Primul ziar în limba română din Maramureş, în volum

Într-o perioadă tulbure în care influenţa austro-ungară era accentuată, un grup de români din Sighetu Marmaţiei a avut curajul de a scoate pe piaţă un ziar. A fost primul ziar în limba română din Maramureş, lansat în ziua de vineri, 7 decembrie 1918, la mai puţin de o săptămână de la Proclamarea Unirii de la 1 Decembrie 1918. Avea formatul A4, un număr de 4 pagini, periodicitatea săptămânală şi a apărut timp de un an de zile, în total 51 de numere (2 numere în decembrie 1918 şi celelalte în cursul anului 1919), până la 19 decembrie 1919. Era subintitulat „Organ oficios al Consiliului Naţional Român Comitatens Maramurăş” şi era redactat de doi „redactori responsabili”: dr. Vasile Kindriş şi dr. Titu Doroş.

Volumul ce cuprinde colecţia documentară din „Sfatul” a fost lansat la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, ieri, 20 iulie. „Profesorul Nicolae Iuga a avut iniţiativa tipăririi acestei colecţii. La nivel de Baia Mare în urmă cu mai mulţi ani a luat fiinţă filiala Baia Mare a universităţii. Ne-am propus să realizăm mai multe proiecte în următorii ani”, a spus lect. univ. dr. Ioan Liviu Tăut, manager proiect.

Prof. univ. dr Nicolae Iuga a relatat că şi-a dat seama ce valoare documentară are acest ziar după ce a citit întreaga colecţie. Asta în condiţiile în care publicaţia rămâne o sursă documentară de bază, pentru că în perioada 1940-1944, unele documente au ajuns la Budapesta, ele nu mai sunt accesibile. Ori informaţiile din ziar sunt deranjante pentru ţările vecine care nu ar fi dorit să se cunoască toate aceste amănunte.

„Încă din primul număr e inserat un serial. E un reportaj despre deplasarea de la Sighet la Alba Iulia a delegaţiei din Maramureş. S-au urcat pe tren din Baia Mare. Din Jibou s-a legat vagonul unde se afla George Pop de Băseşti. În trei numere e descris episodul deplasării şi ce s-a întâmplat la Alba Iulia. Aceste pasaje din ziar au fost utilizate ca bibliografie. Această colecţie e importantă ca documentar pe măsură ce poate fi coroborată cu ce s-a păstrat în arhivele Armatei Române. Nu a fost aşa uşor ca Maramureşul să se unească cu ţara mamă. Au existat tentative din partea autorităţilor maghiare de a păstra Maramureşul. S-au făcut presiuni, dar lucrurile au fost tranşate prin violenţa armată. Un batalion de bolşevici vroia şi el Maramureşul, fără diplomaţie, cu trenurile au staţionat în Sighet, au ocupat Valea Izei, zona Vişeu, au cerut o delegaţie din partea Armatei Române să stabilească graniţele”, a spus Nicolae Iuga. Ziarul descrie şi momentul în care a fost instalat un prefect român numit de regele Ferdinand.

Pe de altă parte, cercetătorul istoric Ilie Gherheş consideră că acest ziar „e primul document al identităţii naţionale în Sighet. Era statul austro-ungar în funcţiune în Sighetu Marmaţiei. Sighetu Marmaţiei era a treia capitală, al treilea comitat în economia politică austro-ungară. În orice moment autorităţile puteau să-i pedepsească pe acei români. Şi totuşi, unii dintre ei au avut curaj să scoată acest ziar”. În plus, Ilie Gherheş a mai semnalat „cât de deştepţi erau oamenii care au scris acel ziar”.

Din echipa de proiect care a contribuit la apariţia acestui volum au făcut parte cadre didactice de la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Filiala Baia Mare – lect. univ. dr. Ioan Liviu Tăut, manager proiect, prof. univ. dr. Nicolae Iuga, consultant ştiinţific, lect. univ. dr. Magnolia Tilca şi lect. univ. dr. Laura-Rebeca Stiegelbauer. Volumul s-a bucurat de sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Maramureş şi va ajunge în bibliotecile judeţene din Transilvania, la muzee, autorităţi publice locale şi judeţene etc.

Autor: Camelia Tocaci

Sursa. Graiul Maramureşului