Mihăilă Gritta, minerul care și-a cheltuit imensa avere descoperită în minele de aur din Roșia Montană, aproape două tone, pentru a ridica școli și biserici în Apuseni, s-a stins pe la 1837. Mormântul său se află la marginea unui bloc din Roșia Montană, cu o cruce mâncată de vremuri, neștiut aproape de nimeni
Mihăilă Gritta, minerul care și-a cheltuit imensa
avere descoperită în minele de aur din Roșia Montană, aproape două tone, pentru
a ridica școli și biserici în Apuseni, s-a stins pe la 1837. Mormântul său se
află la marginea unui bloc din Roșia Montană, cu o cruce mâncată de vremuri,
neștiut aproape de nimeni
Deși despre el se vorbește foarte puțin, Mihăilă
Gritta a fost unul dintre cei mai mari români. Născut undeva pe la 1762, Gritta
a ajuns la Roșia Montană încă de tânăr, apucându-se de minerit. Cu banii
agonisiţi a deschis mina ce îi poartă numele, „Gritta”, în Muntele Cetate –
Cetatea Romană, figurată pe planul topografic al lui Pošepný, din anul 1868.
Gura galeriei se află la marginea drumului ce urcă paralel cu pârâul Roşia. În
faţa ei, peste drum, a săltat o cruce din piatră, cunoscută cu numele de
„Crucea lui Gritta”. Alături se află Monumentul Eroilor din Primul Război
Mondial.
S-a căsătorit cu Safta, cu care a avut doi copii,
George și Iustinian. Curând, avea să devină proprietar în zonă. Din a sa mină
extrăgea, după documentele vremii, peste 1.700 de kilograme de aur. Timpurile
erau grele pentru românii din Transilvania secolelor XVIII și XIX, Cancelaria
imperială austro-ungară pornind tăvălugul deznaționalizării lor. Bisericile
ortodoxe erau trecute, prin decret imperial, în proprietatea proaspătului
apărut cult greco-catolic, în timp ce școlile cu predare în limba română erau
închise și scoase în afara legii, scrie Știri din România.ro.
Legenda spune că, urmând sfatul vâlvei care a apărut
sub înfăţişarea unui moş cu barbă albă până-n brâu, “Gritta a pus fitilul, dând
foc prafului negru, iar explozia ce a urmat a provocat halucinanta apariţie a
unui aur curat, greu şi frumos, cum rar s-a mai văzut într-o baie din Roşia”.
La întrebarea vâlvei, ce are de gând să facă cu atâta aur, minerul Mihăilă
Gritta îi răspunde: ”O dragul meu şi al lui Dumnezeu, e mult darul aflat, dar
pentru scopul meu este puţin! Să nu crezi însă că spre desfătarea mea râvnesc
după bunuri lumeşti, nu dragul meu ortac… alta e ce mă frământă pe mine.
Văd neamul meu în jugul robiei, văd că românilor le
este închisă calea la şcoli, şi unicul scut al limbii şi legii noastre este
casa lui Dumnezeu. Toată şcoala românilor e biserica… şi numai sub scutul
altarului avem pază a ne păstra limba şi datinile strămoşeşti. Acum dar, ortace
dragul meu, mă vei pricepe că dorul inimei mele e acela să zidesc biserici… Cât
se va ajunge din acest aur, tot îl voi împărţi până la ultimul gram…”
A fost momentul în care Mihăilă Gritta a decis că
este momentul să acționeze. A vândut tot aurul și, cu banii obținuți, s-a
apucat să construiască școli și biserici pentru români! Pentru că autoritățile
nu permiteau ridicarea unor școli ”normale”, Gritta le-a denumit
”confesionale”, pentru a păcăli ocârmuirea. Nu s-au păstrat date exacte, dar se
pare că este vorba despre șapte biserici și șapte școli. Cu claritate se poate
vorbi despre cinci lăcașe de cult: din Roșia Montană, județul Alba, din Bucium
Cerbu, același județ, din Mogoș (Alba), din Josani (Hunedoara) .
Despre celelalte două biserici ridicate de Mihăilă
Gritta nu se cunosc date exacte, dar se presupune că s-ar afla în Cărpiniș,
Vârtop, Ciuruleasa (județul Alba) ori Ardeu (județul Hunedoara). De asemenea,
deși datele despre școlile confesionale sunt puține, se poate afirma, cu
siguranță, că una dintre ele a fost construită din lemn, lângă biserica din
Mogoș dar, din păcate, nu s-a păstrat în timp. Azi eroul este uitat.
Sursa:
NapocaNews
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu