Scrisoare deschisă legată de primirea lui Ilie Bădescu ȋn Academia Română: cerem reconsiderarea deciziei!

30 de sociologi și cercetători în domeniul științelor sociale se poziționează critic față de recenta alegere ca membru corespondent al Academiei Române a domnului prof.univ.dr. Ilie Bădescu, lansând în acest sens o scrisoare deschisă prin care solicită Academiei Române reconsiderarea acestei decizii şi „operarea cu criterii mai clare de selecţie în astfel de poziţii extrem de onorante şi prestigioase”. Majoritatea semnatarilor sunt universitari din București și Cluj Napoca, dar scrisoarea a fost asumată și de directorul general al Institutului pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. România Curată, prin Societatea Academică din România, se alătură acestui demers.

In atenţia
Acad. Tudorel POSTOLACHE
Acad. Aurel IANCU

Scrisoare deschisă legată de primirea domnului Ilie Bădescu ȋn Academia Română

În calitate de sociologi, cercetători şi cadre didactice în domeniul ştiinţelor socio-umane, ne exprimăm surprinderea şi dezacordul faţă de primirea ca membru corespondent al Academiei Române a domnului profesor univ. dr. Ilie Bădescu. Considerăm că publicațiile apărute de-a lungul carierei sale, atât la Universitatea din Bucureşti, cât şi la Institutul de Sociologie al Academiei Române, nu pot fundamenta calitatea de membru al Academiei Române.

Dorim să semnalăm trei probleme principale care ar trebui evaluate de forurile superioare ale Academei Române:
– (1) renunţarea la etica cercetării ştiinţifice;
– (2) slaba recunoaştere ştiinţifică naţională şi internaţională şi
– (3) exprimarea unor opinii în dezacord cu valorile Academiei Române.

(1)  Renunţarea la etica cercetării ştiinţifice caracterizează majoritatea lucrărilor domnului prof.univ.dr. Ilie Bădescu prin modul în care discursul ideologic se întrepătrunde cu discursul ştiinţific. Problema pe care dorim să o semnalăm nu este legată de convingerile teologice ale domnului prof.univ.dr. Ilie Bădescu: orice cercetător în ştiinţele sociale este indreptăţit la a avea o anumită concepţie despre lume şi viaţă (religioasă sau seculară). În schimb, problema constă în modalitatea în care acestea se transpun, în cadrul operelor sale, în afirmaţii metafizice pe care ştiinţele sociale nu le pot infirma sau confirma prin intermediul metodelor de cercetare consacrate. În special subsumarea sociologiei unui tip de discurs religios, aşa cum este cazul seriei de lucrări sub egida sociologiei noologice elaborate dedomnul prof.univ.dr. Ilie Bădescu, este contrară eticii cercetării științifice. Redăm mai jos câteva citate ilustrative în acest sens:

“A croi politici în conformitate cu finalitatea spirituală a unui popor, iată garanţia duratei, calea prin care poţi face din actul politic un cadru de actualizare, de propagare a factorilor asincroni, a unei rânduieli croite după dreptarul divin. Aici, în acest punct, se poate zări despărţirea noastră de teoria compozitului spiritual. În accepţiunea lui Fauconnier, de pildă, orice amestec spiritual induce spaţii mentale eficiente. În lumina teoriei spaţiilor dense, numai acele amestecuri topite de flacăra experierii lui Dumnezeu induce spaţii dense” (Ilie Bădescu, 2009, Teoria spaţiului dens în sociologia şi antropologia istorică, Revista Română de Sociologie, serie nouă, anul XX, nr. 1-2, pp. 61-81).

“Căderea de la treapta cunoaşterii relevate, la cea a cunoaşterii raţional-imanentiste (care îşi face temei din categoriile raţiunii închise asupra ei însăşi şi deci dintr-o memorie imanentă, în care lipseşte amintirea de Dumnezeu) şi, de aici, la cea a cunoaşterii simţuale (şi deci a unui mod de viaţă bazat pe exclusivitatea simţualităţii, a simţurilor şi deci a plăcerilor) aduce după sine o mutilare a realului, o deficitare ontologică” (Ilie Bădescu, 2017, Noopolitica războiului nevăzut. Prelegeri emausine, Bucureşti, Ed. Mica Valahie, p.96)

• Recunoaşterea limitată, comparativ cu alţi sociologi din România. O măsură a importanţei unei lucrări sunt citările, adică numărul de cercetători şi cercetătoare din domeniu care au găsit relevante ideile şi descoperirile expuse de un autor. Numărul citărilor domnului prof. univ. dr. Ilie Bădescu este de aproximativ 300 de intrări. Comparativ, există sociologi din România care au chiar și de zece ori mai multe citări. Nu dorim să nominalizăm o anumită personalitate din domeniul sociologiei, scopul nostru nu este de a promova pe cineva. Ne exprimăm însă nedumerirea privind criteriile de recunoaştere ştiinţifică în baza cărora a fost selectat domnul prof. univ. dr. Ilie Bădescu.

(3)  Statutul Academiei Romane, articolul 6, paragraful 3, afirmă printre dezideratele acestei instituţii: “promovarea principiilor democratice şi etice şi stabilirea liberei circulaţii a ideilor” (Art.6, par.3). Opera şi intervenţiile publice ale domnului prof. univ.dr. Ilie Bădescu contravin acestor deziderate prin modul în care acestea promovează un tip de naţionalism inspirat de discursurile cele mai retrograde ale perioadei interbelice, ce  pune în pericol mecanismele democratice ale participării sociale egale indiferent de etnie, gen, origine socială, orientare sexuală, apartenenţă religioasă şi alte criterii cuprinse în Declaraţia Fundamentală a Drepturilor Omului, precum precizează Articolul 20 al Constituţiei României. Conferind autoritate unor convingeri discutabile precum cele exhibate în lucrările domnului prof. univ. dr. Ilie Bădescu, Academia Română dă un semnal îngrijorător despre modul în care elitele academice înțeleg să contribuie la consolidarea democrației în țara noastră. 

Solicităm Academiei Române reconsiderarea acestei decizii şi operarea cu criterii mai clare de selecţie în astfel de poziţii extrem de onorante şi prestigioase.  

Găsiṭi mai jos lista semnatarilor, ȋn ordine alfabetică.
Cu cele mai bune gânduri,

• Ana Maria Bărbulescu, conferențiar univ.dr., Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București
• Claudia Câmpeanu, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea din București
• Liviu Chelcea, profesor univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea din Bucureşti
• Mircea Comșa, profesor univ.dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea Babeș-Bolyai
• Magdalena Crăciun, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea din București
• Zsombor Csata, conferențiar univ dr., Departamentul de Sociologie și Asistență Socială în Limba Maghiară, Universitatea Babeş-Bolyai
• Alexandru Florian, profesor univ.dr., director general al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România“Elie Wiesel” și profesor universitar la Universitatea Creștină “Dimitrie Cantemir”
• Réka Geambașu,lector univ. dr., Departamentul de Sociologieși Asistență Socială în Limba Maghiară, Universitatea Babeş-Bolyai
• Mihai Dinu Gheorghiu, profesor univ.dr., Universitatea Al.I. Cuza, Iași
• Sorin Gog, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea Babeş-Bolyai
• Călin Goina, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea Babeş-Bolyai
• Laura Grunberg, conferentiar univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea din București
• Iulia Hașdeu, adjointe scientifique, Haute école de travail social, Genève
• Gabriel Hâncean, conferentiar univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea din București
• Bogdan Iancu, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), București
• Gabriel Jderu, profesor univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea din București
• Vintilă Mihăilescu, profesor univ.dr., Departamentul de Sociologie, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), București
• Marius Lazăr, conferențiar univ dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea Babeş-Bolyai
• Gyöngyi Pásztor, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie și Asistență Socială în Limba Maghiară, Universitatea Babeş-Bolyai
• László Péter, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie și Asistență Socială în Limba Maghiară, Universitatea Babeş-Bolyai
• Norbert Petrovici, conferențiar univ.dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea Babeş-Bolyai
• Cristian Pop, lector univ.dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea Babeş-Bolyai
• Cristina Raț, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea Babeş-Bolyai
• Maria Roth, profesor univ.dr., Departamentul de Asistență Socială, Universitatea Babeș-Bolyai
• Cosima Rughiniș, profesor univ. dr., Departamentul de Sociologie, Universitatea din București
• Cătălin Augustin Stoica, conferențiar univ. dr. Departamentul de Sociologie, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), București
• Monica Stroe, lector univ. dr., Departamentul de Sociologie, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), București
• Cătălina Tesăr, cercetător științific gr. III dr., Muzeul Național al Țăranului Român, București
• Valér Veres, conferențiar univ. dr., Departamentul de Sociologie și Asistență Socială în Limba Maghiară, Universitatea Babeş-Bolyai
• Enikő Vincze, profesor univ.dr., Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai
  Societatea Academică din România

Cei care doresc să susțină public scrisoarea sunt rugați să ne contacteze până cel târziu în data de 25 iulie la adresa: semnez2018@gmail.com sau să lase mai jos un comentariu. Lista semnatarilor va fi actualizată periodic și finalizată în data de 25 iulie.

                                                                   ROMÂNIA CURATĂ