Românii din Ucraina mor pe front, în timp ce școlile românești sunt închise!

 

Tot mai multe știri triste vin din teritoriile istorice românești dăruite de Stalin Ucrainei socialiste în 1940. Minoritatea românească din Bucovina de Nord, Maramureșul istoric sau Bugeac a devenit rezervor de soldați pentru armata ucraineană pe frontul din Donețk. Tot mai mulți soldați români mor în linia întâi pentru Ucraina și Europa, în timp ce acasă școlile românești sunt închise, limba română interzisă, iar preoților români li se cere să nu oficieze liturghia în limba română. Dacă nu mor pe front, românii din teritoriile istorice românești fug prin Munții Maramureșului și Bucovinei, pe la ”vama cucului”, fiind prinși de grănicierii ucraineni și condamnați la închisoare. Toate acele știri cu ”ucraineni” rătăciți pe cota 2000, la frontiera montană română și salvați de elicoptere SMURD sunt despre românii din Ucraina dornici să scape din țara lui Zelenski, care duce o politică împotriva minorităților naționale, deși Kievul se laudă că dorește prin negocieri să adere la Uniunea Europeană, dar nu respectă nicio normă europeană. Alți minoritari români fugiți sunt descoperiți târziu înecați în Tisa, fără să mai ajungă să ajungă pe tărâmul românesc al libertății. Abia acum Guvernul român și MAE au început să vorbească public despre prigoana împotriva minorității române din Ucraina, fără să poată modifica decizia Kievului. Recent nu e suficient să fie trimiși la moarte soldați români din Bucovina de nord, Maramureșul istoric și Bugeac de către regimul de la Kiev, ci chiar din Ținutul Herța, teritoriu făcut cadou Ucrainei de Hitler și Stalin, pe 28 iunie 1940, fără să fi fost inclus în înțelegerea Pactului diavolilor Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939. Herța a fost ocupată de RFS Ucraineană că așa a alunecat creionul chimic al lui Stalin pe hartă. Herța nu a făcut parte din Bucovina istorică, ci e un teritoriu românesc vestit al lui Ștefan cel Mare.

La 18 decembrie 2022 a căzut în luptele împotriva cotropitorilor ruși militarul Teodor Vasile Andrieș din comuna Herța. Eroul avea 43 de ani, comunică serviciul de presă al Comunei Herța, scrie Bucpress. Sursa citată scrie că „de la începutul invaziei ruse la scară largă, soldatul s-a alăturat Forțelor Armate ale Ucrainei printre primii pentru a apăra pământul nostru de invadatori”. Jertfa lui a fost apreciată. „Consiliul local Herța și toți compatrioții își exprimă sincere condoleanţe familiei și rudelor, prietenilor și tuturor celor care l-au cunoscut pe Apărător. Fiecare pierdere este o durere de nedescris care chinuie sufletul… Amintire strălucitoare și slavă veșnică, Eroule!”, se arată în comunicat.Soldatul român Teodor Andrieș a fost condus pe ultimul drum vineri, 23 decembrie, de la ora 09:00, la Cimitirul din Herța înainte de Crăciun. Drept ”mulțumire” Rada Ucrainenană a votat noua lege a minorităților care de fapt continuă legea restrictivă din 2017, când școlile românești au fost închise, limba română interzisă, iar preoții români nu au voie să oficieze în limba română. Noul act normativ nu rezolvă problema învățământului în limbile minorităților. Mai multe asociații ale românilor din regiunea Cernăuți, zona cu cea mai mare comunitate de etnici români din Ucraina, au depus memorandumuri pentru amendarea legislației în vigoare, dar fără să fie luate în seamă, iar actuala formă a legii a fost adoptată fără consultarea minorităților, a declarat pentru Radio România Actualități Alexandrina Cernov, membru al Academiei Române și profesor universitar la Cernăuți: ”Am citit această lege, nimic nu s-a schimbat. Acolo unde vorbim despre drepturi, să vorbim de dreptul la învățământ în limba maternă, pentru că e vorba de toate miinorităţile. Deci să se adauge în fond clar învățământ în limba maternă, asta ne interesează foarte mult. Dacă în satele noastre pierdem învățământul în limba maternă, încetăm a mai fi români peste 10 ani.” Deci, reprezentanții asociaților românești din Ucraina se tem că peste 10 ani vor dispărea din Ucraina, dacă nu morți pe frontul din Donbas, atunci datorită legilor dictatoriale implementate de regimul de la Kiev, care vrea să intre în Uniunea Europeană, păstrând norme legislative din era sovietică.

 Ionuț Țene