Despre
incertitudini și singurătatea plecării
Printre poluri inverse
În lupta cu viciile
Mă târăsc asemeni râmelor
Și orice pas fac prin netimp
Mă apropie de prăpastie.
Atunci cred că Dumnezeu
Vrea să scape de mine -
Nu dorește întoarcerea
păcătosului
Ci dispariția mea cu adevărat.
Nu ar trebui să gândesc așa!
Ieri, plimbându-mă prin grădină
Am văzut un stol de păsări călătoare
Care precis se vor întoarce la primăvară...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu