luni, 24 aprilie 2023

PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE

 



Episcopul, scriitoarea și... gânditorul

 

1. „FRAȚILOR, ceasul împlinirii vremii este acesta, când Dumnezeu Atotputernicul rostește prin Poporul său credincios dreptatea sa însetată de veacuri. Astăzi prin hotărârea noastră, se înfăptuiește ROMÂNIA MARE, una și nedespărțită, rostind fericiți, toți românii de pe aceste plaiuri; NE UNIM PE VECI CU ȚARA-MUMĂ, ROMÂNIA. A biruit dreptatea”. Cum ne vedeți azi îmbrățișați frățește, așa să rămână îmbrățișați pe veci toți frații români”. În anul 1918, episcopul Iuliu Hossu a trimis o directivă către credincioșii și clericii uniți cu Roma, în care le cerea să recunoască doar autoritatea Sfatului Național Român de la Arad, fără să mai țină seama de guvernul de la Budapesta. Asta se întâmpla cu câteva săptămâni înainte să fie declarată UNIREA cu REGATUL ROMÂNIEI. Acesta spunea: „Să înțelegem limpede chemarea vremii și să împlinim din răspunderi porunca ei. Atunci suntem  la culmea chemării noastre și vom plini toate ce slujba noastră categoric ne impune. Marele Sfat Național a luat în mână organizarea poporului iubit, pentru ca păstrând ordinea și liniștea, cinstea și buna rânduială, neprihănit să-și poată croi soarta și să vadă întrupat visul care a ieșit biruitor din marea suferință. CREDINȚA NOASTRĂ ESTE VIAȚA NOASTRĂ”.

Iuliu Hossu (1885-1970),

fost episcop greco catolic unit cu Roma, deținut politic, cardinal, senator de drept în Parlamentul României, membru de onoare al Academiei Române și beatificat de Papa Francisc în anul 2019. Este sărbătorit pe data de 2 iunie. A făcut gimnaziul la Blaj, studiile teologice la Roma, iar în anul 1906 își ia doctoratul în Filosofie, după care în anul 1910 își ia doctoratul în Teologie. A fost pentru o perioadă și preot militar în armata austro-ungară și închis ulterior la închisoarea de la Sighet. În anul 1948 refuză să execute ordinul conducerii comuniste de a trece la ortodoxism. Petru Groza îi propune scaunul mitropolitan al Moldovei pe care-l refuză. Este trimis la mănăstirea Ciorogârla și Căldărușani, unde este tratat frățește de preoții ortodocși. A fost vizitat permanent aici de ierarhii ortodocși: Iustin Marina, Teoctist Arăpașu, Cristea și Andrei Andreicuț.

+ + +

 

2. „Azi în România se face şcoală proastă. În fiecare an se schimbă regulile şcolare, acum profesorii devin mai mult sindicalişti decât apostoli. A doua explicaţie ar putea fi că elevii de acum sunt copiii unor părinţi care ei au făcut şcoală proastă. Incultura este de-a dreptul înspăimântătoare şi în creştere în toată lumea, nu numai la noi. Dacă nu ştii Biblia, nu înţelegi nimic din ISTORIA CULTURII. Sunt fiică de preot şi mă duc la biserică. Biblia nu este cunoscută cum trebuie. Ea are o frumuseţe uriaşă, o plasticitate deosebită a limbajului, o bogăţie a gândurilor, extraordinară.

Ana Blandiana (1942-),

este o scriitoare şi luptătoare pentru libertate civică în România. Înainte de Revoluţia din 1989, faimoasă desidentă şi apărătoare a drepturilor omului, a avut curajul să-l înfrunte pe Nicolae Ceauşescu. În prezent conduce Memorialul de la Sighet, un institut de studiere a crimelor comunismului, cu un centru de cercetare care organizează anual conferinţe, sesiuni ştiinţifice şi expoziţii pe tema fenomenului totalitar. I-au apărut multe volume de poezie în Anglia, SUA, Spania, Belgia, Germania, Japonia, China şi multe altele. A primit premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, al Academiei Române, al Asociaţiei Scriitorilor ş.a. Fondator şi preşedinte al Academiei Civice. Este Doctor Honoris Causa a Universității din Cluj-Napoca și membră a Uniunii Scriitorilor din România.. Membră a Academiei de Poezie Europeană și a Academiei de Poezie Mondială. Poeta în toată opera sa caută hotarul dintre bine şi rău, dintre înnorat şi senin, dintre lumină şi noapte, exterior şi interior, paradis şi infern.

 

+  + +

 

3. „Un gânditor ortodox din neamul sârbesc Nicolae Velimirovici, viitor Episcop și Sfânt al Bisericii Ortodoxe Sârbe scria într-o carte următoarele rânduri despre mândrie: „CU CE TE LAUZI OMULE? Cu aurul? Același metal a fost în măruntaiele pământului și pământul nu s-a trufit. Cu hainele de mătase? Aceeași mătase a purtat-o și viermele și el nu s-a lăudat. Cu sănătatea? O sănătate cu mult mai bună are lupul din pădure, însă fiara nu se semețește. Cu norocul? Iată că vulpea  nu se încrede în găina din coteț, ea, de frică, ascultă din care parte va răsuna pușca... Precum pomul nu aduce roadă înainte de a-și scutura floarea așa omul nu poate aduce roade duhovnicești până când nu leapădă orice gând de mândrie și încredere deșartă”.

 

P.S. I Timotei cap. 1, vers. 5-7: „Ținta  poruncii este iubirea nesfârşită izvorâtă din inimă curată, din  cuget bun şi din credinţă nezadarnică, de la care unii rătăcind s-au întors  la deşartă vorbire, voind să fie învățători ai Legii, dar neînțelegând nici cele ce spun, nici cele pentru care dau adeverire.”

Cu dragoste creștină,

Părintele Ilie Bucur, Sărmaș, Mureș

Prof. Olimpia Mureșan,Ulmeni, Maramureș

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu