„Îi rugăm să înțeleagă…”

 În fiecare an cursurile Universităţii de vară Tusvanyos de la Băile Tuşnad provoacă o mai mică sau mai mare tornadă pe scena politică din România. Depinde de an. Dacă este unul electoral, impactul este mai mare, dar este dermarcat că niciodată nu a fost devastator. Cel puţin până acum.

Aşa cum era de aşteptat, premierul Viktor Orban, de regulă prezent la fiecare ediţie, a făcut o referire la Centenarul României.

Precizând că pentru maghiari nu este un motiv de sărbătoare, premierul Orban a strecurat însă o nuanţ㪠„îi rugăm să ne înţeleagă că, din punctul nostru de vedere, nu avem ce sărbători.”

Este cât se poate de corect. Nu poţi pretinde Ungariei, şi prin urmare nici ungurilor, să sărbătorească data la care ţara a pierdut două treimi din teritoriu şi mai mult de jumătate din populaţie. Nu este vorba doar despre România. Părţi însemnate din teritoriul său au trecut la Austria, Cehoslovacia, Iugoslavia.

Prin semnarea Tratatului de pace de la Trianon din 1920, 4 iunie trebuie să fie cea mai neagră zi din istoria modernă a Ungariei. Este problema lor cum marchează această dată. Şi este problema României cum sărbătoreşte Centenarul.

S-ar părea că declaraţia lui Viktor Orban a avut un efect de bumerang. Cel mai mult supără modul defectuos în care guvernul şi preşedinţia au înţeles că trebuie pregătit, şi sărbătorit, Centenarul.

Preşedintele Iohannis a promis că în cinstea Centenarului va oferi un Proiect de ţară. A înfiinţat şi o comisie. Nu se vede că ar fi făcut ceva respectiva comisie, probabil şi plătită.

Guvernul căruia i-a revenit sarcina de a pregăti Centenarul pare să fi fost cel din 2016. Adică guvernul tehnocrat.

A fost lansată atunci Platforma România 100, dar se pare că Dacian Cioloş şi-a însuşit proiectul în nume personal, folosindu-l pentru înfiinţarea unui partid.

Guvernul Ponta nu a dat semne că ar fi fost interesat de pregătirea Centenarului, în schimb Ponta şi-a botezat partidul „Pro România” .

Următoarele guverne, Grindeanu, Tudose şi acum Dăncilă, nu au arătat un interes aparte pentru Centenar. Fiecare l-a tratat marginal, ba înfiinţând o comisie specială, ba aruncându-l în cârca ministerului Culturii, cel mai sărăcuţ dintre toate ministerele.

Din sărbătoarea care trebuia să fie, Centenarul s-a transformat într-o problemă. S-a văzut cu această ocazie că în loc de case memoriale avem ruine, iar în loc de cărţi dedicate momentului 1 Decembrie avem articole critice în ziare.

Centenarul, după modul în care este pregătit, se pare că va fi o sărbătoare cu cârnaţi şi fasole, pigmentată cu dans şi voie bună.

Pe ici, pe colo se mai pregăteşte câte ceva, la nivel local. În judeţele conduse de UDMR nu sunt justificate mari aşteptări. Pentru că, aşa cum spunea Viktor Orban, pentru maghiari nu este un prilej de bucurie şi sărbătoare. Dar, cu toate acestea, vorba premierului Orban, „îi rugăm” să înţeleagă că pentru români este, totuşi, o sărbătoare, cea mai mare dintr-un secol.

Mai este ceva, o vorbă care trece din gură-n gură printre maghiari: Tratatul de la Trianon are o valabilitate de o sută de ani. Prin urmare, să aşteptăm ziua de 4 iunie 2020, ca să vedem ce se întâmplă după.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei de Maramureş