Ieri turnători, astăzi politicieni. Nestingheriţi, colaboratori ai Securităţii au locuri calde în structurile statului!

Înainte de 1989, îşi turnau la Securitate familia, prietenii, vecinii sau colegii. Astăzi, fac parte din elita politică a României. Unii dintre politicienii care au primit verdicte definitive de colaborare cu fosta Securitate şi-au continuat fără probleme carierele publice, refugiindu-se în Parlament sau în fruntea mai multor instituţii publice.

Unsprezece parlamentari din legislatura care tocmai a început au avut legături cu fosta Securitate. Au dat note informative în legătură cu diverse persoane sau situaţii, iar când trecutul lor a fost scos la suprafaţă, au încercat să îl şteargă.Iată câteva exemple:

Deputatul PSD Ciprian Nica, nume de cod „Bratosin”

Social-democratul reales la Camera Deputaţilor Ciprian Nica a semnat un angajament cu Securitatea în 1976, pe când avea 18 ani şi era elev. Documentele de arhivă arată că Bratosin îşi turna la securitate colegii care ascultau postul de radio Europa Liberă. A primit verdict de poliţie politică de la Curtea de Apel, dar a făcut recurs la Înalta Curte.

„Într-una din serile petrecute în camera elevului N.M., unul dintre elevii străini, F.A., întreţinea discuţii politice, şi anume despre capitalism, despre diferenţa dintre viaţa din socialism şi capitalism”, scria tânărul Ciprian Nica în notele transmise Securităţii.

Colegii care ascultau Europa Liberă erau şi ei pârâţi: „Numitul B.T., elev în anul V, împreună cu colegul său, ascultă frecvent emisiunile postului de radio Europa Liberă. De asemenea, vecinii (...) participă la ascultarea emisiunilor acestui post”, apare în dosarul de Securitate al lui Nica.

Senatorul Ioan Ghişe, un verdict favorabil în ciuda faptelor

Senatorul Partidului Naţional Liberal Ioan Ghişe ( foto ) a dat şapte note informative între 1982 şi 1984, perioadă în care a lucrat la uzina „Tractorul” din Braşov. În ciuda acestui lucru, Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii a decis în 1999 că liberalul nu a făcut poliţie politică, deşi se angajase în faţa organului să toarne pe absolut oricine, inclusiv propria familie.

„Mă angajez să sprijin în mod secret şi organizat organele de Securitate (...), să informez în mod real despre orice fapte îndreptate împotriva securităţii statului, indiferent de persoane sau grad de rudenie”, promitea politicianul liberal în anii 80.

Profesorul Andrei Marga, nume de cod „Horia”, ex-director Institutul Cultural Roman

Fostul director ICR, Andrei Marga, a fost racolat în 1977 şi relata în amănunt despre vizitele pe care le făceau în România diverşi cetăţeni străini. La finalul anului trecut, CNSAS a dat o decizie controversată: Andrei Marga nu a fost colaborator al Securităţii, cu toate că a furnizat mai multe note informative.

Notele informative ale lui Marga se refereau preponderent la viaţa profesională şi de familie a studenţilor de la Cluj Napoca. „Doctorandul M. de la catedra de Filosofie continuă să cerceteze problema şanselor sociale la elevii din clasele VIII şi XII (...) Mi-a spus că este despărţit de soţie şi că urmează să-şi aducă spre finalul stagiului în România încă o dată copilul în vârstă de şapte-opt ani aici”, se arată într-una din informările trimise de actualul director ICR Securităţii comuniste.

„Mircea” şi „Felix”, alias Dan Voiculescu:„Eram obligat să câştig şi eu o pâine”

Unul dintre cele mai celebre cazuri de colaborare cu Securitatea este cel al lui Dan Voiculescu. Sub numele de cod „Mircea” şi „Felix”, el şi-a pârât inclusiv membri ai familiei la Securitate, dar a dat informări şi despre sportivii români care participau la competiţii în străinătate. Dan Voiculescu a primit în 2011 verdict definitiv de colaborator al Securităţii din partea instanţei supreme. Justificarea sa: „Eram obligat să câştig şi eu o pâine.”