Evenimente şi non-evenimente

 

La fiecare sfârşit de săptămână se poate trage o concluzie a principalelor evenimente petrecute în ultimele 5-6 zile, dar din păcate primează numărul non-evenimentelor. Ce sunt non-evenimentele? Sunt lucruri care se întâmplă numai în capul politicienilor, al autorităţilor locale şi centrale. Declaraţiile, postările pe aşa-zisele reţele de socializare, care în fapt sunt reţele de dezinformare, sunt în majoritatea cazurilor non-evenimente.

Putem da sute de exemple în fiecare zi.

De pildă premierul Cîţu a declarat undeva prin Hunedoara, că doar 18 procente din sumele rulate prin PNDL au fost alocate pentru construcţia de drumuri comunale şi judeţene. Dar ani la rând ştirile au curs pe acest subiect.

În acelaşi timp premierul zice că de la primăvară lucrurile se vor schimba şi banii de la guvern vor curge direct pe drumurile judeţene care nu se pot finanţa din fonduri europene.

Care fonduri europene iată că tot vin, dar nu mai sosesc. Ştirea că România a cerut o amânare pentru evaluarea dosarului PNRR până prin septembrie este reală. Dar miile de ştiri entuziaste de până acum despre cele 30 de miliarde de euro care urmau să vină în România cum au fost? Au fost ele adevărate?!

Iată că nu au au fost din moment ce dosarul făcut de ministrul Ghinea a fost predat la Comisia Europeană incomplet. Sau făcut aiurea.

O altă ştire care sună a non-ştire vine de la preşedintele Klaus Iohannis. România şi Franţa, zice preşedintele, vor fi pe primele locuri în UE la creşterea economică în anul 2021.  Realitatea îl va contrazice pe preşedinte. Oricum, declaraţia lui nu a trezit un val de entuziasm în rândul poporului.

Dacă zi de zi ne trezim cu o mulţime de non-evenimente este şi normal ca lumea să ni se pară tot mai anormală.

Cartea lui Pascal de Sutter “Aceşti nebuni care ne guvernează” este mereu actuală. După pandemie, sau în timp ce credem că pandemia s-a terminat, lucrurile stau şi mai rău.  În timp ce partidele de la guvernare din întreaga lume încearcă să reverse asupra populaţiei un val de optimism, partidele din opoziţie promovează un scepticism tot mai agresiv.

Din confruntarea celor două tabere se naşte o harababură, o continuă stare de incertitudine şi nesiguranţă. Mai grav este că în foarte multe situaţii opoziţia are dreptate. De exemplu în urmă cu ceva vreme majoritatea parlamentară a schimbat conducerea televiziunii şi radioului public.

Opoziţia a contestat măsura la CCR, iar judecătorii au dat dreptate PSD-ului.  Încurajat de reuşită, PSD zice că va contesta la CCR şi înlocuirea Avocatului Poporului. UDMR are deja persoana pregătită s-o înlocuiască pe Renate Weber. Este un fost procuror, acum avocat, Fabian Gyula.

Ce avem aici? Sfârşitul unei lupte pentru influenţa asupra Avocatului Poporului sau începutul unei lupte pentru ocuparea acestui post important. Important prin faptul că poate contesta anumite măsuri luate de putere.

Sau, după precedentul numirilor de la televiziunea publică, vom avea o nouă confruntare cu CCR. În jurul Curţii Constituţionale s-au aruncat de-a lungul anilor o sumedenie de ştiri false, care, în fapt sunt non-evenimente.

Cu toate acestea CCR a demonstrat că are o putere uriaşă. Judecătorii CCR au decis după referendumul de suspendare a lui Traian Băsescu că în ciuda faptului că 87,5% dintre alegători au votat pentru suspendare, aceasta nu a mai avut loc. Mandatul lui Traian Băsescu se putea încheia în august 2012. Decizia CCR a fost un eveniment major care a influenţat istoria.

Ştirile false, în fapt evenimente care nu s-au întâmplat niciodată, pot fi determinante pentru cursul istoriei.

Traversăm în aceste zile una dintre cele mai încrâncenate perioade care vor influenţa viitorul omenirii în general, al României în mod particular.

Privind obiectiv scena politică, analizând personajele principale, şefi de partide, miniştri, şefi de instituţii vitale, putem vedea viitorul imediat atât de optimist ca preşedintele Iohannis? Ajunge să ne referim doar la afirmaţia preşedintelui că Franţa şi România vor fi în fruntea ţărilor UE la creşterea economică în anul 2021.

Autor: Dumitru PĂCURARU

Sursa: Informaţia zilei Maramureş