joi, 27 martie 2014

POESIS – IOAN DRAGOŞ



                                   martorii din încăpere

„până la urmă martorii
au intrat în încăpere
aşa că în sfârşit suntem toţi împreună
mama îţi aduce aminte
că a avut cândva un copil graţios
pe un pământ afânat şi fără zgomote
am plantat un prun şi un păr
încep să vină bucuriile calde
ce ai fi putut iubi şi cât nu ştie nimeni
tu cu atât mai puţin
gura mea îţi rosteşte vorbele
venim de departe
şi ne aflăm foarte departe
cum spune gellu
apeşi mereu pe o clapă cu efect sigur
am văzut şi gestul şi căderea
am auzit şi strigătul
primăvara
mă-mbolnăvesc şi mă-nsănătoşesc
cuibăriţi printre atâtea întâmplări şi seminţe
vom ajunge fără-ndoială la ţintă
mama tot mai greu îşi aduce aminte
că a avut cândva
un copil graţios
acum o bucată de timp
ai să pozezi neras
eşti în schimbul trei
nici o teamă nici o întrebare
nopţi pline de oglinzi halucinante
aşa că în sfârşit
suntem cu toţii împreună”


cuvinte de protecţie

„o rochie neliniştită
dar nu se întâmplă nimic
prin preajmă sunt oameni cu experienţă
unu şi unu
nimic nu se mai poate întâmpla
în afara iubirii
ocolind e mai uşor de atins ţinta
ochiul liber mintea liberă
am risipit
acum avem de adunat
cuvintele de protecţie nu mai servesc la nimic
pericolul nu vine din afara omului
ci dinlăuntrul lui
este adevărat
că adevărul se compune
din ceşcuţe extrem de fragile
aşa scrie la pagina treizecişidoi
avem vise
pentru toate ceasurile nopţii
un singur pom
e plin de toate anotimpurile
am învăţat repede
este un loc uşor de învăţat
caut grădinile ascunse
eşti în bătaia dorinţei mele
deschid şi închid cărţi
singura poartă de fugă
toate acestea se petrec în faţa tuturor
şi nimeni nu le vede ”
                                       


                          capcanele binelui printre cuvinte şi răsaduri

„în lunile martie şi noiembrie
persoanele şi popoarele au probleme
sevele sunt încurcate
nu ştiu dacă să evolueze sau să se retragă
spune emil hurezeanu la televizor
niciodată nu mergi mai departe
ca atunci când nu ştii încotro mergi
citeşti la aforismul zilei
timpul şi amintirile
scapă auzului şi văzului
miza cea mare
catarg retezat
teama de bine
fişa postului în martie şi noiembrie
cu picioarele legate de capcanele trecutului
continuă cursa
tribuna mereu ocupată
mama şi tata m-au împuternicit
să le port umbra
ei nu mai pot să meargă
sclipiri de lumină între două întunecări
ioana îmi scrie mesaje din andorra
de ziua internaţională a poeziei
plantez cuvinte şi răsaduri
te ţin de mână
ziua aceasta e apa
o vom trece prin vad
vom lăsa toate necazurile
pe celălalt mal
vorbim cu neştiinţă despre lucruri grele”


                                     vremea amănunţită a lui naum


„a trecut şi ziua internaţională a păcii
interioare
eliminarea tensiunii a agravat tensiunea
aş fi vrut să mă aşez
în cuburile mele de silabe
rodul unei chibzuinţe cumpănite
şi a unor capricii trecătoare
pătrunzi în camera neagră
unde toate se cântăresc
se vede până departe
dar ce se vede
oare ce ascunde fastuoasa coadă
a acestui păun de excepţie
întreabă maestrul
vine o vreme amănunţită
găseşti mai multe răspunsuri
decât întrebări
printre aburii
pe care nu-i mai poţi împrăştia
le ghişee sunt angajaţi
autori de versuri bine lucrate
scrie în căutarea căutării
viaţa prin gaura cheii
găseşti mai multe răspunsuri
decât întrebări
hai să credem că mai are importanţă
încercăm să facem semne
sigur că fiecare înţelege ce poate
toţi căutăm vinovaţi
şi toţi suntem nevinovaţi şi puri”

                                      



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu