnate pentru a fi presedinti de sectii de votare s-au retras, a declarat judecatorul Andrei Sebesan, presedintele BEJ Sibiu, citat de Stiri de Sibiu.

"Cele 373 de persoane selectate sa fie presedinti ai birourilor electorale ale sectiilor de votare au fost stabilite prin tragere la sorti din lista cu cei 1.000 de experti electorali detinuta de Autoritatea Electorala Permanenta.

Problema este ca multi dintre cei alesi se retrag. Nu stiu din ce motive, nu mai vor sa participe, desi trebuie sa fie prezentat un motiv intemeiat pentru acceptarea cererii de retragere.

Avem peste 150 de solicitari de retragere de pe lista pana acum. Este un val de retrageri nemaiintalnit. Este o situatie extrem de problematica, care pune sub semnul intrebarii buna organizare a referendumului", a explicat presedintele BEJ Sibiu.

In astfel de cazuri, procesul electoral nu se poate desfasura in sectia respectiva, asa ca seful BEJ a facut un apel catre oameni.

"Fac un apel la disponibilitate catre persoanele aflate in evidentele AEP, sa se implice in organizarea referendumului. Cei interesati trebuie sa ia legatura cu AEP, unde se pot depune cereri", a precizat presedintele BEJ Sibiu.

Nota. Si la Neamt multi presedinti ale sectiilor de votare au cerut sa fie inlocuiti. "S-a solicitat inlocuirea a 50 de presedinti ai sectiilor de votare. Cererile au fost depuse de catre acestia, insotite de motivatia absentei, in cele mai multe situatii fiind vorba despre lipsa din localitate a persoanelor la data desfasurarii referendumului", a declarat Adrian Nita, purtatorul de cuvant al Prefecturii Neamt. In judetul Neamt au fost infiintate 486 de sectii de vot la care sunt asteptati sa participe, conform listelor electorale permanente, 468.518 alegatori, precizeaza Agerpres.

Reamintim ca referendumul pentru revizuirea Constitutiei se desfasoara pe 6 si 7 octombrie. In judetul Sibiu vor fi amenajate 373 de sectii de votare, dintre care 106 in Sibiu si Paltinis si 101 in Medias. ZIARE.COM

CUM AU ZBURAT DE PE AEROPORTUL SIBIU PESTE 100 DE MILIOANE EURO

Un gheșeft al primarului Klaus Iohannis, în colaborare cu fostul șef al CJ, Martin Bottesch.

Afacerea “Aeroportul Internațional Sibiu” este un exemplu clasic de țepuire a bugetului de stat. Autori: Klaus Iohannis primar al Sibiului și Martin Bottesh, fost președinte al consiliului județean Sibiu ( 2004-2012). Lucrările au început în 2006 și nu s-au terminat nici astăzi. S-a dorit a deveni un aeroport modern, la standarde internaționale, special pentru evenimentul „Sibiu, capitala culturală europeană” și a devenit o mlaștină plină de corupție, care a înghițit peste 100 de milioane de euro.

Este o afacere pur germană, orghestrată de primarul Sibiului, în colaborare cu colegul său de partid, din Forumul Democrat al Germanilor din România, cu proiect adus din Germania, cu firmă selectată (nu prin licitație, ci prin încredințare directă) cu capital german. Consiliul municipal Sibiu avea , la momentul desfășurării acestei afaceri, peste 70% consilieri ai FDGR, iar consiliului județean, peste 50% reprezentanți ai FDGR. Un adevărat gheșeft pentru buzunarele celor doi lideri sași!

Alegerea firmelor pe sprânceană

Cei doi s-au ocupat personal de alegerea firmelor pentru executarea lucrărilor, ei s-au pus în fruntea comisiei pentru urmărirea derulării lucrărilor, eliminând toți specialiștii, inclusiv pe directorul general al Aeroportului Sibiu. Nu au ținut cont de recomandările celor de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Nici după ce terenul de pe pista aeroportului s-a surpat și a fost acoperit de apă. Cei doi sași și-au pus și semnătura pe recepția lucrării, deși erau numeroase nereguli în executarea proiectului. Organele de anchetă s-au jucat de justiția (ba dădeau NUP, ba soluția era invalidată, ba dosarul era trimisă la București, ba se întorcea la DNA Alba Iulia). Ultima informație legată de afacerea aeroportului Sibiu ne parvine din 2012, 3 aprilie, când Doru Țuluș, procuror șef la DNA București propunea începerea urmăririi penale a lui Martin Bottesch pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.

Concret, despre ce este vorba? Într-o plîngere penală din 26.06. 2010, depusă de consilierul județean din acea perioadă, Corneliu Bucur, se solicită “anchetarea conducerii Consiliului județean Sibiu și a primăriei Sibiu pentru modul incompetent și fraudulos în care a fost derulat contractul privind lucrările la obiectivul extindere și modernizare Aeroport Internațional Sibiu, lucrări contractate la începutul anului 2006, la valoarea inițială de 52 de milioane euro și ajunse la sfârșitul lucrărilor contractate, cât și a lucrărilor angajate suplimentar față de contractul inițial, la valoarea de 69 de milioane euro”(n.r. pînă astăzi suma depășește 100 milioane de euro).

Bani mai mulți, spații mai mici

Consilierul județean Bucur susține că „majorarea valorii generale a costului lucrărilor s-a produs în condițiile absolut stupefiante ale reducerii spațiilor terminalului de călători cu 21 m, ceea ce a avut consecințe dintre cele mai dezagreabile, faptul că o serie de funcțiuni ale activităților aeroportuare nu au fost în situația de a beneficia de spații necorespunzătoare, cele realizate fiind subdimensionate. După începerea zborurilor de pe acest aeroport internațional modernizat, a fost necesară instalarea unor containere total inestetice pentru un obiectiv internațional, practic reparat capital și pretins modernizat la cerințele unui aeroport internațional”.

Fără depozit de carburanți

Bucur mai acuză faptul că „deși era anunțat ca fiind în fază de recepție finală, s-a renunțat la construirea depozitului de carburant (kerosen), obiectiv cu valoare strategică pe orice aeroport internațional din lume. Rezultatul acestei renunțări este acela că, de doi ani de zile, avioanele de scurt curier se alimentează direct din cisterne, iar cele de lung curier sunt rugate să se alimenteze, la pornire și pentru cursa de înapoiere!”, se mai spune în plângerea penală.

În documentația trimisă către DNA, se acuză faptul că „din cauza neexecutării unui sistem de drenuri în profunzime (care să conducă apele pluviale prin stratul compact și gros de argilă impermeabilă, aflat sub toată suprafața aeroportului, până în pânza freatică, aflată la peste 7 m adîncime), fapt neelucidat de comisiile de recepție privitor la cauzele reale (fie că nu s-au mai proiectat, fie nu s-au mai executat, din lipsă de fonduri), pe aeroport, după fiecare ploaie mai intensă, se produc importante acumulări de apă și chiar s-a format un lac cu o suprafață de 1 ha, pe marginea căruia s-a format o vegetație specifică zonelor lacustre și s-au pripășit păsările de baltă”.

O mică deltă pe aeroport

Cu alte cuvinte s-a creat o situație de-a dreptul hilară: din motive legate de defecțiuni tehnice, în loc să fie construit un aeroport internațional, s-a creat un microclimat de mlaștină, care adăpostește diferite specii de păsări!!!!
Consilierul Corneliu Bucur le-a precizat procurorilor că există „8 rapoarte ale companiilor aviatice care operează pe aeroportul Sibiu și care au avut accidente constând din lovirea păsărilor de avioanele care decolau sau aterizau pe aeroport. Această situație, care este tolerată de la începutul reluării zborurilor pe acest aeroport, prezintă un risc și o periculozitate maximă, putând în orice moment să conducă la adevărate catastrofe”.

De asemenea, în plângerea de la DNA, se arată că „ din lipsa unui sistem de drenaj corespunzător, s-a ajuns la tasarea progresivă a pământului de umplutură, adus în cantități considerabile (de milioane de mc) pentru amenajarea pistelor și a rambleului, fapt care a provocat prăbușirea rambleului și a capătului pistei, odată cu care a fost demontată și antena specială L.S-I care ghida elelctronic aterizarea avioanelor pe timp de ceață sau de vizibilitate redusă”. Drept consecință, „capacitatea de operare pe aeroportul din Sibiu, în sezonul rece, când începe condensul vaporilor din atmosferă este drastic limitată”.

Centrala electrică, sub apă

În același timp, „din cauza imposibilității drenării terenului, căminele de tragere, în care sunt mufate terminalele cablurilor electrice subterane, de la toți utilizatorii externi de pe aeroport, înaintea introducerii acestora în Centrala electrică, sunt pline până la refuz de apă, punând în pericol deosebit de mare, în orice moment, întreruperea alimentării cu energie electrică a sistemelor de balizaj sau a tuturor celorlați utilizatori de pe aeroport”.

Desprinse parcă din capitolul „Isprăvile lui Dorel”,  în plângerea penală se precizează că” la centrala electrică s-a săpat o fosă pentru colectarea apelor de infiltrație, iar în interiorul acesteia s-a montat o pompă sumersibilă pentru evacuare apei din această veritabilă fântână oarbă”.

Situația este de-a dreptul halucinantă pentru un aeroport internațional modernizat cu peste 70 de milioane de euro!
“Această fosă deschisă cu apă întreține o umiditate atmosferică în interiorul centralei electrice, care pune în pericol de oxidare toți utilizatorii interni”, se explică în plângerea penală.

Ușile de la garajele pompierilor, mai mici

Pentru a friza ridicolul, printre tarele lucrărilor supervizate direct de șeful CJ , Martin Bottesch și de primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se numără și proiectarea subdimensionată a porților de acces de la garajele mașinilor de pompieri, “fiind nevoie de lucrări de remediere destul de dificile, întrucât a fost nevoie a se interveni în betonul armat al buiandrugilor de la partea superioară a celor 7 uși”!

De asemenea, probleme au fost și la lucrările de amenajare a parcărilor aeroportului. „ Nu s-au proiectat și ca atare, nu s-au montat, sistemele electrice și electronice care să acționeze automat barierele de acces și de ieșire din parcare, ceea ce a făcut ca, mai bine de 2 ani, Aeroportul să nu încaseze niciun leu din taxarea serviciilor de parcare, cu pierderi financiare considerabile”, se mai arată în plângere.
Specialiștii, scoși din cărți

Deși s-a dovedit a fi o lucrare extrem de dificilă, cei doi lideri asociați ai județului Sibiu (Klaus Iohannis și Martin Botthesch) au refuzat să colaboreze cu specialiștii de la Aeroprtul Sibiu, dar și cu cei de la Autoritatea Aeronautică Civilă din București. Pentru ei, specialiști nu au însemnat decît firme germane. Astfel, mai întîi Klaus Iohannis a achiziționat din Germania proiectul pentru aeroportul din Sibiu, proiectantul lucrării „selectat” a fost firma Obermayer Planen+Beraten Gmbh (printr-o procedură total netransparentă), consultantul general ales este „Dornier Consulting GMbh” iar contructorul, tot o firmă nemțească, Max Boegl.

Bugetul pentru lucrările la aeroprtul Sibiu s-au făcut exclusiv de la consiliul județean și de la consiliul municipal Sibiu, refuzându-se accesarea de fonduri europene sau finanțarea de la bugetul de stat.

„Mai uluitor decât toate cele relatate până acum, în ceea ce privește aspectele dubioase ale modului în care s-au desfășurat toate etapele de lucru la noul obiectiv de investiții, a fost interdicția obstinată a președintelui CJ Sibiu, adresată comandantului Aeroportului, sub amenințarea cu destituirea, de a se preocupa (inspecta, verifica, controla lucrările) sau de a semnala vreo neregulă constatată în timpul lucrărilor, chiar și numai dirigintelui de șantier- lucru de neînțeles câtă vreme beneficiarul direct al investiției era chiar Aeroportul”, se mai spune în plângerea penală.
Drept urmare, la recepția finală a lucrărilor, reprezentanții Aeroprtului, comandantul Augustin Sava și cei trei specialiști – George Plăiașu – director tehnic, Velicu Gheorghe – director operațional și Lunca Mircea – șef serviciu securitate aeroport, votează împotriva încheierii lucrării, în condițiile în care constată numeroase nereguli în execuție.

Revolta directorului general al AACR

De asemenea, împotriva recepției lucrărilor s-au pronuntat și reprezentantul Autorității Aeronautice Române, directorul general din acea vreme, Florea Geică, dar și reprezentanții din cadrul Ministerului Transporturilor.
Ca ultim gest pentru a salva lucrările de modernizare a aeroportului de la Sibiu, Florea Geică îi trimite șefului CJ , o epistolă, în data de 15.04.2009, în care îi atrage atenția asupra gravelor deficiențe tehnice ale acestui proiect. Cea mai gravă deficiență notificată de direcvtorul general Autorității Aeronauitice se referă la “gravitatea acumulărilor de apă pe terenul aeroportului și în canalele și căminele de vizitare în care sunt pozate conductele electrice ale căror caracteristice din fabricație nu sunt compatibile cu condiția lor de permanență imersie în apele pluviale acumulate din cauza imposibilității drenării lor”. Geică susține , în materialul trimis că, „toate aceste deficiențe pot afecta siguranța în explotarea Aeroportului Sibiu”.

În plângerea penală, Corneliu Bucur semnalează și al caz de corupție: viceopreședinte CJ din acea perioada, liberalul Gheorghe Dicu, numit în comisia de recepție a lucrărilor, a obținut pentru firma sa, SC SAFA SRL, o serie de contracte la executarea proiectului de modernizare a aeroportului, un dosar evident de incompatibilitate și conflict de interese.

Aventurile plângerilor penale

Această plîngere penală înaintată de Corneliu Bucur a avut o evoluție sinuoasă, fiind plimbată de la parchet la altul, de la DNA Alba Iulia la DNA București și invers. O primă ordonanță emisă pe 22.07.2011 de DNA Alba Iulia, dă soluție de neîncepere a urmăririi penale în cazul lui Martin Bottesch. Procurorii susțin că a fost admisă plângerea penală a lui Corneliu Bucur, că s-a constituit dosarul penal nr.162/P/2010, că s-a dispus autorizația de interceptare a comunicațiilor de orice tip a învinuitului Martin Bottesch, “însă din procesele de redare a convorbirilor interceptate nu au rezultat indicii privind favorizarea de către învinuit a părților contractate, angrenate în proiectul Modernizare Aeroport Sibiu”.

„Față de starea de mai sus expusă în cauză, se constată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz îm serviciu contra intereselor publice”.

În asemenea situație, Corneliu Bucur trimite o nouă plîngere penală procurorului șef al DNA, Daniel Morar. De această dată, procurorul Petru Naniță, sef adjunct al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție din cadrul DNA infirmă soluția dată de DNA Alba Iulia și propune„redeschiderea și reluarea urmăririi penale față de Martin Bottesh”, fără să menționeze nimic despre Klaus Iohannis. „Nu au fost analizate, pe bază de probe, inclusiv expertize tehnice, cauzele și condițiile care au condus la executarea unor lucrări necorespunzătoare și responsabilitatea părților, toate raportate la norma incriminatorie, în scopul stabilirii dacă există răspundere penală pe lângă răspunderea civilă”, se arată în soluția dată de DNA București.

Dosarul penal se întoarce la DNA Alba Iulia și la doar o lună, procurorul șef al Direcției, Liana Boer, dă o nouă soluție de scoatere de sub urmărire penală a lui Martin Bottesch.

În sfârșit, DNA începe urmărirea penală

Exasperat, consilierul județean, Corneliu Bucur se adresează din nou DNA București. El sintetizează toate acuzele într-un catalog al celor 10 ilegalități înfăptuite de fostul șef al CJ Sibiu în complicitate cu primarul Sibiului: supravegherea necorespunzătoare, superficială față de execuția defectuasă a lucrărilor; nedispunerea, la timpul cuvenit a executării remedierii gravelor erori și defecțiuni constatate și reclamate de comandantul aeroportului; îngrădirea dreptului și obligațiilor care îi reveneau comandantului aeroportului; dispunerea efectuării plăților, prin tranferul sumelor necesare acestora din bugetul Consiului Județean, în pofida constatării unor deficiențe severe ale execuției lucrărilor; dispunerea recepționării parțiale și finale, în contradictoriu cu tot personalul de specialitate din cadrul aeroportului; ascunderea situației reale în ceea ce privește nemaiconstruirea rezervorului de carburanți, chiar și față de membrii comisiei; ocultarea obstinată a datelor reale ale acestei investiții față de membrii consiliului județean; modificarea abuzivă, prin încălcarea legislației în vigoare, a componenței Consiului de administrare al aeroportului, evident cu scopul favorizării partenerilor contractuali; sfidarea celui mai reputat expert din comisia de recepție, reprezentantul Autorității Aeronautice Civile.

Drept urmare, Doru Țuluș, procurorul șef al Secției de combatere a infracțiunilor conexe de corupție din cadrul DNA, a dat o rezoluție, în data de 3 aprilie 2012 prin care era infirmată din nou soluția de NUP dată de DNA Alba Iulia și dispunea redeschiderea și reluarea urmăririi penale în acest caz. Din păcate însă nu se mai știe nimic de acest dosar penal.

„Din analiza dosarului și a plângerii soluției, rezultă că plângerea este întemeiată. În cauză nu au fost administrate toate probele necesare lămuririi complete a cazului, sub aspectul îndeplinirii procedurilor pentru achizițiile publice, atribuirea contractelor de execuție, stabilirea clauzelor contractuale defavorabile beneficiarului, controlul execuției lucrărilor, modalitățile de recepție intermediare și finale. Nu s-a stabilit cert, inclusiv prin expertize tehnice dat fiind caracterul specific al investiției, cauzele și condițiile care au condus la executarea unor lucrări necorepunzătoare. Efectuarea unor expertize se impunea cu necesitate, ținând cont de expertiza deja efectuată în 2010 și care a evidențiat, fără putință de tăgadă aceea că pământul folosit pentru realizarea umpluturilor a fost de calitate necorespunzătoare, drenajul subdimensionat și necorespunzător, iar conformarea rambleului (pantă mare a taluzului), de asemenea, nu a fost adecvată în raport cu proprietățile fizico-mecanice, ținând cont și de condițiile morfologice și hidrologice locale. Pe de altă parte, în situația executării de lucrări neconforme, restituirea procentului de 70% din garanția de bună execuție către antreprenor, dispusă de Martin Bottesch, ordonatorul principal de credite, este pur și simplu fără nicio justificare”, se arată în rezoluția emisă de procurorul Țuluș.

Pe această cale, procurorul DNA confirmă acuzele aduse în plângerea penală de fostul consilier județean, Corneliu Bucur referitor la acest caz de mare corupție, de care se fac vinovați fostul șef al CJ, Martin Bottesh și actualul primar al Sibiului, Klaus Iohannis. Este un caz de favorizare a clientelei create în jurul liderilor FDGR, o serie de firme germane care au dat un mare tun bugetului local al sibienilor.

