JULES VERNE, POVESTE DE AMOR LA VISCRI
Scriitor de succes, dar si un bărbat atrăgător, despre Jules Verne se spune că primea o mulțime de scrisori de dragoste și bilețele parfumate din partea doamnelor a căror admirație reușise să o stârnească. Dintre toate însă, trei femei au reușit să marcheze profund viața scriitorului: este vorba despre verișoara lui, Caroline, soția lui, Honorine, și o a treia doamnă, o văduvă din Transilvania, Louise Müller. În urmă cu 120 de ani, celebrul scriitor Jules Verne a avut o idilă cu o săsoaică măritată din Viscri.
Căsnicie dificilăVerne s-a căsătorit la 29 ani cu Honorine Morel, o văduvă cu două fete. Căsnicia lor a fost presărată cu multe certuri. Soția nu era de acord cu călătoriile scriitorului prin lume și nu i-a înțeles spiritul de aventură. L-a părăsit de multe ori, retrăgându-se la Amiens cu fiul lor, Michel. Era convinsă că Jules o înșală. În periplurile sale prin Europa de Est, Verne a vizitat și România. Oamenii și întâmplările de aici l-au inspirat pentru patru romane științifico-fantastice. Dar, adevăratul motiv pentru care scriitorul venea în România era Louise, o văduva din Transilvania care avea un hotel în București, mai tânără decât el cu 17 ani.
De trei ori văduvăLuise Teutsch s-a născut la Homorod. În 1850 se mută la Viscri (Weisskirchen), unde tatăl ei moare foarte tânăr. La 17 ani pleacă la București unde lucrează într-un salon de modă al unei cunoștințe de familie. La 19 ani se mărită cu un elvețian, Bertschi, dar numai după trei ani rămâne văduvă. În 1873 se căsătorește din nou, de data aceasta cu un francez, Oscar Fabre, proprietarul unui hotel în București. Omul de afaceri care avea rude la Amiens, orașul în care se mutase familia Verne. După 1880, între cele două familii s-a legat o strânsă prietenie. Oscar a murit înainte să vină pe lume al doilea copil al Louisei, o fetiță. Săsoaica și-a refăcut viața alături de Gustave Müller, care cumpără și hotelul. Cu Gustave, Louise a avut două gemene.
Au trecut prin Brasov
Louise l-a cunoscut pe Jules la Amiens, unde călătorea adesea cel de-al doilea soț al ei. Mai apoi, au început vizitele prozatorului în Transilvania. El a stat în Homorod în casa Louisei și, împreună, între 1882 și 1892, au vizitat mai multe locuri din Transilvania și din Regatul României. Au navigat pe Dunăre, debarcând la Giurgiu și călătorind cu trenul până la București. Tot împreună și-ar fi continuat călătoria cu trenul spre Brașov, apoi s-au oprit la Homorod. Într-una dintre călătorii, au vizitat Castelul Colț.
Doar amantă
Idila lor a fost trecută cu vederea la Nantes, dar în Viscri lumea știa de văduva care se ținea cu un francez. Louise a renunțat la tot ce avea în Transilvania și la București, hotărâtă să rămână în Franța. A revenit însă în Transilvania. O legătură cu Jules Verne nu putea să-i ofere însă decât statutul de amantă, pentru că scriitorul ținea la reputația sa. Cercetătorul Alexandru Culcer nu exclude ipoteza că Louise, atunci când s-a întors în țară, să fi stat o perioadă la Viscri, alături de Jules Verne. Foarte retras în ultimii ani ai vieții, Jules Verne a ars sute de scrisori intime, caiete cu socoteli și numeroase manuscrise inedite. La 24 martie 1904, moare în casa sa din Amiens, la vârsta de 77 de ani. Louise i-a supraviețuit 26 de ani.
Idila lor a fost trecută cu vederea la Nantes, dar în Viscri lumea știa de văduva care se ținea cu un francez. Louise a renunțat la tot ce avea în Transilvania și la București, hotărâtă să rămână în Franța. A revenit însă în Transilvania. O legătură cu Jules Verne nu putea să-i ofere însă decât statutul de amantă, pentru că scriitorul ținea la reputația sa. Cercetătorul Alexandru Culcer nu exclude ipoteza că Louise, atunci când s-a întors în țară, să fi stat o perioadă la Viscri, alături de Jules Verne. Foarte retras în ultimii ani ai vieții, Jules Verne a ars sute de scrisori intime, caiete cu socoteli și numeroase manuscrise inedite. La 24 martie 1904, moare în casa sa din Amiens, la vârsta de 77 de ani. Louise i-a supraviețuit 26 de ani.
Scrisorile rătăciteCorespondența dintre Louise și Jules a fost păstrată în casa unei fiice a Louisei din București. Margareta Barbier, fiica acesteia și nepoata Louisei, a povestit despre scrisorile păstrate într-un scrin vechi cu trei sertare, din casa de pe Strada Moșilor nr. 137. Louise a mai lăsat un testament care a fost deschis la moartea ei, în 1930. Spre surprinderea tuturor, a lăsat scrinul unei servitoare, nu rudelor. O dată cu mutarea familiei, scrinul s-a rătăcit. Printre lucrurile dăruite primei fiice, Eugenie, se aflau și obiecte primite în dar de la Jules, o pendulă, mai multe romane cu dedicație și câteva machete de corăbii.
Dovezi la HomorodCă Louise Müller s-a născut în Homorod, nu există nici o îndoială. Ziarista brașoveană Camelia Onciu a descoperit în arhiva Bisericii Evanghelice însemnarea care dovedește că Louise Teutsch (numele de fată) s-a născut la 16 martie 1845 „din părinți cununați”. Tatăl, Georg Teutsch, era cantor. Mama, Elisabeta, născuse cu moașa Katharina Polgar. Nașul Louisei a fost Johann Greger. Într-o rubrică specială, după 14 ani, o altă mână a scris: „Confirmată la 17 aprilie 1859, de Karl Martin Pildner”.
Ce spun istoriciiIstoricul Viorel Tigu susține că „Jules Verne a fost la Colț în jurul anilor 1887-1889, adus de către o doamnă de la Homorod, de lângă Brașov, pe care a cunoscut-o la Amiens”. Un alt cercetător care emite ipoteza că, Jules Verne ar fi avut o relație intimă cu Louise Müller, este Simion Săveanu. În cartea sa „Pe urmele lui Jules Verne în România”, el pretinde că romancierul, la îndemnul iubitei sale din Homorod, ar fi făcut o călătorie incognito cu o navă pe Dunăre până la Giurgiu, apoi cu trenul la București și apoi la Brașov și, în final, la Homorod și Viscri. Cu această ocazie ar fi vizitat și Castelul Colț, care a devenit sursă de inspirație pentru romanul „Castelul din Carpați”.
Nume româneștiDovada că Jules Verne a călătorit în Transilvania sunt numele criptate în romanul „Castelul din Carpați” nume precum: jupanul Koltz, stapânul satului. Rodolphe Gortz este Radu Gorj, Miriota Cotz e, desigur, Miorița Colț, ciobanul Frik e lesne de recunoscut ca Frig, platoul Orgal e, de fapt, Gorgan, deși plasat altundeva decât versantul nordic al masivului Vulcan, Franz de Telek își găsește corespondentul în forma românizată Teleac. Dascălul Hemrod e Homorod și, în fine, doctorul Patak își poate trage numele de la cuvântul maghiar care înseamnă „râușor”, identificabil în zonă. La aceasta se adaugă și ilustrația ediției Hetzei a romanului (veche de mai bine de 100 de ani) în care se poate vedea asemănarea cu Cetatea Colț.
Românii din romane
Keraban încăpățânatul. Eroul omonim, refuzând să plătească taxa de traversare a Bosforului, își oferă o aventuroasă călătorie de-a lungul litoralului Mării Negre.
Claudius Bombarnac. Eroul e un român, Cincu, care călătorește clandestin, cu expresul transasiatic, din Rusia în China, în căutarea logodnicei sale, Zinca, implicându-se pozitiv în spectaculoasele tribulații legate de furtul și recuperarea tezaurului împăratului chinez.
Castelul din Carpați. Apărut în 1892, este considerat printre cele mai bune 10 romane ale autorului. Acțiunea se petrece în Transilvania.
Mathias Sandorf. Reședința eroului e situată undeva în districtul Făgărașului, pe una dintre culmile muntoase care despart Transilvania de Valahia.
Nume criptate
Hermod – nume foarte asemănător cu Homorod, purtat de dascălul din „Castelul din Carpați”, poate fi prototipul tatălui Luisei, învățător în Homorod.
Dealul Orgall – tot din romanul „Castelul din Carpați”, decriptat de cercetãtori drept Gorgan, poate fi Dealul Gorganului (662 m) din apropierea satului Viscri.
Patak - poate proveni de la denumirea satului Pârâu, tot în apropiere de Viscri.
Zinca Klork – din romanul „Claudius Bombarnac”, modistă la București, Paris și Beijing, pare prototipul Luisei Müller, modistă la rândul ei în adolescență.
Keraban încăpățânatul. Eroul omonim, refuzând să plătească taxa de traversare a Bosforului, își oferă o aventuroasă călătorie de-a lungul litoralului Mării Negre.
Claudius Bombarnac. Eroul e un român, Cincu, care călătorește clandestin, cu expresul transasiatic, din Rusia în China, în căutarea logodnicei sale, Zinca, implicându-se pozitiv în spectaculoasele tribulații legate de furtul și recuperarea tezaurului împăratului chinez.
Castelul din Carpați. Apărut în 1892, este considerat printre cele mai bune 10 romane ale autorului. Acțiunea se petrece în Transilvania.
Mathias Sandorf. Reședința eroului e situată undeva în districtul Făgărașului, pe una dintre culmile muntoase care despart Transilvania de Valahia.
Nume criptate
Hermod – nume foarte asemănător cu Homorod, purtat de dascălul din „Castelul din Carpați”, poate fi prototipul tatălui Luisei, învățător în Homorod.
Dealul Orgall – tot din romanul „Castelul din Carpați”, decriptat de cercetãtori drept Gorgan, poate fi Dealul Gorganului (662 m) din apropierea satului Viscri.
Patak - poate proveni de la denumirea satului Pârâu, tot în apropiere de Viscri.
Zinca Klork – din romanul „Claudius Bombarnac”, modistă la București, Paris și Beijing, pare prototipul Luisei Müller, modistă la rândul ei în adolescență.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu