PĂDUREA BAVNA

 

Pentru a înțelege mai bine acest concept de rezervatie naturală trebuie să aruncăm o privire în trecutul nostru sub aspectul  convețuirii  OM – NATURĂ, a apărut o ramură a biologiei numită ECOLOGIE cuvânt care-și are originea în limba greacă oikos-casă, logos-știință, adică studiul interactiunii omului cu natura, NATURĂ care este CASA NOASTRĂ. Foarte des întâlnim toponimul Braniște, chiar și în satul Lucăcești, denumire dată de domnitorii din Țara Românească unor păduri sau porțiuni de pădure, unde era interzisă tăierea de copaci, în vederea ocrotirii, în special speciilor de interes cinegetic. Dacă, în trecutul nu prea îndepărtat, funcția pădurii avea un rol mai mult economic, în zilele noastre se pune accent și pe rolul ecologic (cel puțin teoretic) dar vedem cum realitatea, uneori ne contrazice. Pe vremea lui Mircea cel Bătrân, pe la anii 1300, suprafața țării era acoperită de pădure în proporție de 80%, iar în zilele noastre pădurile ocupă o suprafață de 27%, cu alte cuvinte, fondul forestier este supus unor presiuni foarte mari, fiind întro continuă diminuare.

 Rezervația Pădurea Bavna , cunoscută de localnici și Cogna, a fost constituită în vederea protecției arboretului de stejar pedunculat ( Quercus robur), de o valoare deosebită, în suprafață de 26 ha. Este o pădure naturală, face parte din pădurea Fersig aflată pe terasa inferioară a Someșului, la altitudinea de circa 158 m. specie de stejar aflată la cea mai joasă altitudine din țară, cu o vârstă a arboretului de circa 180 de ani, în stadiu vegetativ de codru bătrân. Exemplarele au aproximativ aceeași înălțime în jur de 33 m, triunchiurile sun perfect drepte, fără crăci pe porțiune de 3-5 m. Pădure este un eșantion din codri de altădată, pe care suntem datori să-l predăm generațiilor viitoare așa cum l-am moștenit. Pădurea are și un rol recreativ, întru evadare în frumos și armonie, iar pentru elevi și studenți un laborator de cercetare și documentare.

 Fauna, altădată bogată,  este constituită din cerb, căprior, mistreț, vulpi, iepuri, fazani etc. cerbul lopătar a fost colonizat, iar în zilele noastre este dispărut.

 Flora vernală este bogată, vestitorii primăverii în pădure sunt ; ghioceii, brândușele, anemonele, brebenei, ciubotica cuculuii, călugării, viorelele etc. Miss Pădurea Bavna este laleaua pestriță( Fritillaria meleagris) plantă de apă și  specie ocrotită, având diverse denumiri,  de localnici cupă, bibilică, floarea de șah, găsim și exemplare albe ( albinism), deosebit de frumoase. În Pădurea Bavna cuibăresc o mare colonie de stârci cenușii (Ardea cinerea) numiți de localnici cete, numărul acestor exemplare, variază în funcție de sursa de hrană. În rezervație iese în evidență un exemplar foarte falnic numit-Stejarul Împăratului, un exemplar care se remarcă prin monumentalitate, având o înăltime de peste 40 m.

Rezevația naturală Pădure Bavna face parte din categoria a IV-a IUCN (Uniunea Internațonală de Conservare a Naturii) și se află în custodia Direcției Silvice Baia Mare, Maramureş.

 

Ioan POP