În ultimii ani, am asistat la un adevărat asalt din partea presei progresiste și a ONG-urilor finanțate din surse externe, printr-un atac programatic la adresa BOR. De fiecare dată când „haita a urlat”, am intervenit prompt și am criticat această politică ateistă a organelor statului și a instituțiilor transnaționale la adresa Patriarhiei Române și a poporului român ortodox prezentat de BOR. De fiecare dată am fost „scut și sabie”, asemenea titlului unui film rusesc, pentru apărarea ortodoxiei și a dreptei credințe strămoșești. Întotdeauna am considerat BOR – cu întregul ansamblu de mănăstiri – pilonul fundamental și primordial al statului și poporului român. De aceea, orice atac la BOR îl consider, ca mirean credincios, un atac personal la adresa credinței mele de mirean credincios practicant.
Am ajuns la vârsta la care pot face diferența între
atacurile plătite de terțe interese statale și civice la adresa BOR, dar și să
observ anumite nereguli scoase la iveală, care nu ar fi trebuit să existe în
cadrul bisericii mele. Ca păcătos și credincios cu multe neajunsuri, nu sunt
menit să judec sau să arunc cu piatra, dar doar constat cu tristețe o
recrudescență a scandalurilor financiare, morale și homosexuale, precum și
pecuniare, legate de unii ierarhi și clerici din BOR, care nu respectă
legământul castității sau „votul monahal pentru sărăcie”. Cazul lui Corneliu
Onilă, fostul episcop de Huși, care ar fi abuzat sexual de tineri și a fost
condamnat de justiția română, a fost dezvăluit de presă, nu de organele de
control ale Patriarhiei Române, care au fost sesizate pe linie administrativă internă
și nu au luat nicio măsură până nu a ieșit totul la iveală în presă și în fața
organelor de anchetă. De ce doar atunci a fost schimbat din funcția ierarhică?
Este de notorietate cazul PS Petroniu, Episcopul
Sălajului, cel acuzat că ar avea zeci de apartamente și imobile și că ar fi
cotropit sufletește de păcatul „simoniei”. Lua oare bani de la parohii ca să
ducă o viață de lux în vacanțe exotice? În fine, și aici doar scandalurile
repetate din presă și intervenția fermă a organelor de justiție, cu probe și
”condamnări”, au făcut ca Patriarhia Română să-l schimbe pe episcopul păcătos
cu un tânăr vrednic și de nădejde ierarh de la Cluj, Benedict Bistrițeanul.
Iarăși îmi pun întrebarea: ce au făcut organele interne de control ale
Patriarhiei Române și ale Mitropoliei Clujului la sesizările preoților și
credincioșilor sălăjeni, exasperați de combinațiile pecuniare ale episcopului
lor? De ce nu au intervenit dinainte să se producă scandalul în presă și să se
ajungă în justiție? E o întrebare firească a unui credincios păcătos, nu o
acuzație. Bineînțeles, Petroniu nu a fost caterisit, ci doar îndepărtat din
funcție. Toate aceste dezvăluiri smintesc.
Un alt caz care a făcut prima pagină a ziarelor este
cel al preotului Ciprian Mega, care a fost repede caterisit de Patriarhia
Română pentru că ar fi dezvăluit un „cuib de homosexuali” din episcopia
Bihorului. Mega a „călcat pe bec” că s-ar fi întâlnit cu Putin la Moscova, fapt
ce le-a dat curaj ierarhilor sistemului patriarhal să-l caterisească. Ierarhi
iubitori de tineri, devoalați de-a lungul anilor, nu au fost doar înlăturați
din funcție, ci cel care a dat mâna cu un „țar” rus. Desigur, nu sunt eu în
măsură să judec, ci doar constat. Un preot de la Schitul Stânișoara este acuzat
că a dansat pe manele, ar fi consumat alcool și că are o relație homosexual?
Dovezile au fost făcute publice de preotul Ciprian Mega. Imediat, influencerii
ortodocși l-au atacat pe preotul caterisit, spunând că le-a făcut publice
dezvăluirile pe seama răzbunării personale. Posibil. Dar de ce s-a ajuns aici
și nu s-a rezolvat înainte problema? Mai mult, Patriarhia Română a dat un
comunicat de presă extrem de dur în acest sens: „În situațiile în care există
probe concrete de abateri grave, sancțiunile prevăzute de Sfintele Canoane, de
dispozițiile statutare și regulamentare în vigoare trebuie aplicate cu
celeritate. Totodată, birourile de presă ale eparhiilor au responsabilitatea de
a informa publicul în mod transparent și la timp cu privire la cercetările
întreprinse și măsurile luate în astfel de cazuri, care pot genera tulburare și
sminteală în rândul credincioșilor.”
Potrivit cuvintelor Domnului Iisus Hristos:
„Smintelile trebuie să vină, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala”
(Matei 18, 7), dezaprobăm abaterile de la disciplina bisericească, dar și
atitudinea celor care, din dorință de răzbunare și nu din spirit de îndreptare,
lansează atacuri coordonate împotriva Bisericii Ortodoxe Române, încercând să-i
defăimeze imaginea în societate.”
Sunt întru totul de acord cu comunicatul Patriarhiei
Române că acestea sunt atacuri împotriva BOR și că trebuie respectate cu
strictețe canoanele privind disciplina ecleziastică. Dar iarăși îmi pun
întrebarea retorică: de ce doar după ce apar în presă sau în anchetele
statului, Patriarhia Română ia măsuri, obligată de scandal, împotriva
ierarhilor sau clericilor pedofili, imorali sau lacomi financiar? De ce
organele de control ale Patriarhiei Române și eparhiilor nu preîntâmpină aceste
cazuri care smintesc poporul român creștin-ortodox înainte ca ele să apară în
presă sau în sălile de judecată? De ce nu se anchetează de la primele sesizări
scrise care se dau pe linie ierarhică de la simplul credincios – curator la
episcop despre unele abateri disciplinare și activități imorale din sânul bisericii?
De ce se tace mereu complice și să dea sentimentul credinciosului mirean că e
„ceva putred” la mijloc? Consider că Patriarhia Română și eparhiile ar trebui
să fie mult mai atente când se anchetează astfel de abateri legate de simonie,
pedofilie, arghirofilie, homosexualitate, să fie zdrobite din fașă în BOR, nu
să se aștearnă sub un preș gros în tăcere aceste „căderi”. Apoi, când apar
public, să fie deliciul presei ateiste. Deci să fim o biserică smerită. E
singura cale spre mântuire.
Dacă organele de control ale BOR și-ar face treaba,
nu ar mai exista dezvăluiri de presă tendențioase din partea ONG-urilor ateiste
și stipendiate. Dreapta credință trebuie păstrată curată și BOR, păstrată
neîntinată de păcatele corupției morale și financiare. Toate aceste dezvăluiri
și tăcerea organelor de control ale Patriarhiei mă dor cumplit și duc la
smintirea poporului ortodox. Nu toți sunt puternici în credință să treacă peste
ele. Cazurile expuse mi-au adus aminte de Evanghelia alungării vânzătorilor din
templu. „Și intrând El în Ierusalim, toată cetatea s-a cutremurat, zicând: Cine
este Acesta? Iar mulțimile răspundeau: Acesta este Iisus, proorocul din
Nazaretul Galileii. Și a intrat Iisus în templu și a alungat pe toți cei ce
vindeau și cumpărau în templu și a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și
scaunele celor care vindeau porumbei. Și a zis lor: Scris este: „Casa Mea, casă
de rugăciune se va chema, iar voi o faceți peșteră de tâlhari!” (Matei 21,
10-13)
Haideți, dragi români mireni ortodocși practicanți –
care facem parte din BOR – să ne gândim la această Evanghelie și să luăm
exemplul Mântuitorului în fața celor care și-au făcut din Biserica noastră –
clerici și mireni – templu de făcut bani și alte păcate. Biserica este făcută
nu doar din ziduri, ci mai ales din suflete. Amin.
Ionuț
Țene

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu