Secretarul american al Apărării se află într-o vizită neanunțată la Kiev. Lloyd Austin s-a deplasat în Ucraina cu trenul, venind din Polonia, având programate discuții cu oficialii ucraineni despre necesitățile urgente ale armatei.
Este a doua vizită a șefului Pentagonului la Kiev.
Prima vizită a avut loc în circumstanțe diferite, în aprilie 2022, atunci când
Ucraina începea să primească ajutoare din partea Occidentului, când respingea
ofensiva rusă asupra Kievului, când războiul era pe prima pagina a ziarelor,
iar aliații europeni urmau exemplul american de a trimite ajutoare militare.
Acum, războiul din Ucraina este „războiul vechi”, care atrage atenția mai puțin
decât „războiul nou” din Gaza. În Ucraina nu mai avem de-a face cu un război de
manevră, cu aliniamente în schimbare continuă, cu mișcări de trupe și
contraofensive ce pot lesne atrage atenția publicului și a presei. Războiul de
uzură din Ucraina a dus la „oboseala” Vestului, după cum sugerează unii lideri
occidentali.
Câteva informații despre contextul vizitei șefului
Pentagonului la Kiev sunt relevante pentru situația din Ucraina. Potrivit
Financial Times, oficialii ucraineni îi vor cere generalului Austin garouri de
calitate pentru răniții de pe front. Președintele Zelenski l-a demis pe
comandantul medicilor militari, după mai multe critici venite de pe front.
Associated Press relatează despre starea de spirit a militarilor ucraineni care
sunt antrenați de instructorii francezi. „Trebuie să rupem toate punțile cu ei,
pentru că altfel ne von trezi că ne punem foarte multe întrebări. Când vom afla
ca acești militari au murit pe front ne vom întreba ce nu am făcut bine:
‘Trebuia să lucram mai mult la o anumită tactică? Trebuia să insistăm mai mult
pe un aspect sau altul?’”, spune unul dintre instructorii francezi. Pe măsură
ce se apropie plecarea lor in Ucraina, se observa temerile lor legate de viitorul neîndurător care-i așteaptă”.
În paralel, lucrurile par să se schimbe și pe
frontul diplomatic. La o recentă întâlnire în Malta pentru găsirea unei soluții
în Ucraina, diplomații europeni și americani au încurajat Kievul să facă
concesii Rusiei, iar aceasta este o poziție care contrastează mult cu cea
publică, care încurajează obiectivele maximale ale Kievului pentru încheierea
unei păci cu Rusia. La jumătatea lunii noiembrie, fostul secretar general NATO
Anders Fogh-Rasmussen a propus soluția aderării Ucrainei la NATO fără
recuperarea teritoriilor pierdute până acum. Rasmussen sugerează că garanțiile
oferite de Articolul 5 al Tratatului NATO ar opri Rusia din încercarea de a mai
cuceri noi teritorii, ceea ce arată că fostul oficial NATO consideră că este
probabil ca Ucraina să mai piardă teritorii, dacă războiul va continua. Este o
propunere similară cu cea făcută de un consilier al actualului secretar general
NATO, care a fost însă nevoit să-și retragă afirmațiile și să spună că a fost o
eroare de exprimare.
Entuziasmul cu care SUA au susținut Ucraina se
reduce și el pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale americane și mai
cu seamă pe fondul războiului din Gaza. Președintele Joe Biden a încercat să
pună la pachet ajutorul militar pentru Israel cu cel pentru Ucraina, însă
majoritatea republicană din Camera Reprezentanților s-a opus până acum, arătând
că este mai puțin deschisă la aprobarea unor fonduri mari pentru Ucraina.
Între timp, Rusia pare să mizeze pe această
„oboseală” a războiului care se instalează în Occident și pe faptul că Ucraina
nu va putea compensa pierderile umane de pe front. Estimările americane arată
că Rusia a pierdut pe front un număr două ori mai mare de militari, însă
resursele demografice sunt mult mai mari decât ale Ucrainei, iar protestele și
revoltele împotriva mobilizării pe care mizau liderii occidentali nu s-au
întâmplat. În acest timp, media de vârstă a militarilor ucraineni a crescut la
43 de ani, potrivite Time. Ucraina a reușit să-și creeze un cap de pod pe malul
estic al Niprului, în regiunea Herson, un obiectiv militar pe care l-a urmărit
luni de zile, însă aceasta victorie încă firavă se întâmplă pe fondul unui
război de uzură în care Rusia își întărește permanent pozițiile defensive și
începe din nou să distrugă infrastructura energetică a Ucrainei în pragul
iernii.
Până de curând, orice politician și orice publicație
occidentală ar fi adus argumente în favoarea deschiderii unor negocieri pentru
pace in Ucraina ar fi fost catalogată „pro-Kremlin”. Strategi realiști precum
John J. Mearsheimer au fost aproape interziși în presa de mainstream din
Occident. Acum însă, The Wall Street Journal scrie că „E timpul să încheiem cu
gândirea magică despre înfrângerea Rusiei”. „Liderii occidentali au apelat prea
des la gândirea magică – au mizat pe sancțiuni, pe succesul contraofensivei
ucrainene sau pe livrarea unor noi arme, pentru a obliga Kremlinul să se așeze
la masa negocierilor. Sau au crezut că Putin va fi victima unei lovituri de
palat”. „Putin a rezistat în fața celor mai dure acțiuni ale Vestului pentru a
schimba soarta războiului și și-a menținut puterea. SUA și aliații trebuie sa
recurgă la o alta strategie: îndiguirea”, scrie The Wall Street Journal.
„Economia rusă a fost lovită, însă nu este în corzi. Paradoxal, autoritatea lui
Putin a fost întărită după rebeliunea eșuată a lui Prigojin, în iunie.
Sprijinul popular pentru război rămâne puternic, iar elita care îl susține pe
Putin nu s-a scindat”.
„Ca și Israelul, Ucraina își datorează existența
livrărilor de arme americane. Însă, în ciuda stegulețelor ucrainene care inundă
social media, susținerea pentru Ucraina nu se poate compara cu susținerea
publicului american pentru Israel și în special cu susținerea pentru Israel în
Congresul SUA. Termenii încheierii războiului vor fi dictați Kievului atât de
către Moscova, cât și de către Washington, așa cum s-a întâmplat cu Crimeea, în
2014. Finalul va fi destul de trist; Rusia își va întări pozițiile în Donbas și
Crimeea și va obține si teritorii (20% din suprafața Ucrainei) în zone aflate
mai la vest, apropiindu-se de Kiev. Ucraina va fi obligată sa abandoneze
obiectivul aderării la NATO, chiar dacă SUA își întăresc pozițiile în Estul
Europei, în Polonia”, scrie The American Conservative.
Desigur, chemarea la război și eliminarea
variantelor în care Ucraina ar face concesii Rusiei nu au dispărut din spațiul
public. Dimpotrivă, acesta este în continuare discursul dominant al liderilor
din Europa de Est și din Statele Unite. Atlantic Council este oglinda cea mai
buna a acestei viziuni, arătând că lumea nu poate avea încredere în Vladimir
Putin și că o pace încheiata în termeni acceptabili pentru Rusia nu ar însemna
decât un răgaz pentru strângerea rândurilor și începerea unei noi agresiuni
asupra Ucrainei. „Ucrainenii au înțeles asta prea bine. Au învățat din propria
experiență că în Rusia lui Putin nu poți avea încredere, motiv pentru care se
opun oricăror discuții premature pentru pace și spun că a face concesii
Kremlinului înseamnă prelungirea agoniei Ucrainei. Toți cei care cer revenirea
la masa dialogului ar trebui să fie la fel de realiști în ce privește
interpretarea acțiunilor Rusiei. Încetarea focului pare cea mai rapidă cale de
a pune capăt vărsării de sânge, însă aceasta este o amăgire. Pentru o pace care
să țină, Ucraina trebuie să câștige”, scrie The Atlantic Council.
Da, nimeni nu poate avea încredere în Rusia și în
cuvântul lui Putin, scrie The American Conservative, însă la fel stau lucrurile
și în cazul Statelor Unite. „America are vechea meteahnă de a se implica în
conflicte și apoi să-și piardă interesul. Interpușii noștri par să fie
abandonați mereu. În Irak, în Afganistan (fără a mai vorbi despre Vietnam) ceea
ce s-a obținut la finalul războiului putea să fie obținut aproape în orice
moment de după diminuarea entuziasmului inițial. Este trist că au murit atât de
mulți oameni pentru a vedea că pacea se încheie în condițiile actuale”.
Prima vizită la Kiev a lui Lloyd Austin a fost în
aprilie 2022, la scurt timp după vizita premierului britanic de atunci, Boris
Johnson, care, potrivit fostului premier israelian Naftali Bennett, i-a
transmis președintelui Zelenski să nu mai continue negocierile cu Rusia ce se
desfășurau atunci la Istanbul, cu scopul de ajunge la o încetare a focului după
nici două luni de conflict.
„Așa cum au avertizat toate vocile pro-pace, Ucraina
este acum în cea mai proastă situație: să accepte un acord de pace mai prost,
după ce au plătit un preț economic și uman uriaș pentru un conflict prelungit.
În mod pervers, Kievul a fost adus în această situație de cei care au fost
considerați cei mai fervenți susținători ai săi, cei care s-au gândit că războiul
este un mod ieftin de a umili Rusia”, spune jurnalistul Branco Marcetic,
potrivit responsiblecraft.org.
Preluare:
cotidianul.ro
Autor:
Călin Marchievici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu