INVITAȚIE DE PARTICIPARE

TABĂRA LITERARĂ ,,OPREȘTE-MĂ, LA TINE, MARAMUREȘ! OPREȘTE-MĂ, ÎN TINE, ANOTIMP!", EDIȚIA 2024 (29 august - 1 septembrie) Bună ziua, dragi prieteni! Pregătirile pentru Tabăra literară ,,Oprește-mă, la tine, Maramureș! Oprește-mă, în tine, anotimp!", Ediția 2024, sunt în toi! Data de desfășurare a evenimentului: 29 august (joi) - 1 septembrie 2024 (duminică); Locație: Stațiunea turistică IZVOARE RESORT (aprox. 30 km din Baia Mare), prin localitatea Firiza, prin str. Valea Neagră. Din programul taberei: JOI - 29 august 2024 - Primirea și cazarea invitaților; - ora 17.00 - Deschiderea oficială a taberei, prezentarea partenerilor, prezentarea programului, prezentarea invitaților. Timp alocat 5-7 minute/participant; - Cina și program liber. VINERI și SÂMBĂTĂ - 30/31 august 2024 - Micul dejun; - Lansare de carte și revistă; - Masa de prânz; - Timp liber la dispoziție; - Lansare de carte și reviste; - Festivitatea de premiere la cele 2 concursuri organizate (acrostih DIN VATRA SATULUI - 2023 și TAUTOGRAMĂ - 2024); - Alte surprize; DUMINICĂ - 1 septembrie 2024. - Micul dejun; - Participarea la slujba de la Mănăstirea Izvoare, cu Hramul ,,Tăierea Capului Sfântului Ioan"; - Închiderea taberei literare; ALTE AMĂNUNTE LEGATE DE ACEST EVENIMENT, ÎN PRIVAT! CU PREȚUIRE ȘI RESPECT PROFUND! Aprox. 950-1000 ron / persoană.

Persoană de contact Vasile BELE, telef. 0753533003

ANUNȚ

Pentru cei care AU PARTICIPAT, în anul 2022, în TABĂRA LITERARĂ ,,OPREȘTE-MĂ, LA TINE, MARAMUREȘ! OPREȘTE-MĂ, ÎN TINE, ANOTIMP!"...

Cu siguranță știți că este vorba despre un premiu, în valoare de 1000 ron, oferit de col. (rtg.) Gavril Babiciu.

REMEMBER ACTIVITĂȚI TABĂRĂ, 2022:

- în ziua de sâmbătă, am organizat o excursie, la CASA MEMORIALĂ ,,VASILE LUCACIU", din ȘIȘEȘTI (MM).

Nu se pot uita ușor astfel de întâlniri. Am fost primiți, cu imensă căldură de gazda de-acolo. Inclusiv, primarul Comunei Șișești, a fost prezent.

CERINȚE/CONDIȚII:

- impresionați și noi, participanții în tabără, dar și gazdele noastre din acea vreme, s-au gândit (și le mulțumim pentru toate!) că noi scriitorii, am fi cei mai potriviți în a scrie despre PERSONALITATEA LUI VASILE LUCACIU - o poezie, o lecție de istorie cu referire la activitatea lui Vasile Lucaciu, o părere despre buna primire de la Casa Muzeu Șișești, o impresie... orice, în fapt, dar OBLIGATORIU să se lege și de VASILE LUCACIU.

ATENȚIE

Pe lângă premiu propus (1000 ron), toate creațiile trimise (chiar și cele nepremiate!), vor fi publicate în volum ȘIȘEȘTI - VATRĂ STRĂBUNĂ, coord. col. (rtg.) Gavril Babiciu.

Eu zic să îndrăzniți! Nu aveți nimic de pierdut! Nu am întrebat dacă există un termen până la care să fie expediate creațiile Dumneavoastră. Întreb și vă comunic în timp util!

Doamne ajută!

VASILE BELE, fondator tabără

Rămâne gustul dulce amărui, al timpului de cânt și poezie

 

                                         

În lumea agitată în care trăim, o tabără literară, este o oază de relaxare și de creație care aduce multă bucurie în sufletele participanților. Taberele oferă o gamă largă de activități, de la conferințe, lansări de carte până la excursii în zone pline de istorie și de o frumusețe covârșitoare. După prima participare la o tabără literară organizată de Marina Moga, nu am mai refuzat nici o invitație întrucât am constat că ideea de monotonie pe care mi-am imaginat-o eu, este departe de adevăr. În taberele unde am participat m-am bucurat de revederea cu prietenii dragi din toate colțurile și zonele țării dar și cu prietenii dragi din diasporă. Clipele frumoase petrecute împreună sunt neprețuite și rămân amintiri de neuitat. Cei trei Magnifici de la  Sublimul – de Cluj, Rodica, Alin și Ovidiu, ne-au demonstrat că Banatul este fruntea, cum se spune, și Ardealul este Centrul Universului Românesc. Gândită și organizată impecabil, Tabăra Sublim de la Cluj, ne-a oferit clipe și zile de poveste. După o primire și o întâmpinare frățească și prietenească, după ce ne-am potolit setea cu o pălincă, bună de pus la rană și un ospăț cu bucate alese, Cei Trei Magnifici ne-au oferit o seară culturală presărată cu poezii și cântece care ne-au uns pe suflet, cum spune românul. Pe Rodica, Alin și Ovidiu, i-am cunoscut în tabăra din județul Hunedoara. Încă de pe atunci, am simțit că pe lângă glumele spumoase, momentele savuroase pe care ni le-au creat, sunt trei oameni minunați, trei oameni capabili să râdă și să danseze când este nevoie, să fie gazde minunate tot când este nevoie. Dincolo de poeții talentați, scriitorii consacrați, am descoperit trei oameni minunați, cu familii frumoase și copii deosebiți. Chiar din prima seară i-am numit Cei Trei Magnifici, pentru că așa i-am descoperit, atât eu cât și ceilalți colegi, ne-au impresionat prin seriozitatea și disponibilitatea cu care ne-au întâmpinat, cu detaliile și activitățile unui program bine gândit și ingenios proiectat. Se știe că în spatele unui om de succes, sunt membrii familiei care -l susțin. Și de această dată, soțiile băieților, Carmen și Monica, le-au fost alături cu gândul dar mai ales cu fapta. Un ajutor substanțial a venit din partea copiilor. Fiecare zi a fost o sărbătoare, fiecare decor și locație au fost bine aleasă. În lumea lui Octavian Goga de la Complexul care-i poartă numele de la Ciucea, înconjurați de oameni speciali, cei ce trudesc să păstreze zestrea culturală lăsată moștenire de marele poet și om politic ne-au încântat cu programul bine structurat. În sala, unde odinioară răsunau melodiile duioase interpretate de Veturia Goga, în luna lui cireșar , versurile și cântecele participanților la tabără au încântat auditoriu. După un prânz câmpenesc pregătit cu multă măiestrie și asezonat cu mult suflet de soțiile lui Ovidiu și Alin, servite cu multă gingășie de copii, am avut parte de o mare surpriză, doamna Olimpia- Cecilia Mureșan împreună cu Grupul sătenilor din Negreni, coordonat de prof Florina Varadi și pr. Marian Văcariu, ne-au oferit un program artistic de dansuri și obiceiuri tradiționale. La final ne-am prins cu toții într-o horă a prieteniei și a bucuriei. Eduard Boboc, directorul Muzeului „Octavian Goga”, consideră că „patrimoniul muzeal de la Ciucea este o adevărată bogăție și speră ca toți cei care l-au admirat pe marele poet să facă un popas cultural pentru a descoperi crâmpeie din viața sa și locurile în care a locuit. Muzeul reînvie viața poetului, fiind expuse multe obiecte personale ale acestuia sau diferite alte piese adunate de Goga din toată țara: țesături, scoarțe, costume populare din Moldova, Transilvania și Oltenia, instrumente de prelucrare a cânepii”. Frumoasă și cu turla înălțată spre cerul senin de vară, bisericuța din curtea lui Octavian Goga mi-a atras atenția de la bun început. Goga, provenind dintr-o familie de preoți, și-a dorit destul de mult ca pe proprietatea sa să funcționeze o mănăstire ortodoxă, mai ales că la vremea aceea, prin 1920-1025, satul Ciucea era majoritar greco-catolic, cei câțiva ortodocși din sat neavând o biserică a lor. În acest sens, Goga a cumpărat o casă a măicuțelor carmelite, construită pe la 1870, pe care a integrat-o pe domeniul său. N-a apucat să-și ducă visul la capăt. Dar întâmplarea face ca în 1939, părintele Câmpeanu din Gălpâia să fie și funcționar notarial la Ciucea. El i-a spus doamnei Goga despre o mică biserică de lemn lăsată în paragină la marginea satului și, cu acordul Episcopiei, doamna Goga a mutat bisericuța la Ciucea. Premisele unei mănăstiri erau acum reale, doar că din păcate nu prea existau măicuțe care să se ocupe de ea. Din păcate, a venit și războiul, așa că mănăstirea a fost închisă în 1945. Jumătatea de secol mai târziu, când a fost redeschisă (în 1994), totul era o ruină. Și biserica de lemn, și casa măicuțelor erau roase de vreme și de nepăsare. Câteva măicuțe din Moldova au venit aici și, cu mâna lor și cu ajutorul câtorva localnici, au reparat totul.( https://printransilvania.ro/biserica-lemn-ciucea). Maica stareță Rasofora Inocenția Filip, venită de la mănăstirea Agapia din județul Neamț.trudește cu multă dăruire, a fost aleasă pentru această această funcție nobilă de Mitropolitul Bartolomeu Anania, vâlceanul nostru. La ora actuală mănăstirea este în plin proces de restaurare. I-am dăruit lucrarea Oameni, Locurii, Istorii,  dedicată locurilor de obârșie ale Patriarhului Justinian Marina, și am promis că voi reveni pe acele meleaguri frumoase și binecuvântate. Seara a continuat cu muzică , poezie, cu prezentarea expoziției de pictură realizată de doamna Ionela Flood , cu obiecte de sculptură oferite de domnul George Astaloș. Sâmbătă, 24 iunie 2023, în zi de mare sărbătoare creștină, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, și de Ziua Universală a Iei, organizatorii taberei ne-au răsfățat cu o deplasare la Poarta de su’ Feleac un minimuzeu etnografic, inaugurat la 15 ianuarie 2014 (la 164 de la nașterea lui Eminescu), un loc care reunește mai multe obiecte tradiționale specifice zonei, și nu numai. Este primul muzeu etnografic privat din Romania, o gospodărie , unde  poți admira peste 2.000 de obiecte adunate de-a lungul anilor, cu drag și multă munca, de familia Căpușan. După o primire în stil românesc, cu pâine și sare, am pătruns într-o lume mirifică unde ghid ne-a fost domnul Gheorhe Căpușanu. Cu multă emoție în glas și enorm de mare pasiune ne-a povestit istoria locului, cât efort și mai ales câtă trudă ascunde frumosul și ineditul muzeu. I-au fost alături, soția, rudele și copii. Este meritul și mândria întregii familii. De când au deschis muzeul, familia Căpușan își dedică tot timpul promovării și organizării de evenimente cu tematică folclorică: șezători ,lansări de cărți și cd-uri cu tematică folclorică, ateliere de meșteșugărit, concerte de muzică populară. Vin elevii de la școlile din oraș și află cum orânduiau ardelenii gospodăriile, cum își  plănuiau ridicarea unei case din chirpici . Au înființat și o parohie în incintă, pentru a putea oficia și evenimente religioase, iar personalități ale folclorului românesc, precum Grigore Leșe sau Dumitru Fărcaș, au trecut cu bucurie pe sub Poarta de su’ Feleac. M-am bucurat să aflu că și renumitul nostru opincar Ilinca Alexandru a vizitat frumosul muzeu. Cei Trei Magnifici, au continuat seria surprizelor și la un pahar de horincă, plăcinte cu brânză făcute în cuptorul muzeului de gazda noastră minunată, doamna Rodica Căpușan, ne-am delectat cu cântece interpretate la frunză și muzicuță de renumitul folclorist Nicu Pandrea. Revederea cu binecunoscuta interpretă de muzică populară, Eugenia Corpodean a fost o mare bucurie. Domnia sa împreună cu Corina Corpodean, ne-au încântat și au cântat,melodii românești, de ieri și de astăzi. Momentele speciale au culminat cu un vechi obicei de nuntă ’’Strigatul Găinii’’ , regizat de prietenul și poetul Romulus Moldovan împreună cu doamna Elena Ștefănuți și un ceteraș vestit. Am cântat, am dansat cu gazdele noastre și invitații lor, iar la final ne-am ospătat cu bucate bune și gustoase. Seara, a continuat la pensiune cu un spectacol realizat de prietenul magnificilor venit împreună cu soția de la Cugir, a urmat dans și multă voie bună. Știam, credeam că vom trăi clipe frumoase și prețioase la Cluj, dar realitatea a depășit imaginația.

La 30 iunie 2023, domnul Ovidiu Vasile, cu respect ,mulțumiri și mare drag de noi toți , ne mărturisea :

...rămâne gustul dulce amărui, al timpului de cânt și poezie, nevinovat și fără sindrofie, iar noi ai tuturor și-ai nimănui, ne-am spus cuvintele cu modestie, cu drag așa de dorul dorului și când ne-o fi mai rău, așa să fie.

Ai perfectă dreptate ! Felicitări Rodica Mureșan, Alin Cucuruzan, Ovidiu Vasile, felicitări Celor Trei Magnifici, mulțumiri tuturor celor ce s-au străduit și au reușit să ne ofere momente și amintiri de neuitat ! La revedere tabără dragă ! La revedere prieteni dragi și să ne revedem cât mai curând posibil !

Zenovia Zamfir

 

 

 

Venim...

Ce face-o palincă venită la timp,

să lase liniște în ceașca de cafea,

s-adoarmă somnul cu ochii închiși,

pe sâni de stea-n nocturnă, undeva!

 

Și fierbe gîndul în coaja de cazan

și peste vise adormit de treze,

s-adune lumea an de an,

la Baia Sprie sus, pe metereze.

 

Că e Vasile, Gelu sau e Nelu,

venim la ei că ne sunt tare dragi,

să agățăm vise-n copaci e țelul,

venim să înflorim câmpul cu fragi.

 

Norii pufoși cu ploile-n priviri,

peste cuprinsul zării se adună.

Venim la cei trei crai din Nord, trei miri,

venim să celebrăm LIMBA ROMÂNĂ.

Puiu RĂDUCAN

B. Olăneşti, 9 iulie 2023

COMUNICAT

 

Dragi prieteni ai Taberei literare ,,Oprește-mă, la tine, Maramureș! Oprește-mă, în tine, anotimp!”, ediția 2022...

Avem vești despre înregistrările DVD. În fapt, avem deja DVD-urile. Sunt câteva ore de filmări și destul de multă muncă în spatele acestor DVD-uri...

Concret, sunt două carcase DVD care conțin 11 DVD-uri cu tot ce a însemnat filmare.

Cel care s-a ocupat de filmarea + prelucrarea casetelor și transferul pe suport DVD, ne-a făcut și un preț/ cost/ DVD, pentru cei care doresc să facă această achiziție.

Prețul este de 150 ron (11 DVD-uri, 2 carcase plus coperta).

Cei interesați rog mesaj în privat, sau aici, pentru a putea comanda copierea acestora și trimiterea spre Dumneavoastră!

Pentru cei interesați care doresc DVD-ul, am să trimit contul unde se poate efectua plata.

Cu prețuire și respect profund!

VASILE BELE

INVITAŢIE LITERARĂ

 Pensiunea ,,RUSTIC" Baia Sprie MM va găzdui TABĂRA LITERARĂ ,,OPREȘTE-MĂ LA TINE MARAMUREȘ, OPREȘTE-MĂ ÎN TINE ANOTIMP. S-au înscris poeți și scriitori din toate zonele țării. Mulțumesc din suflet celor interesați. Organizatorii acestei ediții 2021 sunt poeții:

VASILE BELE

GELU DRAGOȘ

NELU DANCI

Vă așteptăm cu mult drag. (am o vorbă, numai bine rău la nime)!

ORGANIZATORII

INVITAŢIE

 

DOMNULE MANAGER,

conf. univ. dr. Remus Grigorescu

 

În perioada 31 august 2022 – 5 septembrie 2022, în orașul Baia Sprie, județul Maramureș, se va  desfășura evenimentul cultural-literar: TABĂRA LITERARĂ ,,OPREȘTE-MĂ, LA TINE, MARAMUREȘ! OPREȘTE-MĂ, ÎN TINE, ANOTIMP!”, ediția 2022 . Programul va fi complex și cuprinde: lansări de  cărți, antologii, reviste.

Una dintre aceste antologii colective– „IMPRESII, GÂNDURI, PĂRERI, CRITICI, URĂRI. TABĂRA LITERARĂ «OPREȘTE-MĂ, LA TINE, MARAMUREȘ! OPREȘTE-MĂ, ÎN TINE, ANOTIMP!», EDIȚIA 2021”, în care doamna  Zenovia Zamfir, are publicat un amplu și minunat material. Ca urmare a colaborări și respectului reciproc, vă invităm să participați la acest eveniment unde vor fi prezenți oameni de cultură din toate zonele țării.

În speranța că veți fi de acord, coordonatorii și organizatorii - Vasile Bele, Gelu Dragoş, Nelu Danci, am gândit că în cadrul manifestărilor să dedicăm un moment instituției pe care o conduceți cu mult profesionalism, doamna Zenovia Zamfir va prezenta lucrările „Mărturii în lumina icoanei Maicii Domnului!'' și „Oameni, Locuri, Istorii''. Biblioteca Județeană „Antim Ivireanu”, Vâlcea a devenit în ultimii ani un important reper cultural, vă felicităm și vă mulțumim pentru frumoasa și rodnica colaborare.

Cu aleasă considerație,

Vasile Bele

 

 

Semnal editorial, autor Vasile BELE

 

VIOLETA BOBOCEA & IONICA BANDRABUR

ANTOLOGIE DE POEZIE INTERNAȚIONALĂ.

TABĂRA DE VARĂ „GRAI ROMÂNESC",

DUNAVĂȚUL DE JOS, TULCEA - 2019

 

„Nu întoarce iarna din drumul ei

chiar dacă glasul toamnei și ruga

frunzelor căzute

te vor implora să le cuprinzi pe toate

în versurile tale.

Nu opri durerea să transforme

suferințele în lacrimi calde,

plânsul va elibera sufletul și va transforma

picăturile în cântec.

Nu lăsa cerul fără stele aprinse,

ele sunt felinarele nopților,

când visele prind aripi și dispar

în zorii zilei"

este, dragii mei prieteni, un citat din poezia „Poetul" (p. 11), care îl numesc motto-ul acestui semnal editorial, pe care mi l-am propus a-l citi și semnala editorial în acest „uichend". Din dor de poeți! Din dor de poezie, deși respir și trăiesc împreună cu ea. Din dor de prieteni. Din dor de Dunavăț, acolo pe unde m-au purtat pașii literari în acest mijloc de an, 2021. Din dor de Olga Văduva (Grigorov) cea care este principalul organizator al Taberei literare de la Dunavăț. Departe, drum lung, „manânci o pâine, până acolo", vorba românului (poate chiar mai multe, zic!), până în celălalt capăt de lume, până la Tulcea, dar, credeți-mă că aș merge și pe jos, la o adică. Sincer...

Mulțumesc, Dunavăț, pentru clipele de emoție trăite, aici!

Mulțumesc, Dunavăț, pentru ospitalitatea găsită aici!

Mulțumesc, Dunavăț, pentru că mi-ai dăruit atâția prieteni și atâta prietenie!

Mulțumesc, Dunavăț și Olga Văduva (Grigorov) pentru răsfățul zorilor și culoarea nuferilor, pentru gustul peștelui și clipele de folclor autentic pregătite drept momente surprize, pentru cei care au poposit aici, preț de câteva zile...

Mulțumesc, Dunavăț și Olga Văduva (Grigorov) pentru toate cele dăruite și pentru organizarea impecabilă a acestei tabere literare, iată, aflată la a patra (sau a cincea?) ediție!

Olga Văduva (Grigorov) te-ai întrecut pe tine! Ne-ai răsfățat în cel mai dulce frumos! Ne-ai dăruit totul, iar noi nu putem decât să îți mulțumim. Dar nu oricum, ci rostind o rugăciune pentru sănătatea dumitale, rugând pe Bunul și Dreptul Dumnezeu să te aibă în pază și ocrotire.

Dar nu despre Tabăra literară din acest an vreau să povestesc. Nu! Deși, mă voi ține de promisiune. Cei care au fost în această tabără, știu că am făcut o promisiune, în fața tuturor. Promisiunea de a întocmi un volum-document al taberei, ediția 2021, suportat financiar integral de „proaspătul pensionar", ajuns la Dunavăț. Mărturisesc faptul că deja am început pregătirile pentru acest volum, dar mai am nevoie de sprijinul Dumneavoastră, a celor care ați participat la acest proiect literar, în această tabără, ediția 2021. Puțini sunt cei care au răspuns pozitiv rugăminți mele de a trimite materialele lor - impresii, gânduri, păreri, urări. Încă sunteți în grafic, dar mai fac un apel de a colabora dacă doriți, știind că trebuie să ne încadram în niște termene. Dar, vorbim!

Acum, spre bucuria mea, mă aflu în fața primului volum de acest fel. Un document-istorie, a taberei literare de la Dunavăț, ediția 2019. O bucurie imensă pentru că astfel de lucrări și lucruri trebuie să rămână scrise în istoria literară, nu doar în emoțiile de suflet și din suflet. Felicit ideea și îmi ridic pălăria în fața celor care au trudit ca acest eveniment literar-cultural să rămână, „urmașilor, urmașilor noștri!", vorba voievodului.

Este vorba despre scriitoarele Ionica Bandrabur (Slănic-Moldova, BC) și Violeta Bobocea (Buzău, BZ) - trudind în culegerea materialului (materialelor), tehnoredactare, corectură, concepție volum, album foto, dimpreună cu organizatoarea taberei literare, Olga Văduva (Grigorov). Reverență, doamnelor! Mii de mulțumiri pentru această minunată lecție și realizare literară. Ridic pălăria în fața Domniilor Voastre.

Este cel mai minunat lucru făcut și gândit, pentru a arăta lumii și celor care nu cred în cuvintele calitate și valoare, sau chiar celor care cârcotesc pe ici pe colo, pe la colțuri, despre unii și despre alții. O realizare extraordinară. Un document sensibil și valoros. (P.S. Nu știu dacă eu mă voi ridica la valoarea Dumneavoastră, dar voi încerca!).

Cu bucurie imensă pentru realizarea-document, cu respect pentru toți cei care au participat în această tabără, cu prețuire și apreciere pentru colectivul de redacție al acestui volum. Moral, mă simt dator de a trece în revistă întreaga echipă ce a reușit întru elaborarea acestui volum.

Felicitări, Dumneavoastră: Raluca Popescu (corectură), Vasilica Oprea și Mihai Cătrună (tehnoredactare), Elena Zamfir (redactor de carte), Mihai Cătrună (grafică și copertă), Trandafir Sîmpetru (editor carte), Ionica Bandrabur și Violeta Bobocea - coordonatoarele volumului antologic - „Antologie de poezie internațională. Tabăra de vară Grai românesc", apărut la Editura Liric Graph, Făurei, 2019, 162 p., ISBN 978-606-8835-59-4.

Tabăra literară s-a desfășurat sub sigla asociației, „Grai românesc - Tabăra de vară", organizator principal poeta Olga Văduva (Grigorov) - un promotor cultural din elita personalitățile literare contemporane.

„Nu risipi orele prin deșerturi fierbinti,

doar o clipă i-a trebuit vântului

să șteargă urmele tălpilor

arse de neliniști.

Nu privi în urmă nicio secundă,

oprește-ți pasul și admiră

clepsidra cuvintelor nerostite!",

este continuarea poeziei „Poetule"(p. 11), ce aparține poetei Olga Văduva (Grigorov), organizator și coordonator al acestei tabere literare.

„Tabăra de creație Grai românesc - La porțile Deltei, 5-7 iulie 2019, la Pensiunea Peștișorul din Dunavățul de Jos, județul Tulcea. Mulțumesc pentru experiențele pe care le-am trăit, pentru că fiecare dintre ele m-a învățat câte ceva. Iubesc natura și oamenii, incurabil îndrăgostită de ape, plante, păsări, răsărituri și apusuri de soare! Dragostea pentru natură e ceea ce ne leagă, admirația pentru Delta Dunării este ceea ce ne unește. Sunt mândră că m-am născut pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu, împletite cu verdele bălților, unduirea sălciilor, unde se întind covoare de nuferi albi și galbeni, iar liniștea ireală este acompaniată de țipetele pescărușilor și spartă de orăcăitul broaștelor, prinse în lupta de supraviețuire cu șerpii de apă, cu lișite, cormorani, cu egrete sau cu pelicani", ne mărturisește organizatoarea taberei, Olga Văduva (Grigorov).

O descriere superbă ce emoționează și te atrage spre aceste locuri. Oameni simpli dar autentici, locuri și fapte ce fac înconjurul lumii. Rostesc acestea gândindu-mă la caracterul de tabăra literară internațională, având în vedere că printre participanți se remarcă prezența poetului Hussein Nhaba, din Irak, președintele Asociației Culturale Italiene. Alăturat poeziei, „Poetule" stau și alte repere literare poetice: „Femeie" sau „Delta Dunării", câteva poze document, dar și mărturisirea organizatoarei, din care am citat o frântură de suflet.

Violeta Bobocea, un extraordinar dascăl al școlii românești, recunoaște că este „Doar o pasăre-n zbor..." și că datorită unui „Suflet fragil", va asculta cum crește nufărul și „Șoaptele Dunării", într-un frumos „Zbor spre infinit", pentru că în finalul spațiului acordat, Domnia Sa, Violeta Bobocea, să lanseze un „Strigăt", pentru că:

„Pasărea de foc s-a stins

Într-o zi de vară,

Uitase să spere, uitase să cânte;

Un foșnet, un murmur de ape,

O ploaie de lacrimi

În strigătul mut

Și totul pare pierdut

În vârstă, în noapte" (p. 24).

„Tabăra de creație Grai românesc a unit destinele multor poeți în lumea stihurilor, ne-a ajutat să ne cunoaștem mai bine, nu numai pe plan artistic, literar, dar și uman. Acest lucru ne-a unit și mai mult. Ne-am dat seama de talentul fiecăruia, dar și de fantezia creatoare, de har și sensibilitate", (p. 18).

Cu „Un gând de dincolo de ape", ne surprinde plăcut și sensibil, coord. Ionica Bandrabur, mărturisindu-ne că: „Dacă m-aș întoarce în timp să retrăiesc din nou emoțiile zilelor de 5-8 iulie 2019, aș face-o cu mare bucurie și aceeași plăcere ca atunci când totul a început pe peronul gării din Galați, cu anunțul ce vestea venirea trenului București-Buzău- Galați, la ora zece și patruzeci de minute. Doi oameni, poeta Violeta Bobocea și soțul acesteia, cu sufletele frumoase și fețe zâmbitoare m-au făcut să întind brațele cu cea mai mare sinceritate, oferindu-le o caldă îmbrățișare de bun sosit pe meleagurile dragi mie".

Și frumoasă poveste-descriere-jurnal continuă în frumosul stil al prietenei Ionica Bandrabur. Bonus, ne bucurăm de poemele: „O ultimă înclinare" și „Ah, de nu mă alungau în grabă!".

Felicitări, pentru această minunată realizare.

Felicitări, pentru întreaga activitate literară desfășurată în spiritul valorilor și al calității. Dor de voi, oameni minunați! Dor de îmbrățișarea voastră. Sperăm să trecem cu bine peste toate acestea care deocamdată ne obligă și ne restricționează. Doamne ajută!

Liliana Badea, prezentă și Domnia Sa, în această și, implicit, în volum. Ne dăruiește poemul: „Ne ține Dunărea uniți". Am avut bucuria să ne cunoaștem și personal. Tot în această tabără, doi ani mai târziu. Ne leagă din prima clipă o prietenie sinceră și chiar ne-am înfrățit, legându-ne, câteva luni mai târziu, frați de cruce, fârtați, și surate, dar asta este o altă minunată poveste literar-folclorică, pe care a consemnat-o istoria.

Dumnezeu să vă aibă în pază, dragi prieteni - fârtate Octavian și surată Liliana.

Gheorghe Bucur, om de-al locului, (con)semnează în: „Grai românesc - în Delta Dunării", următoarele: „Ceea ce mi se pare deosebit de important este faptul că ideea dominantă, evidențiată mai ales în poezie, a fost aspirația constantă a omului către frumos și fericire și că scrisul, arta, în genere, sunt un mijloc esențial de ascedere către ideal, prin care se oferă ființei speranță spre împlinire".

Și, uite cum, ajungem și la oameni care au fost și, din păcate, nu mai sunt. Sunt în inimile noastre. Sunt în gândurile noastre. Le-am promis neuitare. Le-am promis nemurire, chiar dacă... Anca Maria David, fie iertată! Ați văzut importanța acestui volum? Aici, sunt oameni care nu mai sunt! Anca Maria David! I-au rămas gândurile și sinceritatea lor. I-a rămas privirea și zâmbetul de pe buze. Au rămas bucuriile acelor clipe și veșnicia emoțiilor.

Îmi vine să strig să se audă până la Slănic-Moldova (BC): „- Să fii a lui Dumnezeu! Ionica Bandrabur, să fii a lui Dumnezeu!", iar ecoul (muză) să îmi citească gândul și sufletul și să ducă până la Violeta Bobocea, în Buzău, același strigăt, dedicat Violetei Bobocea: „- Să fii a lui Dumnezeu! Violeta Bobocea, să fii a lui Dumnezeu!". Ați făcut un lucru excepțional. V-ați asumat o responsabilitate, un risc dar v-a văzut Dumnezeu. Și v-a dat putere și ocrotire.

„La Dunavățul de Jos,

am cunoscut oameni frumoși,

veseli, calzi și inimoși,

am povestit și-am dansat,

am cântat șim-am recitat,

cu poezii ne-am hrănit,

peștele l-am prăpădit,

mămăliga s-a gătat,

Delta noi am traversat,

nuferi i-am admirat,

pelicanul l-am văzut,

cormorani cu pește-n gât,

lebăda cea grațioasă își ducea bobocu' acasă".

Câtă dreptate ai! Cât adevăr! Câtă frumusețe și bucurie în gândul Domniei Sale. Drum lin, printre printre stele și îngeri! Promitem neuitare!

De la Brașov, Florentina Danu, zice că, „Mi-ar plăcea să vă mint", dar ea este prea cuminte să ne mintă. Și, Florentina Danu nu minte!

„Aș vrea să mint,

Dar pot minți eu, oare?

(...)

Cu zâmbetul pe buze

Noi, am făcut echipă

Cu muzica și dansul

Ne-am îmbrățișat,

Iar poezia apei

Pe toți ne-a fascinat...

Mi-ar plăcea să vă mint,

Dar, pot minți, eu, oare" (p. 57).

Pentru Florentina Danu, întâlnirea cu Delta Dunării a fost precum un miracol. Un vis împlinit. Motiv de a rosti: „A fost odată ca niciodată!" dar și „Renasc în fiecare dimineață cu tine!" (p. 58).

Scriitoarea Angela Dumbravă, ne mărturisește o „Poveste cu iz de baltă, prieteni și clipe de frumos", dar și că: „Empatia dintre oameni are legile ei. Dumnezeu are grijă să îți trimită în cale oameni care să te ghideze în momentele-cheie din viață sau să petreci un anumit timp împreună. Mie mi s-a întâmplat de multe ori să leg prietenii cu persoane pe care le cunoșteam prima dată, dar cu care mă simțeam de parcă ne știam de-o viață".

Adevăr adevărat, doamna Angela Dumbravă. Am simțit și eu. Vă mulțumesc pentru prietenie. Mulțumesc pentru sinceritatea Dumneavoastră. Vă prețuiesc și vă apreciez enorm. Sănătate multă.

Corina Junghiatu, o bucureșteancă talentată, ne dăruie, „Din ghergheful creației" gânduri adunate în vers.

„Un veșnic regal

Curge amurgul în vene celeste

Deasupra-mi perpetuă operă

Luna brăzdează în tainice astre

O capodoperă

Țipăt de graur între două tăceri".

Camelia Soare Manea, „Pe muzică", ne propune un superb și emoționant poem. Beethoven, cu „Odă bucuriei", un Ravel cu „Bolero", un Vivaldi cu „Cele patru anotimpuri", sau un Verdi cu un „Nabucco"... pentru ca înspre finalul acestui minunat poem să rostească: „La poarta Cerului a pus doina din care noi ne tragem seva".

Scriitorul Hussein Hussein Nhaba, Irak, se destăinuie astfel: „La Carnavalul poetic din Delta Dunării am întâlnit respect, bucurie, cuvinte minunate, un loc al păcii... M-am simțit de parcă aș fi fost în mijlocul familiei mele, unde toți mă respectă... fac tot posibilul să mă facă fericit".

Pentru Mirela Necula, Delta Dunării este o „magnifică poveste". Stă mărturie poemul „În Deltă unde stele curg bogate". Ținuta a fost un „veșmânt duios în privirea ce romanța învie", iar destinul a fost marcat „cu evlavie".

Cine suntem noi? Uneori „suntem unici în aventura care bucură privirea", alteori suntem „chintesența din romanul nostru nostalgic". Suntem acei care „aducem iubire și finețe cu firea", dar suntem și „stihuitorii cu scânteia divină din toată omenirea". Superb! Îți mulțumesc pentru aceste clipe de frumos dăruite.

Cornelia Nicolaș, din Brăila, a fost, în această tabără, „Pierdută în visare".

 

Tabara literară din Baia Sprie a ajuns şi în Republica Moldova

 Acum o săptămână, mai eram acolo, în inima Maramureșului, unde s-a desfășurat TABĂRA LITERARĂ "Oprește-mă la tine Maramureș! Oprește-mă în tine Anotimp"

Eram acolo, unde o lume de poveste ne-a întâlnit în frunte având minunății organizatori - extraordinarul și inegalabilul Scriitor Vasile Bele, Domnul Profesor Dragos Gelu și Poetul Nelu Danci căror le mulțumim cu toată făptura sufletului pentru darul clipelor fantastice.

A trecut o săptămână, dar vibrația emoțiilor mai sunt vizibile. Am trăit câteva zile de vis, de poveste, câteva zile care vor rămâne pentru toată viața în inimile noastre, a condeierilor care împreună am avut fericita oportunitate de a fi în sânul Maramureșului. Avem atâtea motive de a scrie, de a descrie tot ce ne-a fascinat în acele sfinte zile îmbrăcate în haina Poeziei, înconjurate de spectacole cu cântece și dans popular. Acolo unde ne-am regăsit prietenii, acolo unde am cunoscut alți scriitori, înalte fețe ale literaturii românești legând o strânsă prietenie.

Mulțumesc bunului Dumnezeu pentru ceea ce îmi dăruiește - Oameni cu suflete de aur, prieteni adevărați înconjurați de sinceritate, bunătate, dragoste de neam!

Voi reveni cu alte amănunte culese cu sufletul din inima Maramureșului.

Să aveți o duminică binecuvântată dragi prieteni, lumină și binecuvântare sufletească!

Sunt profund emoționată, aduc sincere multumiri remunerării prezenței mele!

Cu drag și dor de Voi Maria Corini.