Sursa: Anchete Online

Cel mai bine cotat actor român la Hollywood, Marcel Iureş, a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor

Cel mai bine cotat actor român la Hollywood, Marcel Iureş, precum şi alte cinci nume mari ale culturii internaţionale au primit, sâmbătă, câte o stea pe Aleea Celebrităţilor, din Sibiu, în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Alături de Marcel Iureş au primit stele pe Aleea Celebrităţilor din Sibiu compozitorul Vasile Şirli, regizorii Philippe Genty şi Rimas Tuminas, dansatorul şi coregraful Ohad Naharin şi Robert Wilson, regizor, dramaturg şi actor.

La ceremonia de decernare a distincţiilor, preşedintele Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, Constantin Chiriac, a declarat că se mândreşte cu faptul că cele şase nume grele ale culturii internaţionale vor sta pe aceeaşi alee cu alte 24 de nume, care au primit aceleaşi distincţii anterior.

„Suntem foarte mândri să avem încă şase stele, pe lângă cele 24 de până acum, între cele două ziduri de apărare ale cetăţii. E un oraş care nu a fost cucerit niciodată. Aceşti artişti extraordinari cuceresc oraşul şi sunt temelia între cele două ziduri de apărare. Această alee, care uneşte primul teatru din centrul şi estul Europei (Sala Thallia – n.r.) va lega şi drumul cu noul teatru (care va fi în zona Cazarmei 90 – n.r.) pe care îl vom construi la Sibiu”, a declarat Chiriac.

Tot el a fost cel care a fost alături de fiecare dintre cei care au primit stele pe Aleea Celebrităţilor, despre Marcel Iureş declarând că este „artistul care a fondat şi dezvoltat primul teatru cu adevărat independent din România”.

„Creatorul de teatru, artistul care a fondat şi dezvoltat primul teatru cu adevărat independent din România, dar şi cel mai bine cotat actor român de la Hollywood, Marcel Iureş, primeşte o stea pe Aleea Celebrităţilor pentru cariera sa excepţională de artist independent în teatru şi film impusă prin calitate şi verticalitate”.

Marcel Iureş a declarat distincţia primită este prima de acest fel, fiind „o staţie spre încununare”.

„E o staţie spre încununare. Rămâne de văzut cui o să-i placă să calce pe mine. Este prima şi singura stea pe care o am. Mai este una în cer, dar o să vă zic când ajung acolo. Mă simt bine la Sibiu, nu e ca acasă, că eu sunt oltean, dar e o atmosferă şi pe verticală şi pe orizontală”, a declarat Iureş.

Aleea Celebrităţilor este concepută ca un loc permanent de celebrare şi de recunoaştere a contribuţiilor aduse de diverse personalităţi de renume mondial, precum şi un „tribut” adus realizărilor în domeniul artistic din Sibiu. Inspirată de Walk of Fame de la Hollywood, Aleea Celebrităţilor este un punct de atracţie turistică.

De la inaugurare, în urmă cu patru ani, au fost acordate în total 30 de stele pe Aleea Celebrităţilor. Printre cei distinşi se numără regizorii Declan Donnellan, Eugenio Barba, Silviu Purcărete, Lev Dodin, dar şi Martin Hochmeister, fondatorul primului teatru de pe actualul teritoriu al României sau actorii Tim Robbins şi Victor Rebengiuc.

                                                                                   MEDIAFAX

Satul din România care i-a cucerit pe străini. “Am o viaţă mult mai bună decât în Germania”

Un sat din România a devenit magnet pentru turişti din Germania, Franţa, Olanda, Italia sau Statele Unite.

Unii au lăsat în urmă ţările în care s-au născut şi au ales să-şi ducă traiul în bătrânul sat transilvănean Richiş. Satul sibian Richiş se ascunde într-un loc pitoresc, printre dealuri. Noii locuitori îl consideră un loc fermecător, care le aminteşte de copilărie. Richiş este un sat de viticultori, vechi de peste 700 de ani.
Soţii Schmid sunt din Munchen, iar în urmă cu doi ani şi jumătate, fiul lor i-a îndemnat să viziteze satul, denumit pe vremuri satul celor bogaţi. Aşa este şi în prezent, după ce străinii s-au îndrăgostit iremediabil de acest loc şi au fost atenţi să dezvolte aici o comunitate strânsă şi puternică. “Richiş e a două casă pentru mine. Am o viaţă bună aici cu soţia mea, mult mai bună decât în Germania”, a declarat Heribert Schmid.

Eleine şi Martin sunt primii olandezi care s-au mutat la Richis. În anii ’90, au vizitat satul cu nişte prieteni şi au rămas fermecaţi de tot ce au descoperit. “Tot ceea ce ne înconjoară, atmosfera, uitaţi-va la dealurile din jur! Natură! Şi să nu uităm ce le spunem mereu românilor: Fiţi mândri cu propria ţară! Sunt atâtea naţionalităţi care au ales să-şi ia o casă aici. Trebuie să fie ceva special la locul asta!” Cei doi soţi au cumpărat o casă veche de la saşi. Au investit mulţi bani în ea, pentru reparaţii, dar nu au aruncat nimic, nici măcar războiul de ţesut. Două vecine au învăţat-o pe Eleine cum să lucreze la el”, a declarat Martin Engbrenghof.

Străinii deveniţi localnici au deschis mai multe magazine, dar şi un centru infoturistic. Organizează vara şi primăvară brunch-uri cu produse tradiţionale şi un festival de literatură. Pe lângă români şi câteva familii de saşi, la Richiş trăiesc zeci de nemţi, francezi, olandezi, italieni, elveţieni, lituanieni şi americani. Sursa ONE.ro

Ursuleţul criminal şi miliţiştii iohannişti

Sibiu. Punctul de plecare şi de întoarcere al celui mai important navetist al ţării şi al celei mai scumpe navete din România decontate din bani publici. Locul de naştere al ”lucrului bine făcut”. Fostă capitală culturală europeană. Actuală capitală europeană a prostiei cu chipiu.

Un prieten din domeniu mi se plânge, ori de câte ori vorbim, că la noi există un mare deficit de poliţişti. Nici nu ştie câtă dreptate are! La câţi miliţieni roiesc prin structurile poliţiei din toată ţara, lipsa poliţiştilor a devenit o reală problemă. Nu o să vă spun acum bancuri cu miliţieni. E treaba lor cum schimbă becurile arse sau cum plantează copăceii. Oroarea de la Sibiu nu este o anecdotă şi nici muşamalizarea ei nu ar trebui să fie luată în glumă.

Ni se tot spune, obsesiv, că actuala poliţie nu mai are nici o legătură cu miliţia ceauşistă. Că s-a reformat şi acum se conformează standardelor europene. Le doresc, din suflet, celor care fac astfel de afirmaţii fanteziste să nu aibă nevoie vreodată de ajutorul poliţiei ”europene” de la noi. Pentru că altfel vor fi siliţi de adevărata realitate să-şi înghită cuvintele. Dezinteresul total faţă de victimele infractorilor, fraternizarea cu aceştia şi obşteasca şpagă sunt cele mai întâlnite lucruri pe care cei care au cerut ajutorul acestei instituţii le povestesc cu mare obidă. Nu-i dracu’ chiar aşa de negru vor spune unii, şi infractorul e om, e bună şi câte o şpăguţă să nu-ţi ia carnetul sau să scapi de răspunderea penală. Oameni suntem, nu? Ne înţelegem şi noi ”ca oamenii”…

Dar să revenim la animalul din om. Un ursuleţ, nu se ştie cum, ajuns în centrul unui oraş considerat de unii ca fiind un exemplu de civilizaţie, demn de a fi luat ca model de către toate localităţile urbane din România. Zeci de poliţişti, excitaţi la culme, sirene şi girofaruri, urlete animalice. Nu săracul animal urla. Poliţiştii… Un şef ordonă subordonaţilor prin staţie: daţi cu maşina peste el! Haos total. Până şi Pintea haiducul s-ar fi speriat de o asemenea poteră, ce să mai vorbim de un ursuleţ. În acest timp, cei care ar fi trebuit să tranchilizeze bietul animal erau trimişi să caute cai verzi pe pereţi, în altă parte a oraşului. Însă vânătorul chemat de poliţişti era lângă aceştia, să-i apere de sângerosul ursuleţ.

Acum au început obişnuitele muşamalizări ale miliţiştilor (această struţocămilă postrevoluţionară, obţinută prin convertirea ratată a multor miliţieni în poliţişti). Aflăm că ursuleţul ar fi atacat o femeie. Nu se ştie care femeie a fost atacată şi în ce fel. Nu ţine, dragi tovarăşi! M-am uitat la CNN şi nu l-am văzut pe Anderson Cooper spunând că Donald Trump, îmbrăcat într-o blană de urs, ar fi agresat vreo sibiancă. Deşi tare mult i-ar fi plăcut celebrului jurnalist să prezinte o asemenea ştire… Prietenii ştiu de ce! De asemenea, am constatat cu mirare că, după deces, ursuleţul a crescut în câteva ore cât alţii în mulţi ani de viaţă, devenind un serios concurent al celebrilor urşi gigantici din Alaska. Dar suntem obligaţi să credem în cei care i-au făcut autopsia şi l-au incinerat imediat după această procedură. Sau înainte? Că, remarcând discrepanţele evidente între vârsta şi mărimea ursuleţului filmat, fotografiat şi asasinat în oraş şi rezultatele autopsiei, putem să ajungem să credem că avem probleme grave de vedere.

Dar ursul trece, câinii latră, adaug eu, miliţiştii îl hăituiesc cu maşinile şi sirenele din dotare, vânătorul îl omoară, autorităţile îl transformă în cenuşă, deci toată lumea ar trebui să fie fericită. Doar toţi şi-au făcut datoria! Aşa să fie? De când poliţiştii sunt hăitaşi, vânătoarea are loc într-un oraş plin cu oameni şi victima unei orori este incinerată rapid pentru a dispărea probele incriminatoare? Aştept cu nerăbdare de la Miliţia Sibiu următoarele justificări. Nu m-ar mira să aflăm cu toţii că, la autopsie, în burta ursului s-a găsit un lup, iar în burta lupului se afla o bunicuţă a cărei dispariţie fusese reclamată la poliţie de către Scufiţa Roşie, chiar cu câteva ore înainte de omorârea ursuleţului. Iar prefectul de Sibiu, impresionat de vitejia vânătorului, să-i propună preşedintelui decorarea acestuia cu Ordinul Naţional Steaua României!

A, era să uit! Cică ursuleţul ar fi atacat o bancă, spărgându-i un geam. E posibil, poate o fi avut şi el un credit în franci elveţieni. Mulţi şi-au pierdut cumpătul în faţa abuzului băncilor. De ce un ursuleţ ar fi mai răbdător decât un om? Totuşi, aici mă văd nevoită să iau apărarea bancherilor. De ce au împuşcat bietul animal, oricum îl jupuia banca de viu pentru nesăbuinţa de a se împrumuta ca să-şi cumpere şi el un bârlog… Acum de unde să-şi mai recupereze instituţia financiară mărunţişul dat cu împrumut, plus căruţa de bani reprezentând dobânda aferentă? De fapt, eu fac haz de necaz. Necazul nostru al tuturor, instituţii încă nereformate, incompetente şi corupte, reprezentând statul român în relaţia sa cu cetăţeanul, dar şi cu natura patriei.

Pădurile sunt ”retrocedate” şi tăiate, animalele exterminate, oamenii sunt chinuiţi inutil şi chiar omorâţi de acest sistem numit ”Stat”. Şi statul nu ar trebui să fie un grup restrâns de îmbuibaţi, ci ar trebui să fim noi toţi, cei care îl hrănim cu sudoarea frunţii, muncind cinstit şi plătind aproape tot ce câştigăm pentru a-l susţine. Oricât ar suna asta a limbaj de lemn, reprezintă crunta realitate. Dar, dacă îndrăznim să ne plângem de stat, suntem acuzaţi că am fi ”anti-sistem”. Poate n-ar fi rău chiar să fim, altfel ne vom trezi, la un moment dat, hăituiţi şi vânaţi cu acelaşi sadism ca în cazul bietului ursuleţ de la Sibiu. Ce legătură are titlul cu articolul? Nici una probabil. Iohannis se poate apăra spunând că nu are nici o legătură cu miliţiştii din oraş. Că el, ca primar atâţia ani, nu trebuia să se ocupe şi de instituţiile responsabile cu ordinea publică pentru că altfel nu ar mai avut timp de meditaţii şi ar fi rămas, săracul, fără locuinţe…

Autor: Simona Popescu

Sursa: Cotidianul

Site-ul literar eCreator - partener media la un important Festival Internaţional de Poezie din Sibiu

Se spune într-un vechi proverb vorbele adevărate: “După muncă şi răsplată” iar după tipărirea a 7 numere în colecţia eCreator a revistei culturale cu acelaşi nume (“eCreatorii Nordului”, “Prietenii literare Baia Mare-Sibiu”, “Cenaclul de la Satulung”, “La frontiera Cuvântului”, “Prietenii literare Drobeta Turnu Severin-Baia Mare”, „Prietenii literare Baia Mare-Cluj Napoca” şi „Scriitori de dincoace şi dincolo de deal”, vorbele de mai sus se adeveresc în totalitate. Vă reamintim Colegiul de redacţie al revistei: scriitorul Ioan Romeo Roşiianu - director, prozatorul Marian Ilea -redactor şef şi poetul Nicolae Scheianu -secretar general de redacţie.

Iată că a venit rândul şi site-ului eCreator, fondat de acelaşi neobosit şi iubitor de cultură Ioan Romeo Roşiianu, să fie onorat aşa cum se cuvine, nu numai de cititorii de literatură maramureşeni, ci şi de alţi iubitori de cultură din România. Cu bucurie semnalăm că site-ul eCreator, este partener media la Festivalului Internațional de Poezie Artgothica din Sibiu (vezi afişul festivalului).

Iar ca să conştientizaţi cât este de important acest Festival internaţional, redăm mai jos comunicatul de presă al Colegiul Director al Asociației Culturale Artgothica Sibiu:

 În perioada 29 – 31 iulie 2016, la Sibiu, se vor desfășură lucrările Festivalului Internațional de Poezie Artgothica. În cadrul Festivalului, vor fi acordate Premiile Naționale pentru Poezie Mircea Ivănescu, aflate la a V-a ediție, de către un Juriu prezidat de către scriitorul Radu Aldulescu, din Juriu mai făcând parte scriitorii și criticii literari Mioara Bahna, Ștefan Ion Ghilimescu, Dan Herciu și Felix Nicolau.

În programul Festivalului sunt incluse două nopți de recitaluri poetice și muzică folk cu Tic Petroșel și alți invitați. Vor avea loc prezentări de carte, de publicații și proiecte culturale, dezbateri pe teme literare precum și festivitatea de premiere a câștigătorilor acestei ediții a Premiilor Naționale pentru Poezie Mircea Ivănescu.

Nominalizările rezultate în urma voturilor membrilor Juriului sunt, în ordinea alfabetică a numelor celor nominalizați:

Premiul Mircea Ivănescu pentru volum de poezie:

Dan Ciupureanu, Liderul grupei mici de la grădinița de stat nr. 2, Tracus Arte, 2015

Marius Dumitrescu, Târziu dar neînserat, Grinta, 2015

Ofelia Prodan, No exit, Charmides, 2015

Premiul Mircea Ivănescu pentru volum de debut în poezie:

Ion Valentin Ceaușescu, La o țigară cu umbrele, Karth, 2015

Adrian Cîrstea, Întoarcerea în paradis, Grinta, 2015

Laura Cătălina Dragomir, Una și aceeași față a diferitului, Bookmasters, 2015.

Premiul Mopete pentru manuscris:

Irina Lazăr

Nastia Mureșan

Alex Povarnă

Menționăm că, în cadrul Premiilor Naționale Pentru Poezie Mircea Ivănescu, nu s-a jurizat întreaga producție editorială a anului 2015 ci s-au jurizat doar volumele și grupajele înscrise de către autori sau editori conform Regulamentului Premiilor.

Au confirmat participarea aproximativ 50 de poeți, critici literari, redactori șefi de publicații culturale din țară și străinătate (Cehia, Israel, Italia).

Festivalul Internațional de Poezie Artgothica este organizat, în colaborare, de către Asociația Culturală Artgothica Sibiu și Asociația Culturală Direcția 9, cu sprijinul financiar și logistic al Primăriei municipiului Sibiu și al Consiliului Județean Sibiu.

                                                                                    G.D.L.

Turul ciclist al Sibiului

Andrei Nechita este primul Tricou Galben în a-6-a ediție a celei mai prestigioase curse din țară.
Rutierul român s-a impus în prologul competiției alergat pe un circuit de 2,2 km și care a fost amenajat în centrul orașului. Nechita și-a suprins adversarii, reușind să dezvolte o viteză foarte bună pe străzile strâmte cu pavate cu piatră cubică și de râu, ori cu asfalt și beton.
Reprezentantul României la JO de vară de la Londra, din 2012, Andrei Nechita a fost recompensat cu tricoul galben, cuvenit liderului clasamentului general, dar și cu cel roșu, rezervat celui mai bun rutier român prezent în caravană. 
În Top 10 se mai află și Eduard Grosu, care o obținut al-8-lea rezultat în prolog. Serghei Țvetcov, care va fi prezent la Rio de Janeiro, a sosit cu o întârziere de 13 secunde, dar ecartul poate fi recuperat ușor.  
                                                                      Vine muntele !!!
Greul începe astăzi când este programată prima etapă, cu startul și sosirea în Piața Mare din centrul orașului, Cicliștii vor străbate 193,5 km pe un traseu vălurit: Sibiu-Agnita-Cisnădie-Sibiu.
Etapa a doua  va purta caravana pe distanța de 210 km, de la Sibiu, la Mediaș și cu sosirea la Păltiniș, la 1436 m altitudine. După această încălzire, cățărătorii din pluton vor da asaltul decisiv într-un contratimp individual la Bâlea Lac. Traseul însumează doar 6,8 km și este un cumul de viraje strânse pe o pantă cu înclinație foarte mare.
Ultima etapă, a patra, se va disputa duminică, 10 iulie, pe distanța de 143,1 km, între Sibiu-Poplaca-Slimnic-Sibiu, festivitatea de premiere urmând să aibă loc spre seară, în Piața Mare din centrul Burgului.

Preluare : http://www.romania-actualitati.ro/turul_ciclist_al_sibiului-91778#sthash.BFLACm0p.dpuf

„Prietenii literare” la Sibiu, cu scriitori maramureşeni

În organizarea Bibliotecii Judeţene „Astra” Sibiu, a Cenaclului de la Păltiniş şi site-ului literar „eCreator” Baia Mare, sub egida proiectului cultural „Prietenii literare” în data de 26 iunie 2015, ora 13,30 la Biblioteca Judeţeană „Astra” Sibiu va avea loc o întâlnire scriitoricească la care participă nume de marcă din Maramureş: Ioan Romeo Roşiianu, Marian Ilea, Nicolae Scheianu, Vasile Muste, Dorel Macarie, Vasile Morar şi Emanuel Luca. Felicitări!