Trăind în cap cu mitul unui popor adamic unic și virtuos, de neimitat, dacopații intreabă, crezând că au găsit o obiecție logică: “Daca istoria latinizării care ne
e servită zilnic ar fi adevărată, ar însemna că dacii ar fi primii şi singurii
oameni care şi-au pierdut limba în urma unei cuceriri sau, după alţi mincinoşi,
chiar în timpul ei….. Asta ar însemna că dacii erau o naţie atât de fragilă şi
instabilă încât e de mirare cum au putut fi numiţi “cei mai viteji dintre
traci”… Nu, romanii nu i-au putut asimila…”
Lăsând la o parte cazurile clasice ale dispariției prin asimilare a unor popoare și limbi de mare cultură: sumerienii,
egiptenii, babilonienii, etruscii, hitiții,
să ne oprim la cei asimilați de romani
(deși etruscii făceau parte din aceștia, dar să zicem că etruscii le erau prea
la indemână) :
Din neștiință, sau din nedorința de a ști, dacopații lasă deoparte faptul că la fel au fost
asimilați în totalitate galii !… Da,
galii din ceea ce este astăzi Franța și care se întindeau până la orașul fondat de ei Milano (Mediolanum) din
nordul Italiei. Chiar și numele
Mediolanum e celtic. Cu toate astea, glorioasa nație
a celților, a galilor, care la un
moment dat erau pe cale de a ocupa Roma, dacă nu erau trădați de gâște,
glorioasa nație a celților a fost asimilată cu desăvârșire… Or, organizația lor politico-socială, care ne e cunoscută din De Bello
Gallico al lui Cezar, dar si din alte surse, era excepțional de sofisticată, cu acele colegii de preoți —druizii— care le amintesc pe cele ale
brahmanilor din India, fiind singurele modele atestate de religiziozitate
instituțională de acest tip.
Ca și la brahmanii
din India, druizii puteau studia, cum bine o relateaza Cezar, până la 20 de ani
inainte de a asimila intreaga masă structurată a religiei si mitologiei lor. E
limpede ca avem acolo, la cele două extreme ale continnuumului indo-european,
două exemple de instituționalitate
religioasă pre-istorică ce a supraviețuit
sub această formă atât de structurată la celți
și la indieni. (Iranienii fiind un alt
exemplu, insă la iranieni religia colegială s-a transformat in ideologie de
stat, urmată de ideologie imperială). In comparație
cu colegiile druizilor, romanii păstraseră doar o formă edulcorată, sub forma
colegiului preoțesc oficial, cu acei
rex sacrorum și flamen Dialis și alte forme arhaice ale cultului oficial.
In comparatie cu asta, despre formele oficiale,
institutionale ale religiei dacilor nu stim practic nimic.
Cu toate astea, galii au fost asimilați in intregime, cu colegii de druizi cu tot. Bine-bine, au să
sară unii, dar au supraviețuit in colțul ăla al Bretaniei, galii sint bretonii de
azi…
Nu, nu sînt. Aceasta e ideologia din Asterix. Realitatea e
alta. Bretonii din Bretagne sînt o populație
venită acolo din Britania de peste Canalul Mânecii in perioada obscură a Evului
mediu, probabil după invazia insulei lor de către angli si saxoni. Bretona e o
limbă celtică, intr-adevăr, insă e celtică insulară, foarte apropiată de
limbile celtice din Țara Galilor
(Wales) și Cornwall. Aceasta e una din
cele trei branșe celtice cunoscute,
celelalte fiind: una tot insulară, reprezentată de irlandeză și scoțiană,
și limba galilor despre care vorbim,
galii puternici cuceriți și asimilați
in intregime de romani. Asimilați in
totalitate atât de profund, incât știm
despre limba lor la fel de puțin cât știm despre dacă. Disparuti, asadar, galii,
deveniti romani si, ulterior, francezi.
Sau, cucerirea și
asimilarea puternicelor nații ale
iberilor. La fel, dispăruți fără urmă,
înghițiți,
asimilați într-așa măsură încăt a rămas doar o mică populație vorbitoare a unei limbi dinainte,
protejată de izolarea munților: bascii,
așa cum în părțile noatre în Balcani au rămas albanezii, vorbitori ai unui
grai de dinainte. Și albaneza, ca și basca, au fost însă profund influențate lexical de latină și doar prăbușirea
Imperiului le-a oprit asimilarea totală. Așa
incât, acolo unde populațiile locale au
fost asimilate in intregime, avem limbile romane de astăzi: spaniola,
portugheza, catalana, franceza, româna.
Cam atât despre “miracolul” de neînțeles al asimilării dacilor. Lucruri atat de elementare, incat
scoala ar trebui sa puna capat aberațiilor
și rătăcirilor.
Dacopații sînt la
fel de ridicoli ca și celtopații care incearcă să reînvie Stonehenge și pretind că posedă o tradiție milenară, transmisă lor printre butoaie
de Guinness…
Dan Alexe
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu