Nadia Comăneci pentru Bild: „Am lucrat cu Nicu Ceauşescu la
tineretul partidului comunist şi ne-am întâlnit… la petreceri!”
Nemtii de la Bild au aflat mai multe secrete ale Nadiei,
prima gimnasta din istorie care a luat nota 10.
In primul rand, acestia au intrebat-o de ce nu zambea
niciodata la concursuri. “Nu e adevarat suta la suta. Poate nu zambeam in
timpul exericitiilor, dar am inregistrari video cand zambeam dupa probe sau pe
podium.”, a raspuns Nadia.
“Nu simteam nici o presiune, ma gandeam doar ca trebuie sa
intru si sa imi fac exercitiile la fel cum le faceam la antrenament. Nu ma
lasam intimidata de 20.000 de spectatori. La 14 ani nu realizam ce am facut,
insa patru ani mai tarziu cand imi aparam titlul eram adult si stiam ce
asteptari sunt de la mine”, mai spune Nadia.
Nadia a fost intrebata si de presupusa relatie cu fiul lui
Nicolae Ceausescu. “Nu e adevarat. Amandoi am lucrat la tineretul partidului
comunist si ne-am intalnit de cateva ori la petreceri. Nimic mai mult. Nu
inteleg de ce oamenii tot insita pe tema asta. Acum cateva luni s-a scris
despre mine ca am o relatie cu un om misterios cu care am fost pozata la o
cafea. Acel om era fratele meu” spune Nadia. Legenda gimnasticii isi aminteste
cum era asaltata de fani in perioada de glorie. “Primeam cate 300 de scrisori
pe zi, unele erau de dragoste. Chiar si acum imi spun oamenii ca mi-au trimis
scrisori, dar nu le-am raspuns. Mi se spune ca eram draguta in tinerete”,
povesteste Nadia, care a dezvaluit ca a fost ofertata de revista Playboy. “Am
refuzat. Vad o multime de sportivi care pozeaza dezbracati. Sa zicem ca daca
sunt poze de bun gust iar banii sunt folositi pentru acte cartibatile e ok. Dar
eu nu sunt dispusa sa fac asta. Oricum, cine ar dori sa ma vada pe mine goala?”
spune Nadia.Nadia spune ca n-a facut foarte multi bani din gimnastica iar
medaliile sunt cel mai de pret trofeu al ei. “Le tin intr-un seif acasa. Le
scot foarte rar de acolo” spune romanca. “Nu m-am imbogatit din acest sport.
Eram amatori pe vremea aia. Am primit un bonus dupa Olimpiada, dar i l-am dat
mamei mele. Ea i-a pastrat si mai tarziu a cumparat o casa micuta cu ei” a mai
spus Nadia in Bild.
Pe 1 septembrie, Nicu
Ceausescu, mezinul ultimului simbol comunist al Romaniei, ar fi implinit 59 de
ani. Nu stim care ar fi fost viata lui daca ar fi trait, nu stim daca l-ar fi
multumit sentintele care acum, dupa atatia ani, au stabilit ca nu se face
vinovat de nici una din faptele pentru care a fost acuzat, asa cum nu stim
adevarata sa fata, cunoscuta doar de cei care i-au fost prieteni sau
subordonati.Cabana lui Nicu Ceausescu Sibiu
Familia Rus din Sibiu a fost aproape de Nicu Ceausescu in
oaza de liniste pe care acesta si-a construit-o in Marginimea Sibiului, intr-o
zona parca rupta din rai, aflata intre localitatile Saliste si Vale. Oameni
harnici de pe meleaguri bistritene, familia Rus s-a angajat la gospodaria de
partid de pe langa Consiliul Judetean Sibiu, iar Nicu Ceausescu a fost al
treilea primse cretar care a trecut pragul vilei de protocol administrate de
ei. Cand deschid discutia despre Nicu, domnul Rus se intuneca la fata.
Povesteste cu tristete despre declara tiile pe care a trebuit sa le dea unui
procuror din Constanta, sub amenintarea armei, in zilele imediat urmatoare
caderii regimului co munist.
Fetele sale, eleve pe atunci, au primit scris pe biletele ce
trebuiau sa declare in fata camerelor de filmat. Doamna Rus a fost arestata si
„uitata“ o zi intreaga incuiata intr-o camera de la Primaria din Saliste. O
tacere stanjenitoare m-a facut pentru o clipa sa cred ca nu va avea loc nici o
discutie… Din ferici re, doamna Rus, o femeie deosebita, ridicand o privire
calma si senina spre sotul ei, incepe sa povesteasca: „Avem o datorie morala
fata de Nicu sa spunem adevarul. Atunci am fost amenintati cu armele si ne-a
fost frica. Aveam fetitele cu noi… Si ele au fost speria te… Casa a fost plina
de militari cu mitraliere atintite spre noi. Ne intrebau de arme, de crime, de
groza vii despre care noi nu aveam cunostinta. Niciodata in curtea din Saliste
nu s-a tras vreun foc de ar ma de catre Nicu Ceausescu sau de vreo persoana din
anturajul sau“.
„Nicu Ceausescu a fost un om bun. Inainte de a veni prima
data la vila, am fost instruiti de sefii nostri sa inchidem animalele in
grajduri si copiii in casa, ca sa nu-l deranjam pe «tovarasu’». Asa am facut…
Un timp, Nicu nici nu a stiut ca avem copii. La inceput, i s-a adus alaiul de
bucatari, ospatari, dar pentru putin timp, pentru ca s-a atasat de noi si era
multumit de serviciile noastre. Nu era om greu de multumit. Era pretentios doar
in privinta curateniei, asta trebuia sa fie impecabila. Intr-o zi, venind
neanuntat, a vazut-o pe una dintre fetite, si atunci ne-a certat ca le-am tinut
in casa.
Din ziua aceea totul a intrat in normalitate: animalele
si-au recapatat libertatea, ba chiar s-au ales cu adaposturi noi, fetele
noastre se puteau plimba nestingherite, de multe ori Nicu jucandu-se cu ele.
Era respectuos si educat. Ii placea sa aiba in anturajul sau oameni isteti si
cu bun-simt. Multe lucruri neadevarate s-au spus despre Nicu… Nu este adevarat
ca bea excesiv sau ca era violent. Este adevarat ca ii placeau petrecerile, dar
ele erau in limite normale. Nu bea cand avea de discutat lucruri importante sau
cand trebuia sa ia decizii. Alaturi de el, la masa, stateau oamenii care il
insoteau de obicei si care-i deveneau prieteni… nu tinea cont ca este soferul,
croitorul sau doctorul… nu facea diferente. Era prieten cu Sergiu Cipariu, de
la ansamblul din Orlat. Acesta venea si-i canta cu saxofonul. Era fascinat de
muzica populara si avea un cult pentru Dumitru
Farcaş, care a fost si el invitat la Nicu“, povesteste doamna Rus.
Multe lucruri s-au construit la vila cat a fost el
prim-secretar, chiar si o pista pentru aterizarea elicopterelor, care nu a fost
insa folosita niciodata, o cabana pentru servirea mesei, teren de tenis, un
lac… La cateva zile, de la Bucuresti, Elena Ceausescu ii trimitea cu avionul
mancare gatita, pe care nu o prea manca atunci cand era la Saliste. Manca paine
cu slanina sau produse facute de noi in casa. Parca si acum il vad prin curte,
imbracat in blugi si tricou, cu ochelarii de soare asezati pe varful capului,
ascultand cu atentie clopotele de la biserica din sat.
Toata atmosfera asta il remonta. Il enerva sa se stie pazit
sau supravegheat. Oamenii din imprejurimi se invatasera cu el si il asteptau la
o troita din sat si-i dadeau scrisori in care-si spuneau necazurile. De fapt,
si in Sibiu, la Consiliul Judetean, se adunau oameni cu scrisori. Oprea masina
in fiecare dimineata si-si facea timp pentru fiecare necajit in parte. Cand era
plecat din Sibiu, soferul lui venea si lua scrisorile. Pe multa lume a ajutat
Nicu Ceausescu… Si multi sasi au primit vize de plecare pe vremea aceea. Era
tare intelegator si sensibil la necazurile oamenilor. Familia nu l-a vizitat
niciodata la vila. El avea pareri diferite fata de parintii sai si se vedea ca
incerca din rasputeri sa schimbe ceva…“.
La inceput, cand a fost numit in Sibiu, Nicu Ceausescu facea
incognito autostopul, ca sa afle parerile si necazurile oamenilor. Si
arhitectura blocurilor a fost schimbata la insistentele sale. „Tin minte ca o
data, fiind vremea secerisului, era planificata o vizita la camp, pentru ca
erau anuntate productii-record. Nicu s-a dus acolo singur dis-de-dimineata,
inaintea inceperii lucrului, si a gasit combinele pline cu grau, lasate de cu
seara, in asteptare. A fost mare scandal atunci. Nu-i placea sa fie mintit.
Pacat ca toate acestea au fost uitate in zilele acelea“, povesteste doamna Rus.
Ne plimbam acum, dupa 19 ani, pe aleile fostei vile si
realizez ca de fapt si aceasta denumire a fost exagerata, pentru ca este doar o
casa normala si banala, compusa din patru camere, in care locuiau si
administratorii cu cele doua fete. Doamna Rus are ochii umezi de emotie: „Nimic
nu mai este ca inainte“. Cu toate ca noii proprietari au deschis aici un mic
strand, paragina este la ea acasa. Livada, plina de pomi fructiferi, si-a
pierdut maretia de altadata. Ar suna grotesc acum sunetul taragotului… Sunt
convinsa insa ca aici, sub poalele muntilor, sunt multe persoane care aprind o
lumanare pentru sufletul lui Nicu Ceausescu, la biserica ce i-a fost atat de
draga !
Claudia, fiica cea mare a familiei Rus, se antreneaza in
discutii si completeaza cu mici amanunte povestea mamei. „Eram marisoara, eram
in clasa a sasea cand a venit Nicu Ceausescu la Saliste. In afara de faptul ca
nu aveam voie sa povestim in sat de acasa, nimic nu a fost restrictiv pentru
noi, copiii. Nicu era un om tare bun, sensibil si, daca ma gandesc acum, era
chiar timid. Se juca si se purta frumos cu noi. Erau mai dificili cei care
trebuiau sa-i asigure securitatea. Nu pot sa uit o intamplare de la «Lasata
secului». In Marginime, este obiceiul de a se aprinde focuri pe dea luri.
Fiecare familie se straduieste sa faca un foc cat mai mare…
Am facut si noi unul si eram tare bucuroase. Din pacate, au venit
antemergatorii si ne-au pus sa-l stingem. Cand a ajuns Nicu, a inceput sa se
uite fascinat la valvataile de pe dealuri. Ne-a chemat atunci sa ne intrebe de
ce noi nu am facut foc. Am fost incantate sa-i param pe cei care ne-au stricat
jocul. Spre bucuria noastra, acestia au fost pusi sa ne refaca focul. Ne-a fost
drag Nicu Ceausescu… Nadia era rea si nu pot uita cand m-a pus pe mine si pe
sora mea sa cautam o minge de tenis de camp pierduta in iarba. Ore intregi am cautat,
fara s-o putem gasi. Ne era cam frica de Nadia. Intr-o dimineata, cand ea a
ramas dormind, Nicu ne-a spus la plecare: «Sa aveti grija de ea…Daca i se
intampla ceva, voi raspundeti ». Atunci am simtit parca o incarcatura, o grija
in plus… Ii placeau focurile de tabara, ii placea sa rada si sa glumeasca. Era
prieten cu domnul doctor Stroie Camil, comandantul Scolii de dresaj caini din
Sibiu, care si dansul era un om de treaba si foarte vesel. Cred ca din acest
motiv Nicu ii cauta tovarasia. Regret ca la revolutie nu am putut spune
adevarul. De fapt, atunci nici nu stiam ce se va intampla cu noi. Pacat ca Nicu
a trebuit sa moara cu povara unor pacate pe care nu le-a comis. Va amintiti ca
se vorbea pe la colturi ca a omorat-o pe Geanina Matei, aruncand-o pe geam?… Nu
ne venea sa credem, cunoscandu-l. Uite ca vremea a trecut, si Geanina a aparut
dupa revolutie din Italia, unde a trait bine mersi“.
Autor: Cristina Dunareanu (Sibiu)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu