Contrar așteptărilor, anul ale cărui zile sunt numărate, la poarta istoriei, va lăsa moștenire noului confrate nerezolvată problema păcii, menită să pună capăt unui război atipic și controversat. Motiv de îngrijorare justificată pentru opinia publică europeană afectată de recesiunea economică, crize energetice, inflație și prețuri majorate. Evoluția conflictului denotă că liderii țărilor implicate au intrat într-un cerc vicios fără portițe de ieșire. Din moment ce la întâlnirile oficiale, pacea nu este subiect de actualitate, avem motive să credem că sunt interese ca războiul să meargă mai departe. Prin urmare, la anul pentru o perioadă nedeterminată, va fi război, nu pace. Orgoliile și interesele sunt mai puternice decât rațiunea. Iată și câteva argumente (evenimente) ce pledează în favoarea ipotezei că războiul a pornit în cunoștință de cauză din partea ambelor tabere. Declarațiile explicite, făcute pe seama dezmembrării URSS, considerată o greșeală, au dat de înțeles că Putin va fi pus pe fapte rele. La anexarea Peninsulei Crimeea și demonstrația de forță făcută de ruși la granița cu Ucraina, SUA și aliații săi din NATO nu au protestat nici măcar pe cale diplomatică. Ambele tabere au știut că la finele războiului nu pot fi decât învinși și învingători, iar pacea presupune tratative, compromisuri și concesii. Demersuri de care ambele tabere nu vor să audă. “Războinicii” au ignorat consecințele colaterale ale conflictului între țări cu economii dependente și interconectate pe multiple planuri. Cu bună știință a fost uitat și comportamentul imprevizibil al lui Putin. Nuanțat, a declarat că la nevoie nu ar ezita să apeleze la utilizarea armamentului neconvențional: nuclear, chimic sau biologic. Nici atacarea țintelor civile și a infrastructurii din Ucraina nu este surpriză. În istoria războaielor, astfel de decizii au fost o practică obișnuită. Războiul prezintă interes, deoarece pentru industria de armament este o afacere prosperă. În timp ce unii se îmbogățesc pe cadavrele altora, pacea nu are șanse să-și reintre în drepturi. Războiul seamănă cu o tablă de șah, unde Putin are inițiativa mișcărilor, iar Zelenski și aliații săi trebuie să ghicească ce mutări are de gând să facă agresorul. Câtă vreme războiul nu se poartă pe teritoriul Rusiei, iar gazul și petrolul rusesc se vând țărilor occidentale, ca pâinea caldă, prin intermediari, economia și populația Rusiei prea mult nu este afectată. Precum sancțiunile economice, nici embargoul supus petrolului rusesc nu va da rezultate. Ucraina a devenit un poligon experimental, în care NATO își experimentează armamentul sofisticat, iar Rusia învață că tehnologia sa militară este depășită. Să nu uităm că rușilor și americanilor întotdeauna le-a convenit să se ia la bătaie prin interpuși, iar confruntările directe au fost evitate. Lăsând la o parte efectele colaterale ale conflictului, consecvența lui Putin și Zelenski în atingerea obiectivelor poate fi înțeleasă. Pe de altă parte, orice soluție favorabilă păcii condamnă Ucraina la sacrificiu. Protestele masive din țările implicate, mai ales din SUA împotriva războiului ar fi o soluție. În Rusia, șansa este exclusă, ceva s-a mișcat în Cehia, iar poporul american mai așteaptă. O altă variantă ar putea fi trecerea teritoriilor revendicate de ambele tabere sub jurisdicție internațională și supraveghere de forțe ONU, după modelul regiunii Kosovo, disputată de Serbia și Albania. Dacă Ucraina nu mai primește armament din țările NATO, Zelenski falimentează, iar Putin jubilează și va arăta că în fosta URSS el rămâne șef. Situație inacceptabilă pentru SUA și mai puțin aliații lor din NATO. Până la finalul conflictului, românii sunt obligați să asculte la TV tot felul de scenarii inventate de analiști militari și politicieni pricepuți la toate în cele ce sunt și în cele ce mâine vor râde la soare. Oricum pentru români, prioritățile sunt pensiile şi salariile, mai puțin războiul din Ucraina.
Autor: prof.
Vasile ILUȚ
Sursa: Graiul Maramureșului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu