Cu ocazia întâlnirii vor fi lansate şi volumele „Însemnări
despre Dacia” a acad. Hadrian Doicoviciu, cu o prefaţă a dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene "Petre Dulfu" Baia Mare.
Tot în acest ambiental, va fi prezentată publicului şi o
culegere de „Cântări bisericeşti”, realizată de doamna prof. Georgeta Cedică
Robu, dirijoarea Corului Bisericii Ortodoxe din Ulmeni.
Cristian LAURENŢIU
Hadrian Doicoviciu (n. 11 octombrie 1932 – d. octombrie 1984) a obținut titlul științific de doctor în istorie magna cum laudae. A fost profesor universitar la Facultatea de Istorie a UBB, membru al Societății de Studii Clasice și al Uniunii Internaționale de Științe pre- și protoistorice și director al Muzeului de Istorie al Transilvaniei și al Institutului de Arheologie din Cluj-Napoca. S-a remarcat ca epigrafist, fiind specializat în istoria antichității. El a depus o muncă susținută de cercetare dedicată aproape exclusiv istoriei Daciei dinainte și după cucerirea romană. A fost autor al mai multor lucrări despre istoria și cultura dacilor. A obținut Premiul „Vasile Pârvan“ al Academiei Române. Hadrian Doicoviciu a publicat excelentele lucrări: Ulpia Traiana: Sarmizegetusa romană (Ed. Meridiane, 1962; reeditat în 1966) – împreună cu Constantin Doicoviciu; Dacii (Ed. Științifică, 1965; reeditată Ed. pentru literatură, 1968; Ed. Enciclopedică Română, 1972; Ed. Hyperion, Chișinău, 1991); Columna lui Traian (Ed. Meridiane, 1966; reeditată 1968) – împreună cu Constantin Daicoviciu; Istoria României. Manual pentru clasa a XII-a (EDP, 1968; reeditat în 1971) – coautor; Istoria României: Compendiu (EDP, 1969; reeditat în 1971) – coautor; Histoire de la Roumanie des origines a nos jours (Editions Horvath, 1970) – coautor; Dacia de la Burebista la cucerirea romană (Ed. Dacia, Cluj, 1972); Dicționar enciclopedic de artă veche a României (Ed. Științifică și Enciclopedică, 1980) – coautor; Probleme fundamentale ale istoriei României: Manual și crestomație (1983; reeditat în 1987) – coautor; Portrete dacice: Dromichaites, Burebista, Deceneu, Decebal (1984 – vezi wikipedia.ro) . Hadrian Doicovicu a fost un istoric strălucit, care a murit în plină putere creatoare, în urma unui atac de cord. Puţină lume ştie de fapt de la ce i s-a tras acel infarct miocardic istoricului clujean.
Hadrian Doicoviciu (n. 11 octombrie 1932 – d. octombrie 1984) a obținut titlul științific de doctor în istorie magna cum laudae. A fost profesor universitar la Facultatea de Istorie a UBB, membru al Societății de Studii Clasice și al Uniunii Internaționale de Științe pre- și protoistorice și director al Muzeului de Istorie al Transilvaniei și al Institutului de Arheologie din Cluj-Napoca. S-a remarcat ca epigrafist, fiind specializat în istoria antichității. El a depus o muncă susținută de cercetare dedicată aproape exclusiv istoriei Daciei dinainte și după cucerirea romană. A fost autor al mai multor lucrări despre istoria și cultura dacilor. A obținut Premiul „Vasile Pârvan“ al Academiei Române. Hadrian Doicoviciu a publicat excelentele lucrări: Ulpia Traiana: Sarmizegetusa romană (Ed. Meridiane, 1962; reeditat în 1966) – împreună cu Constantin Doicoviciu; Dacii (Ed. Științifică, 1965; reeditată Ed. pentru literatură, 1968; Ed. Enciclopedică Română, 1972; Ed. Hyperion, Chișinău, 1991); Columna lui Traian (Ed. Meridiane, 1966; reeditată 1968) – împreună cu Constantin Daicoviciu; Istoria României. Manual pentru clasa a XII-a (EDP, 1968; reeditat în 1971) – coautor; Istoria României: Compendiu (EDP, 1969; reeditat în 1971) – coautor; Histoire de la Roumanie des origines a nos jours (Editions Horvath, 1970) – coautor; Dacia de la Burebista la cucerirea romană (Ed. Dacia, Cluj, 1972); Dicționar enciclopedic de artă veche a României (Ed. Științifică și Enciclopedică, 1980) – coautor; Probleme fundamentale ale istoriei României: Manual și crestomație (1983; reeditat în 1987) – coautor; Portrete dacice: Dromichaites, Burebista, Deceneu, Decebal (1984 – vezi wikipedia.ro) . Hadrian Doicovicu a fost un istoric strălucit, care a murit în plină putere creatoare, în urma unui atac de cord. Puţină lume ştie de fapt de la ce i s-a tras acel infarct miocardic istoricului clujean.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu