Testamentul lui Tőkes Laszlo (Martie 2011)

           

„Să nu mai fim la fel de proști ca până acum! Să știm ce vrem și să vrem ce trebuie!”

      Text tradus din maghiară de Deak Endre.

  1. E timpul să renunțăm la fantasme și să acceptăm realitatea așa  cum este ea. În primul rând realitatea faptului că secuii nu sunt  nici maghiari, nici unguri. Secuii sunt altceva, altă nație, nici naiba nu știe exact-exact ce sunt secuii! Știm bine că nu sunt maghiari, din păcate pentru ei! Încercarea de a-i transforma pe secui în maghiari a eșuat și trebuie acceptat acest adevăr.

Vom avea mai mult de câștigat dacă vom pune la baza politicii noastre adevărul că secuii nu sunt și nu vor fi niciodată maghiari. Nu sunt capabili!  Trebuie să facem față acestui adevăr, a cărui sfidare ne-a adus până acum numai necazuri și prejudicii. Important este să-i păstrăm  pe secui de partea noastră, alături de noi, într-un parteneriat cât mai  strâns și mai energic.

În acest scop trebuie grijă mare când li se predă copiilor istoria, pentru a ascunde tot ce mai poate aminti azi de Occisio  Siculorum, proiectul maghiar de genocid. Trebuie chiar să abandonăm acest proiect, s-a dovedit a fi o utopie, o fantasmă. Dacă n-am fost vrednici să ducem până la capăt uciderea secuilor înainte de Trianon, acum este prea târziu. Europa este cu ochii pe noi, iar noi nu mai suntem ce am fost!

 
  2. Cel mai mare dușman al maghiarimii este ADN-ul. Personal nu  pot să cred în pronosticul analizelor ADN, le-am făcut și eu, cu rezultate pe care refuz să le cred, să le țin minte sau să le fac publice! Vă implor pe toți maghiarii adevărați: refuzați orice analiză privitoare la trecutul d-voastră genetic. Analizele ADN  pot scoate la  lumină lucruri care vor da peste cap toată  mitologia  maghiară. Nu  numai faptul că secuii și ceangăii nu sunt maghiari, dar chiar și majoritatea maghiarimii maghiare va fi pusă în discuție, adeverind și pe această cale, definitiv, ideea simplă, imposibil de combătut dacă ajunge la publicul larg, că sosind în Pannonia, ungurii au dat aici peste o populație autohtonă, numeroasă, peste care  s-au declarat  stăpâni, deși erau o mână de oameni. După o vreme s-a produs inevitabilul, coabitarea, amestecul etnic. Din creuzetul panonic au apărut corcituri euro-asiatice, maghiarii blonzi și cu pielea albă, cu profil arian și ochi albaștri, înalți de statură și virili. Azi, formula etnică a acestui amestec de populație poate fi calculată în procente foarte exacte cu ajutorul acestui nenorocit de ADN și alte produse ale geneticii.

Grija noastră cea mai mare va fi să nu se dovedească cumva că  autohtonii din Panonia erau mult mai mulți decât noii veniți și că  erau de același ADN cu autohtonii din Dacia, din Moldova, din  Ardeal și din Țara Românească.
 
  Mai mare rușine nu puteam păți! Cercetările făcute în secret de  geneticienii noștri au ajuns însă la acest rezultat. Nu e cazul să  precizez ce mari deservicii ne va aduce dezvăluirea acestor rezultate, dacă nu vom interveni rapid și decisiv. Aceste rezultate trebuie să rămână necunoscute, măcar până vom dispărea ca națiune!

În această ordine de idei semnalez că la Academia Română se  pregătește un volum dedicat românilor care au făcut istorie pentru Hungaria. Dacă lăsăm să se publice această istorie a contribuției românești la constituirea maghiarimii și la gloria noastră internațională, nu vom mai avea obraz să scoatem capul în lume!…

    Nu e vorba numai de Corvini, tatăl și fiul, de Bolyai, tatăl și fiul, Anonymus, tatăl și fiul ș.a.m.d., mii de cazurile personale, individual e, ci și de acele zeci de sate din secuime, românești cândva, de cele patru sute de mii de greco-catolici din Ungaria, a căror confesiune dovedește etnia lor românească. Trebuie intervenit pe orice cale pentru a opri tipărirea cărții! Și, în general, pentru a combate și reprima fizic orice aluzie  la  puținătatea gradului nostru de maghiaritate.

         Asemenea  aserțiuni lezează demnitatea și majestatea noastră ungurească. Au  existat, din păcate, autori maghiari inconștienți și interbelici care s-au lăudat cu inexistența rasei maghiare, a genomului hungar,  preamărind încrucișarea raselor, a națiunilor etc. Cu astfel de autori nu avem de împărtășit niciun ideal! Au adus mari deservicii nobilei noastre rase! E timpul să ne dezicem de ei și să-i punem la index! Să-i dăm uitării înainte ca românii să se folosească de ei! Căci va fi scrâșnet de dinți!

 
  3. Prevenind momentul când toate aceste date bio-genetice și istorice ar putea deveni publice, trebuie să ducem o muncă  de lămurire și convingere a publicului maghiar cum că ADN-ul este un test ne-concludent, fără valoare științifică, discriminator, rasist,  inventat de români pentru un scop ușor de bănuit. În acest sens  trebuie convocate și forțele noastre din emigrație, a căror autoritate  în asemenea chestiuni ar putea fi deosebit de mare.

Chiar dacă unii  dintre noi se îndoiesc de șansele încercării de a discredita  valoarea probatorie a ADN-ului, trebuie să ne simțim încurajați de succesul pe care l-am avut în combaterea, compromiterea și sistarea cercetărilor de biologie genetică efectuate în România, mai ales la Iași, până pe la începutul anilor 1990, cercetări ale căror rezultate erau catastrofale pentru mândria și aplombul nostru unguresc.  

Suspendarea acelor cercetări și secretizarea rezultatelor este opera serviciilor noastre. Așadar, se poate! Suntem într-un mare  impas, dar să nu disperăm! Nu trebuie uitat că în orice situație, oricât de grea, noi putem conta pe tembelismul românilor și pe oportunismul istoricilor români. Nu mai vorbesc deguvernanți. Îi cunosc bine! Totul la politicienii români este de vânzare, iar la preț nu știu să țină! Nu știu nimic! Habar nu au de istorie! N-au în cap decât șmecherie ieftină!

 
  4.Pericolul pentru noi nu vine dinspre partea românilor. Românii nu sunt capabili să țină dușmănie, sunt în această privință moi, lipsiți  de consecvență și tenacitate. Sunt stupid de cumsecade! Nici nu le trece prin minte ce am vrea noi să le facem! Pericolul pentru maghiarime vine dinspre tineretul secuiesc, care începe să priceapă că era mai profitabil pentru secui să-și asume condiția etnică de neam fără nicio relație de înrudire cu  maghiarii. Tot mai răspândită este printre tinerii secui ideea că numai Budapesta a avut de câștigat de pe urma maghiarizării secuilor. Secuii își pun tot mai mult întrebarea de ce până la Trianon (1920) autoritățile ungurești făceau statistici separate despre secui, considerându-i pe aceștia că nu sunt maghiari.

         Când a avut dreptate Budapesta? Au aflat acești tineri că atunci când ungurii se simțeau tari, i-au tratat pe secui cu dispreț, ca pe niște străini, ca pe niște dușmani chiar. Nici când au fost în dificultate, la greu, maghiarii nu s-au declarat frați cu secuii. Ci i-am privit ca pe niște rude îndepărtate, de proastă condiție! Ceea ce, din păcate, cam așa este!

Dar trebuie lămuriți acești tineri că nu numai noi, maghiarii, am procedat așa! S-a întâmplat și la case mai mari! Nu noi, maghiarii, am inventat  curvăsăria politică! Sunt tot mai mulți secuii care află că Uniunea  Europeană are programe de susținere financiară foarte generoase, dar numai pentru minoritarii care nu au o țară mamă care să-sprijine.  Budapesta le-a ascuns secuilor că există aceste fonduri și  programe și că nu pot fi accesate de secui pentru că au acceptat să fie declarați și considerați maghiari. Declarându-se parte componentă a nobilei națiuni ungare și recunoscându-li-se acest statut de excelență, secuii au pierdut cu brio (sic! Nota trad.) sute de milioane de  euro. Ce a câștigat Budapesta din asta, secuii nu știu și nici nu vor să  știe. Nici ungurii de noi nu știm! Sigur este – zic acești tineri  secui, că  secuii au pierdut enorm, iar așa zisa protecție de la Budapesta  este  numai în vorbe, fără nicio susținere financiară serioasă, fără programe economice regionale sau locale, așa cum există în România și în toată Europa pentru țigani, în virtutea faptului că  țiganii nu au o  țară mamă care să-i apere (nu e Bangladesh, parte a Indiei, cum e  Moldova faţă de România, Austria faţă de Germania?). 

Tinerii secui vor să intre și ei sub protecția Uniunii Europene și să  aibă în România drepturile pe care țiganii le au în Ungaria și în  toată Europa! Iar ei știu acum, au aflat, că nu pot cere  aceste  drepturi deoarece liderii lor i-au trădat și i-au declarat maghiari.  Ideea că și secuii ar putea beneficia de susținerea  consistentă a  Uniunii Europene prinde tot mai mult la tineretul secuiesc și ne va  aduce mari prejudicii. Nu văd cum am putea para această  situație. Personal, mă aștept ca secuii tineri să ne ceară în curând  socoteala și cevadespăgubiri pentru acest fals în acte publice! (Vezi ultimul recensămînt din România, când ne-am lăcomit să-i declarăm maghiari pe  toți secuii. Mai puțin câteva sute de secui încăpățânați, care de atunci s-au înmulțit serios!). De aceea ar fi bine să luăm noi inițiativași să le propunem chiar noi secuilor să nu se mai declare maghiari, ci secui, prezentând această propunere ca pe o manevră făcută de comun acord, prin care să avem acces comun – repet: acces  comun, la fondurile mari destinate etniilor care nu au ca  patrie proprie un stat național: precum bascii, occitanii, catalanii, țiganii, găgăuzii și alții. Dacă inițiativa vine de la  noi, de la  maghiari, nu se va produce o ruptură între noi și secui, ci dimpotrivă, avem motive să pretindem din partea lor recunoștință și ascultare.  

  5. Trebuie făcut orice pentru a împiedica o apropiere între români și secui. Ar fi catastrofală pentru noi! Trebuie să facem să circule  printre secui ideea că în definitiv vinovați de maghiarizarea secuilor  se fac românii, deoarece după 1918 nu au asigurat nicio  protecție secuimii, lăsându-i pe secui la voia politicii de maghiarizare, acceptând fără nicio restricție teza Budapestei  precum că secuii sunt maghiari! Românii i-au trădat pe secui! Această propoziție trebuie rostită cu orice ocazie. Cu explicația: deși teoretic aveau interes să-i slăbească pe unguri, iar nu pe secui, guvernanții români s-au lăsat cumpărați de Budapesta. Este momentul să lansăm zvonul că românii din București i-au vândut pe secui Budapestei, dar au făcut-o fără știrea românilor din Transilvania.

         În paralel vom răspândi ideea că românii din Ardeal sunt alt soi de  oameni decât românii din restul României. Că secuii se pot înțelege de minune cu românii din Ardeal, dar niciodată și nicicum cu românii – budos olah! – din București, Bacău, Craiova sau Constanța! La ce ne  trebuie această divizare? Pentru că proiectul de  reconstituire a Ungariei Mari, oricât de drag ne este, nu mai are nicio șansă de reușită. Tot mai mulți maghiari își dau seama de asta și nu avem cum și nici de ce să-i combatem. De aici, un motiv în plus de deznădejde națională pentru orice maghiar sensibil la soarta neamului său.

