duminică, 18 octombrie 2020

Istoria unei zile pandemice


 Preşedintele Chinei a tuşit la o conferinţă cu public. Se speculează că ar fi infectat. Regina Elisabeta a II-a  şi prinţul Wiliam nu au purtat mască la o întilnire cu public. Şirea a făcut înconjurul lumii. Ursula von der Leyen, preşedinte al Consiliului European, este la autoizolare după ce a stat lângă o persoană infectată. Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu  preşedinta C.E. la o reuniune, dar Ursula a stat departe de public şi a purtat mască, la fel cum au făcut toţi cei prezenţi.

Cam în aceaşi periodă, o mireasă din Oradea, după nunta la care au participat peste 350 de invitaţi, a fost confirmată cu Covid 19. Norocul ei, şi nenorocul nuntaşilor, a fost că s-a testat după cheful de la nuntă, altfel rămânea necununată religios până după terminarea pandemiei.

Pe de altă parte, preşedintele Putin anunţă că Rusia a testat cu succes cel de-al doilea vaccin anti-Covid. Pe o sută de voluntari. Lumea este neîncrezătoare, dar Gigi Becali se arată dispus să cumpere acest vaccin şi să-l împartă poporului, fără adaos comercial.

Sunt doar câteva ştiri adunate într-o singură zi din perioada pandemiei. Este istoria unei zile din lungul şir de zile din pandemia care pare să nu se mai sfârşească.

Situaţia nu se îmbunătăţeşte deloc. Rata de infectare creşte de la o zi la alta. Aproape că nu mai sunt excepţii. Coronavirusul loveşte în mod democratic, fără nicio discriminare. Singura formă de apărare rămâne izolarea. Au fost interzise nunţile, botezurile, întrunirile publice. Nu se mai pot vizita nici rudele între ele. În unele ţări, dar şi în România, pe stradă, nu au voie grupuri mai mari de şase persoane. Absolut toate guvernele din lume sunt criticate, ba pentru că nu ar fi luat măsuri adecvate, ba pentru că au impus restricţii exagerate. 

În această situaţie la nivel mondial, România se pregăteşte de alegeri. :i americanii se pregătesc să-şi aleagă preşedintele.

Au loc dezbateri, confruntări de idei. Neîncrederea este mai mare decât oricând. :i deruta. Dar cu toate acestea, lumea merge mai departe. Politicienii nu-şi uită interesele. Fiecare tabără îşi cunoaşte interesul şi calculează pericolul de infectare în funcţie de interesul de moment.

Astfel, ştim şi nu ştim dacă alegerile parlamentare vor avea loc în 6 decembrie. Guvernul PNL vrea să scape de alegeri cât mai repede, în timp ce PSD le-ar dori amânate până în martie. Atât permite Constituţia să fie amânate. Se pot amâna maxim 3 luni de la ultima dată. Atât poate funcţiona Parlamentul după cele trei luni de amânare legală. După care urmează ce? Nici nu este bine să ne gândim.

Până la urmă, cu sau fără vaccin din Rusia, pandemia va trece. Aşa cum au trecut de la sine toate pandemiile, de ciumă, de holeră, de gripă spaniolă.

Deocamdată întrebarea este ce trebuie făcut acum. Dacă la primul val a pandemiei, început prin februarie-martie, fiecare ţară a luat măsurile pe care le-a crezut cele mai potrivite, odată cu al doilea val se pare că există un consens în ceea ce priveşte restricţiile. Nu şi măsurile de protecţie economică.

Dacă Angela Merkel spunea că până şi resursele Germaniei resursele sunt limitate şi că trebuie găsite soluţii pentru a salva economia, înseamnă că situaţia este mai gravă decât ne imaginăm.

În ciuda „globalismului”, decretat drept religie economică mondială, fiecare ţară s-a descurcat singură. Neînsoţit de solidaritate socială, iar acum, iată, şi de solidaritate sanitară, globalismul nu este decât o formulă economică de estorcare a averilor unor ţări mici de grupuri  corporative sau corporatiste ascunse în spatele unor denumiri sofisticate.

Realitatea ne arată că invazia de pandemie nu este o conspiraţie la nivel internaţional, dar acest lucru nu înseamnă că nu se poate profita de pandemie în mod conspirativ. Se profită din plin şi se va profita multă vreme şi după ce va trece. Vor rezista, şi vor învinge, nu cei mai tari, ci cei mai deştepţi.

Întrebarea este dacă România se va regăsi printre ţările cele mai deştepte, care s-au ştiut strecura printre restricţii şi interdicţii, resuşind să transforme dezavantajele provocate de pandemie în avantaje?

Eliminarea deficitului bugetar de 3% este un avantaj. Este ca şi cum unui cal nărăvaş i-au scoate frâul, zăbala din gură, şi l-ai lăsa să alerge liber pe câmpiile întinse. Cine să fie „calul nărăvaş”? Preşedintele Iohannis şi Ludovic Orban?  Dan Barna şi Dacian Cioloş? Marcel Ciolacu, Victor Ponta şi Călin Popescu Tăriceanu?  Toţi la un loc? Or mai fi şi alte cupluri, dar nu le cunoaştem.

Şi nici alegerile parlamentare, fie ele în decembrie sau în martie, nu oferă niciun indiciu despre un personaj-minune, despre un cal nărăvaş care să ţâşnească din gloată. 


Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informația zilei Maramureș

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu