„Am vizitat, astăzi, Fortul 13 de la Jilava, un loc încărcat de istorie, dar marcat profund şi recunoscut ca loc al represiunii comuniste, care l-a transformat într-un centru de exterminare a deţinuţilor politici. Acest loc are o importanţă deosebită pentru memoria noastră colectivă şi ar trebui valorificat şi pus în circuitul cultural. Fortul 13 este monument istoric, iar un muzeu care să-i fie dedicat în integralitate, abordând toate tematicile şi perioadele istorice prin care clădirea a trecut, cu precădere perioada comunistă, este o iniţiativă necesară”, a transmis Turcan, pe Facebook.
Ministrul Culturii a arătat că a deschis dialoguri
cu preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, directorul Muzeului Ororilor
Comunismului în România, instituţie subordonată Ministerului Culturii, şi cu
Administraţia Naţională a Penitenciarelor pentru a consolida şi pune în valoare
monumentul istoric prin identificarea unor surse de finanţare pentru refacerea
structurală şi amenajarea fortului ca muzeu.
„Până în prezent, au fost identificate mai multe
probleme, printre care unele de proprietate sau de natură tehnică, rezultate
din degradarea construcţiei, dar şi unele care implică separarea fizică dintre
muzeu şi spaţiul penitenciarului. În ciuda acestora, mă voi implica în
încercarea de a transforma acest loc într-un muzeu dedicat istoriei dureroase a
Fortului 13 de la Jilava, cu punerea în evidenţă a ororilor pe care regimul
comunist le-a comis aici, moştenire ce trebuie lăsată viitoarelor generaţii”, a
adăugat Raluca Turcan.
Construit la ordinul Regelui Carol I ca parte din
sistemul de apărare a Bucureştiului împotriva unui eventual atac otoman, Fortul
13 a intrat în conştiinţa publică în a doua jumătate a secolului XX ca
penitenciar în care, din 1944 şi până în 1964, au fost încarceraţi, în condiţii
insuportabile, adversari ai regimului comunist.
„Acolo, la zeci de metri sub pământ, au fost închişi
şi şi-au găsit sfârşitul mareşalul Ion Antonescu sau Monseniorul Vladimir
Ghika, iar temniţele şi camerele de tortură păstrează urmele terorii comuniste.
Astfel, pe unele cărămizi, încă se mai pot observa inscripţiile deţinuţilor,
majoritatea intelectuali, şi rugile acestora de supravieţui crâncenelor chinuri
cărora erau supuşi”, a precizat Turcan, în postarea de pe Facebook.
Istoria neagră a acestui loc a continuat până în
decembrie 1989, când 63 de manifestanţi arestaţi de pe străzile Bucureştiului
în timpul Revoluţiei au fost arestaţi, bătuţi, urcaţi în dube şi aduşi la
Jilava, într-o încăpere de 15 metri pătraţi.
În prezent, clădirea aparţine Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor din Cadrul Ministerului Justiţiei şi adăposteşte
depozite şi magazii anexe Penitenciarului Jilava.
Sursa:
NapocaNews