         Avem datoria, în această situație, să le oferim co-naționalilor  noștri o  altă țintă în care să spere și să creadă, o țintă care să fie sau să li se pară mai accesibilă, mai realistă. În acest scop trebuie lansat proiectul minimal pentru noi:  Transilvania să fie declarată stat de sine stătător. În acest scop trebuie abandonat în chip oficial proiectul revenirii la Ungaria Mare, la hotarele din 1914. Această renunțare, dacă este făcută într-un cadru solemn, cu un support mediatic puternic, va avea un efect benefic pentru noi, ne va atrage multe simpatii internaționale.

Declarând urbi et orbi că Ungaria Mare n-a existat niciodată și  nici nu poate exista, vom deveni un model de comportament european, conform  cu exigențele lumii viitoare, mai ales în comparație cu românii, care nu vor fi niciodată capabili să renunțe la visul României Mari. Dacă  vom ști să speculăm acest contrast, vom putea lansa imediat  propunerea, către comunitatea internațională, de a se făuri statul  Transilvania, ca act de justiție și soluție de stabilitate în Estul  Europei. (După realizarea acestui obiectiv, vom reveni la  următorul, Ungaria Mare.)

 
  6. În pregătirea acestei manevre (Transilvania-stat independent) este nevoie ca atitudinea fiecărui maghiar, ca și a fiecărui secui, să facă netă deosebire între românii ardeleni și ceilalți români. Să  lucrăm cu subtilitate la deprecierea imaginii românului în general, și în special a românului sudist, a regățeanului, a bucureșteanului, atât printre românii din Ardeal, cât și printre ceilalți ardeleni: germani, țigani etc. Să lansăm documente falsificate privindu-i pe Emil Boc, Victor Ciorbea, cum că nu sunt ardeleni adevărați, că dacă ajungeau prim miniștri niște ardeleni veritabili, România era departe azi! Să dovedim cu documente false că cei doi se trag, să zicem, din moldovenii aduși de Ceaușescu în Ardeal. Să strecurăm în toate chipurile și în toate mințile, cu orice ocazie, ideea că noi, în Ardeal, am trăi mult mai bine dacă taxele pe care le plătim  statului român ar rămâne pe loc, în investiții și cheltuieli publice din  Ardeal. Cunosc mulți români naivi gata să creadă și să răspândească ei înșiși ideea că pe taxele plătite de ardeleni parazitează sute de localități din Moldova și Muntenia unde nimeni nu muncește, nu  produce și nu plătește taxe.

Nota bene: legile și principiile Uniunii Europene și ale Noii Ordini Mondiale,precum șiTrilaterala de la Bilderberg,  încurajează fărămițarea statelor și constituirea de comunități  statale cât mai restrânse, bazate mai ales pe criterii de eficiență economică  și geo-politică, iar nu pe legături de sânge, istorie  comună etc.Dezmembrarea marilor conglomerate politice ca Rusia, SUA sau China este iminentă. După ele va urma negreșit și logic dezmembrarea României! Trebuie profitat de aceste conjuncturi.

Am informații sigure căUniunea Europeană n-o să mai dureze mult, și nici principiile ei. Dacă nu ne grăbim să profităm de aceste aiureli din legislația europeană vom pierde astfel încă o dată trenul istoriei! A câta oară?! Va mai veni altul? Mă tem că acesta este ultimul!

  7. În acest scop este bine să mimăm cât mai convingător ideea că pe noi, maghiarii din Transilvania, nu ne interesează  Budapesta mai mult decât Bucureștiul. Că răul pentru ardeleni a venit mereu de la Budapesta sau de la București! În egală măsură! Argumentele noastre trebuie să adoarmă vigilența românilor ardeleni, să nu creadă cumva că apariția statului Transilvania, ca urmaș al principatului medieval Transilvania, este un pas spre Ungaria Mare sau spre o hegemonie maghiară. În acest scop trebuie bine simulată o atitudine critică față de Budapesta, față de Ungaria. Avem motive berechet!

Principala critică la adresa Budapestei: în Ungaria este pus în primejdie viitorul maghiarimii. Numărul tot mai mare de țigani și evrei din Ungaria, ponderea lor majoritară în economia și cultura Ungariei, fac din Ungaria o țară fără viitor pentru maghiari. Ideea centrală a propagandei noastre: Ungaria este ca și pierdută. Transilvania trebuie să-și reia rolul jucat în istorie, îndeosebi după Mohacs, acela de leagăn al maghiarismului, spațiu al supraviețuirii  maghiarilor în istorie! După calcule secrete făcute la Uniunea  Europeană, este foarte posibil ca maghiarii din Ungaria să dispară în următorii 107 ani. (După părerea mea, chiar mai devreme, 98  ani!) Dar va fi mai greu să dispară maghiarii din Transilvania! Niciodată nu vom îngădui asta!

 
  8. Suntem pândiți de primejdia depopulării Transilvaniei de elementul maghiaro-fon (maghiari, secui, țigani și evrei maghiarizați), iar principala cauză este greșeala UDMR de a impune guvernelor de după 1990 extinderea nesăbuită a învățămîntului în limba maghiară. Am mai spus-o și o repet: trebuie susținut învățămîntul în limba  maternă numai în localitățile în care românii sunt majoritari, numai acolo apare riscul ca limba maghiară să fie mai puțin folosită în afara casei, a familiei. Iar acolo unde maghiarii ori secuii sau țiganii maghiaro-foni sunt majoritari, limba maghiară nu este deloc în primejdie. În aceste localități apare însă pericolul ca tineretul nostru să nu învețe limba oficială ca lumea, ceea ce le va afecta mult cariera profesională. Un medic maghiar care nu știe românește este condamnat să-și exercite meseria numai în anumite localități, numai la un segment al populației, ceea ce îl va dezavantaja în condițiile concurenței profesionale libere.   

Personal am descoperit că pleacă din România în Ungaria mai ales tinerii maghiari care nu vorbesc bine românește sau chiar deloc. UDMR s-a amăgit că orice maghiar ce vorbește prost românește va vota mereu cu UDMR. Realitatea este alta: orice maghiarofon – inclusiv țiganul maghiarofon, care vorbește prost  românește se simte mai bine în Ungaria și este tentat să plece să trăiască acolo. Și chiar pleacă foarte mulți, cum bine se știe! Am  ajuns astfel la situația ca învățămîntul în limba maghiară din  Transilvania să pregătească absolvenți pentru Ungaria! Nu  acesta a fost scopul nostru! Nici măcar al UDMR-ului.

     Repet principiul pe care îl recomand:

- în localitățile în care pe stradă nu se vorbește ungurește, inclusiv la București, tinerii maghiari trebuie să aibă la dispoziție o școală cu cât mai multe materii predate în limba maghiară, maternă.

- Iar în localitățile unde toată lumea vorbește ungurește, copiii noștri să aibă la școală cât mai multe ore predate în limba română.

    Trebuie cu orice chip să evităm ca băieții și fetele noastre să intre în viață fără să cunoască limba oficială a țării, chiar dacă această limbă este româna, o limbă atât de imposibilă! De  nesuferită! Îi înțeleg pe colegii din UDMR, dar trebuie să gândească  puțin mai nuanțat și să înțeleagă și ei că fără limba română nu putem supraviețui în Ardeal. Asta e lumea în care trăim!

         Situația liceului maghiar din București este un eșec total și exemplar, pilduitor. Așa se întâmplă când UDMR pierde din vedere detaliile. Mai întâi, se cuvenea ca la acest liceu să fie atrași copiii familiilor de maghiari din București. Eventual constrânși! Maghiarii din București, nu puțini, majoritatea intelectuali de calitate, se feresc însă să-și trimită copiii la această școală din pricina incompetenței  vestite a profesorilor de la acest liceu.

Este rușinos și lamentabil  nivelul instrucției școlare din acest liceu! (Ca și din majoritatea  școlilor cu limba de predare maghiară! Ăsta este adevărul și părinții îl cunosc, după cum se știe foarte bine…) UDMR trebuia să se  îngrijească să aducă profesori buni la acest liceu, eventual  români, nu profesori angajați pe pile și criterii politice, fără studiile  adecvate! Iar ideea UDMR-istă de a aduce la București copii din  Moldova, din satele  de catolici, sub pretextul că sunt ceangăi și că urmând acest liceu se vor salva de la deznaționalizare și vor redeveni maghiari, este un eșec categoric.

Din ce cauză? Cum spuneam, au fost din nou neglijate detaliile. În cazul de față e vorba de faptul că acești copii de ceangăi sunt găzduiți la București într-un internat alături de copiii bursieri veniți din Basarabia, adică tot moldoveni. 

Acolo, în intimitatea traiului la vârsta când se nasc prietenii de o viață, se produce o injecție de românism de peste Prut care dă peste cap toată propaganda udemeristă anti-românească făcută de la catedra liceului, transformându-i pe puii de ceangăi în români îndârjiți, înrăiți. Aversiunea naturală a copiilor față de școală, față de  profesori, mai ales față de profesorii incompetenți, se transformă în aversiune față de tot ce este maghiar, unguresc.

Liceul maghiar din București trebuie desființat cât mai repede, chiar și dacă am obține pentru elevi un internat separat, fără niciun contact cu moldovenii de peste Prut! Acești bitanci de basarabeni sunt deosebit de periculoși! Au experiența rezistenței la rusificare și o exersează la București obstrucționând maghiarizarea ceangăilor! Altă aventură udemeristă cu care nu am fost de acord niciodată!

    9. O altă manevră neinspirată a UDMR e proiectul de  lege cu privire la  Statutul Minorităților din România. Până acum norocul ne-a  surîs și parlamentarii români nu l-au citit cu atenție. Nici ziariștii. Nu l-au citit cu atenție nici măcar reprezentanții celorlalte  minorități, care și-ar fi putut da seama că avantajele ce se vor obține prin acest statut sunt accesibile numai maghiarilor! Dezbaterile pe marginea acestui proiect s-ar putea să ducă însă la constatarea că prevederile sale sunt excesive, atât de exagerate încât nu vor putea fi aplicate chiar dacă proiectul va fi votat. În momentul în care se va constata aceasta, s-ar putea ca românii, sătui de lipsa de măsură a UDMR, să se decidă să aplice legislația europeană în materie de protecție a minorităților.

Am atras atenția asupra acestui pericol, dar am vorbit la pereți! Deja, cât am putut constata personal la Bruxelles, toate guvernele din Europa sunt supărate sau măcar deranjate de privilegiile oferite de statul român minoritarilor, în special maghiarilor. E cazul în primul rând al guvernelor din țările unde mai există maghiari ca  minoritate națională.

Maghiarii din aceste țări trebuie sfătuiți să nu  mai invoce modelul românesc, drepurile maghiarilor din România! S-ar putea ca românii să se deștepte totuși și să revină asupra  legilor și  practicilor de discriminare pozitivă a minoritarilor. Nu trebuie să ne culcăm în leagănul iluziei că în România nu va mai ajunge niciodată la putere un partid naționalist, cu vocația interesului național! Gogorița cu Vadim, lider al naționalismului românesc, deja s-a dezumflat! N-o mai ia nimeni în serios! Dacă dispare Vadim din viața politică, ne așteaptă vremuri grele! Trebuie urgent readus în Parlament! 

 10. Problema problemelor este tot cea demografică. Este, din  fericire, o problemă și pentru români. Trebuie profitat de faptul că  guvernanții români, compuși și conduși fiind de alogeni,nu se sinchisesc de declinul demografic și nu sunt capabili să articuleze o politică de redresare demografică. Avem un spațiu de manevră deosebit de  generos. În privința aceasta UDMR a făcut o treabă bună, a penetrat structuri cheie, pe care a știut să le orienteze în așa fel încât regresul demografic din România să-i afecteze mai ales pe etnicii  români.  Au fost, de pildă, o excelentă inițiativă caravanele de educație contraceptivă organizate de Ministerul Sănătății, care au mers din sat în sat, dar numai prin sate românești, pentru a  explica fetelor de la  țară cum pot evita să rămână gravide sau cum pot să scape de plod.

     În paralel, au fost organizate alte caravane destinate mamelor tinere, învățându-le cum să-și îngrijească copilașii pentru a reduce  mortalitatea infantilă, caravane care au mers numai prin sate  ungurești și cartiere de țigani. Îl felicit pe colegul care a avut  această idee laministerul sănătății! Trebuie continuată  această  politică, măcar câtă vreme ministerul sănătății mai este lăsat pe mâna UDMR-ului. Este ministerul cheie pentru interesele  noastre, pentru programele anti -românești concepute la Budapesta și în diaspora. 

Știu că aceste programe vor deveni tot mai îndrăznețe, mai operative, punând cuceririle științei biologice tot mai mult în slujba preocupărilor noastre tradiționale de a atenta la ființa neamului românesc, la gena acestora! Nu-mi cereți amănunte. Recunosc și mă înclin în fața adevărului: jos pălăria pentru UDMR, când merită! Trebuie să țină mai departe cu dinții de ministerul  sănătății și de prezența sa în guvern. Să lase deoparte orice mândrie, orice onoare, orice principiu, orice rușine, orice scrupul și să colaboreze cu orice partid, numai să fie la guvernare.

Sperăm pe sprijinul în continuare al diasporei, ca să putem corupe și șantaja mai departe pe președinte, pe primul ministru, miniștri, parlamentari, primari, judecători etc.  În ultima vreme au început să ridice totuși prețul! Nu avem de ales! Trebuie continuată și dezvoltată strategia cu care a fost  păcălit Nicolae Ceaușescu: în localitățile și zonele unde noi eram  majoritari am reușit să construim, pe banii statului român, cât mai multe și mai încăpătoare așezăminte pentru copiii abandonați pentru copiii orfani sau instituționalizați, școli încăpătoare, modern  utilate, și cu excedent de spațiu și personal angajat etc., etc.

În felul  acesta am reușit să găzduim tot mai mulți copii din alte județe, adică copii de români.Cum personalul angajat al acestor așezăminte era fatalmente vorbitor numai de limba maghiară, acești copii de etnie română au fost crescuți în limba maghiară și li s-a imprimat conștiință  maghiară. Mă  feresc să dau cifre privind rezultatele din trecutul destul de apropiat, până în 1990, ele sunt foarte îmbucurătoare. Succesul a fost aproape total.

Trebuie să fim cât mai inventivi și mai creativi în materie de anti-românism, de maghiarizare subtilă, chiar sub nasul autorităților românești, preocupate cu alte mize, mai ales de căpătuiala fiecăruia. Dacă azi românii sunt ultimii din Europa în mai toate domeniile, aceasta se datorează și ingeniozității maghiare în  materie de sabotaj anti-românesc, strategiilor și diversiunilor  împotriva neamului valah aplicate discret, în strânsă colaborare cu  alți minoritari, cu celelalte entități și instituții interesate de  eliminarea românilor ca subiect al istoriei! Doamne, ajută-ne! (Atenție maximă la ceilalți  minoritari: majoritatea nu sunt dispuși să colaboreze cu noi. Dar îi putem amăgi și păcăli cu drepturile omului, cu statul de drept, cu exemplul altor state etc.) 

Trăim vremuri grele și decisive pentru maghiarime. Datele obiective cu care ne confruntăm ne sunt mai nefavorabile ca oricând. Cei mai mulți  maghiari care conștientizează această situație, în loc să reacționaze bărbătește, cand în apatia cea mai neagră, în disperare și  lehamite,  droguri și sinucideri. Prea mulți sinucigași printre ai noștri!

Personal, angajându-mi toată autoritatea, deplâng și  resping categoric  această atitudine. Mai ales la tineretul nostru. Se aud  tot mai multe  voci printre acești tineri care îi acuză pe țigani și evrei că ar fi  un pericol pentru națiunea maghiară!  Lăsați-i pe români să umble cu asemenea lozinci! Noi,  dimpotrivă, să  ne facem din evrei și țigani aliații noștri firești, cu ei  am fost  tovarăși de drum în atâtea ocazii, pe vremea Ungariei Mari,  a  cominternului sau în decembrie 1989, la 15 martie 1990!  Nu-i avem de  dușmani irevocabili decât pe români! Mai ales pe cei  din așa zisul  Regat! 

Fără sprijinul lor, 1 Decembrie 1918 nu ar fi existat! Și  nici  Trianonul! Evident, nu știm ce ne rezervă viitorul. Dar  trebuie să  știm ce am vrea să însemne pentru noi acest viitor. Și mai  ales, după  un examen critic, lucid, realist, să știm ce putem realiza din ce  dorim  să se întâmple. Iar ce putem face să nu lăsăm pe mâine și nici  la voia  întâmplării, așa cum au făcut-o generațiile anterioare,  care mereu au  mizat mereu pe altul, pe alții, pe un stăpân atotputernic  care să aibă  grijă și de noi! Idealul nostru, de a fi sluga preferată a  celui mai  puternic stăpân, ne-a adus în pragul dispariției. Aici am ajuns  ca  slugi credincioase ale Papei de la Roma, ale Turcilor, ale  Habsburgilor, ale Nemților, ale Rușilor!

S-au folosit de noi și  ne-au  abandonat când nu au mai avut nevoie de noi! Nimeni nu ne sprijină în  proiectele noastre politice. Suntem pe plan internațional  tot mai  izolați, ni se reproșează obsesiile revizioniste, perfidia  politică,  lipsa de scrupule, de loialitate, ca și când marile puteri nu au  ajuns  acolo unde sunt exact prin aceleași mijloace: lipsa de  scrupule, de  loialitate, de onoare etc. De ce am practica noi alt soi de ticăloșii  decât cele clasice, verificate de istorie ca rețete ale  succesului?!  De ce n-am reuși și noi cu această rețetă îndelung  verificată?! E  timpul să urmăm exemplul românilor, chiar dacă nu dăm noi multe  parale  pe ei ! Uneori ai ce să înveți și de la un prost! Am greșit în  toată  istoria noastră alergând după monarhi occidentali,  sub a căror  stăpânire am oferit Țara.

Românii, așa primitivi cum sunt, abia la  1866 și-au adus domnitor din Apus! Cred că românii au avut mai mult  de  câștigat când au mers după lozinca prin noi înșine! Nu e nicio rușine  dacă ne-o însușim și noi, mai ales că românii au abandonat-o  după  1990. Mai mult ca oricând suntem azi în situația de a ne purta  singuri  de grijă. Dacă vom conștientiza această condiție, se  vor ivi printre  noi și bărbații care să iasă din rândul adormiților și  să ia taurul de  coarne! Nu am nicio îndoială.

Cu inventivitate mai ales, dar  și cu  perseverență, cu voință nestrămutată, putem să ne salvăm locul  nostru  sub soare! O șansă în plus, deosebit de mare, o au maghiarii din  România. Informația pe care v-o dau trebuie să aprindă în  sufletul  fiecăruia dintre noi speranța, ba chiar convingerea că  vom reuși: toți  guvernanții români sunt la mâna noastră, a UDMRului, îi putem șantaja  pe oricare dintre ei la orice oră, de la președintele  țării până la  ultimul polițist sau procuror.

Putem face ce vrea mușchii  noștri din  ei. Trebuie profitat de ocazie: politicieni mai corupți  ca-n România  de azi nu mai există nicăieri în Europa și n-au mai existat  niciodată  în istoria multi milenară a românilor! Important este să știm ce  vrem  și să vrem ce trebuie! Putem obține orice de la politicienii  români.  Dar să nu cerem lucruri care în timp se pot întoarce  împotriva  noastră! Cum este învățământul în limba maternă, când  am cerut și am obținut mai mult decât ne trebuia! Asta este problema: Să nu mai fim la fel de proști ca până acum! Acesta este ultimul meu dor!