20.01.2026 N. Grigorie Lăcrița
Cuprins:
1. Precizări
preliminare
2.
Deosebirea dintre laptele „natural” și laptele „procesat”
3.
Tehnologia de procesare a laptelui
4.
Laptele în hrana omenirii
4.1.
Laptele în viața omenirii, din punctul de vedere al teoriei creației
4.2.
Laptele în viața omenirii, din punctul de vedere al teoriei evoluționiste
4.3.
Dintotdeauna lapte a constituit mâncarea de bază a oamenilor
4.4.
Starea de sănătate a celor care consumă lapte natural, zi de zi, toată viața,
de mai multe generații
5. Genetica
și intoleranța la lapte este foarte diferită în rândul diferitelor categorii de
populații de pe pământ
6.
Diversiunea cu laptele cancerigen
Bibliografie
Aceasta
deoarece „Omul
este ceea ce mănâncă.”
(Lucretius), sau „Spune-mi ce mănânci și îți voi spune ce ești.”
(G. K Chesterton)
Dar tot
mai grea este cunoașterea (1) atât a acelor produse care sunt sănătoase pentru
organism, care sunt „naturale”, „bio”, „ecologice” (vezi noțiunile de la sfârșit), (2) cât și a celor care
sunt nesănătoase, până la a fi nocive, toxice, cancerigene care ne pun în
pericol sănătatea și chiar viața.
Greutatea
în identificarea și în cunoașterea acestor două categorii de produse este dată (1)
atât de publicitatea mincinoasă, tot mai
mare și mai agresivă, (2) cât și de faptul că gastronomia, în loc să fie arta de a folosi hrana pentru a crea
fericirea,
a ajuns mijlocul prin
care se câştigă banii pe seama sănătăţii populaţiei.
Astfel ajungem să consumăm „produse care sunt frumoase la vedere şi plăcute la
mâncare, dar care ne distruge sănătatea și chiar viața”.
Ceea ce ne surprinde, ne
nedumerește și ne pune în mare încurcătură în alegerea produselor benefice
pentru consum sunt și părerile diferite, până la contradictorii și chiar
toxice, ale unor „așa-ziși specialiștii
în domeniul alimentației sănătoase” asupra unor produse, precum și cu
privire la lapte.
S-a ajuns până acolo încât să se
exprime puncte de vedere aberante, toxice
inclusiv din partea unor specialiști în alimentație,
precum că, consumul laptelui ar fi cancerigen.
Ce specialiști în alimentație sunt aceia care fac asemenea afirmații halucinante, precum că, consumul laptelui ar fi cancerigen?
Despre asemenea specialiști în
alimentație avea dreptate
Voltaire când spunea că „Medicii toarnă medicamente despre care nu ştiu mai nimic,
cu scopul de a vindeca boli despre care ştiu şi mai puţin, în oameni despre
care nu ştiu nimic.” (Voltaire)
Acești specialiști în alimentație, care fac asemenea afirmații contrare
adevărului (prezentat și în acest articol) au uitat faptul esențial că „Adevăratul scop al medicinii este sa-i
salveze pe oameni de consecințele propriilor vicii.” (H.L.Mencken),
și nu să-i îmbolnăvească cu afirmații toxice.
Asemenea
specialiști în alimentație vor ajunge oare să înțeleagă și ei faptul că „Medicul
viitorului nu va mai trata corpul uman cu
medicamente, ci va vindeca și va preveni
bolile cu nutriție.” (Thomas Edison)?
Asemenea afirmații toxice, care sunt în
contradicție totală cu realitatea, sunt cauzate și de faptul că „Legile
țării nu interzic nimănui să fie imbecil.” (G. C. Mosil)
Necazul e că „Proștii mor, dar prostia rămâne” (I.L.
Caragiale)
Scopul acestui articol este să
demonstrez că asemenea afirmații, indiferent de la cine provin, sunt contrare adevărului, sunt cu
adevărat aberante, năucitoare,
contrazic realitățile din viața milenară a consumatorilor permanenți de lapte,
a căror sănătate și vigoare se explică, în mare parte, tocmai pe consumul
permanent de lapte natural și de produse lactate, exemplele prezentate în acest
material fiind convingătoare în acest sens.
1) să se
țină cont de realitățile din viața poporului, și
2) să se
facă o distincție, clară și precisă, între laptele „natural”
și laptele „procesat”.
Numai
cei care nu cunosc
1) adevărul
istoric, conform căruia, de mii de ani, oamenii s-au hrănit cu lapte, ca produs
principal, și au fost sănătoși, și
2) care
este foarte marea deosebire dintre laptele „natural”
și laptele „procesat”,
ajung să
facă afirmații aberante, care induc
informații toxice în rândul populației,
creând și serioase probleme pe plan social, precum că consumul de lapte ar fi cancerigen.
„Prostia este una din
cele mai neobișnuite boli. Bolnavul nu
suferă, în schimb suferă ceilalți.”
(Paul-Henri Spaak)
Din
punct de vedere al elementelor
nutritive:
1) în
timp ce laptele natural este un lapte curat, bio, cu
toate elementele
nutritive intacte, nemodificate,
2) laptele procesat,
vândut în marile magazine alimentare (deținute numai de străini) este total
diferit de cel vândut direct de producătorii români (fermieri, țărani și ciobani), este un zer îmbogățit cu tot felul de proteine vegetale
sau animale, care nu mai are (aproape) nimic comun cu laptele adevărat,
natural.
Procesatori respectivi iau laptele de la
producători, după care îi scot grăsimile și, practic ceea ce rămâne, nu mai e lapte, e un zer.
După ce
a rămas zer, care nu mai are nimic în
el din grăsimea sa naturală, este trecut mai departe la reconstituirea lui în lapte cu o
anumită grăsime, care este obținută din lapte praf.
Următorul
pas este adăugarea
de proteină vegetală sau animală, iar după ce este adus la grăsimea
normală, care este, în general, între 1,5% și 3,5%, merge la stocare și apoi la
consumator.
Deci, procesatorul
extrage grăsimea din laptele natural, pe care o transformată în smântână și unt,
după care se reconstituie
un lapte, prin procesare, cu anumite grăsimi străine laptelui
natural.
Dacă la
prețul laptelui de la raft, se adăugă prețul obținut de procesator pe untul sau
pe smântâna obținute din acesta, atunci prețul laptelui reconstituit ajunge să fie, în
final, de până la 15 ori mai mare decât prețul cu care producătorul a vândut
laptele en-gros.
Așa se ajunge ca, în
loc de un lapte curat, natural, bio, cu toate elementele sale
nutritive intacte, să consumăm un zer îmbogățit cu tot felul de grăsimi,
adică un
lapte cu calorii „goale”, obținute din laptele praf și din proteine
vegetale sau animale, care nu mai are (aproape) nimic comun cu laptele
adevărat, natural.
„Orice aliment care necesită îmbunătățire prin utilizarea
substanțelor chimice nu trebuie în niciun caz considerat un aliment.”
(John H. Tobe)
„Calorii goale”,
în cazul laptelui, rezultă prin prelucrarea
(procesarea) laptelui natural:
1) din
care se scot, se extrag elementele sale nutritive și
2) în
care sunt introduse, artificial, energii, calorii care nu numai că nu sunt
beneficie pentru sănătate (pentru că nu conţin elemente nutritive), dar sunt
chiar dăunătoare prin aceea că dezechilibrează, încetinesc metabolismul, iar pe
termen lung duc la maladii grave precum cancer,
diabet, hipertensiune arterială, Parkinson, Alzheimer etc.
Cu produsele care conțin caloriile goale, precum laptele procesat, mâncăm,
dar, nu numai că nu ne hrănim sănătos, dar chiar ne îmbolnăvim.
„Mâncarea pe care o consumi poate fi fie cea mai sigură și mai puternică forma de medicament,
fie cea mai lentă formă de otravă.” (Ann
Wigmore)
Numai și
numai despre laptele
procesat se poate vorbi / presupune că nu este sănătos pentru
consumul populației, că numai și numai consumul acestuia, frecvent și pe termen
lung, duce la maladii grave, printre care se numără și cancerul.
Toate lucrurile sunt îngăduite, dar
nu toate zidesc.” (1 Corinteni 10:23)
Biblia
ne spune că, din Adam și Eva, primul om născut a fost Cain, care era plugar,
iar al doilea a fost Abel, care era
cioban. (Geneza 4:2)
Cum erau
și frați și primii și singuri oameni pe pământ, făceau schimb de produse între
ei, laptele și produsele din lapte fiind printre produsele cele mai consumate de
Adam și Eva, de Cain și Abel și de urmașii lor.
Consumând
și lapte din plin, Adam a trăit 930 de ani (Geneza 5-5)
De-a
lungul istoriei omenirii, oieritul a
fost una din activitățile de bază ale oamenilor, iar laptele și produsele
derivate din acesta au constituit mâncarea de bază a acestora, zi de zi și
toată viața.
Ci aceea care se adaptează cel mai bine la
schimbări.”
(Charles Darwin)
Deci, și
din punctul de vedere al teoriei evoluționiste, păstoritul a fost prima mare activitate familială / socială din
care oamenii și-au asigurat mare parte din hrana zilnică, respectiv laptele și
produsele prelucrate din acesta.
sau cât de mult vă veţi bucura de viaţă şi
cât de reuşită va fi viaţa pe care v-o faceţi singuri.”
(Dr. Kirschner, Live Food Juice)
Altfel
spus, de mii de ani, laptele și produsele derivate din acesta, au constituit
mâncarea de bază a omenirii.
zi de zi, toată
viața, de mai multe generații
cele mai
bune lecții de viață, deoarece au la bază adevăruri de
necontestat.” (N. Grigorie Lăcrița)
Este
condamnabilă atitudinea acestor „așa-ziși
specialiști” care induc în rândul populației idei toxice, precum că consumul de lapte nu este bun pentru
sănătatea omului, că este cancerigen, fie și numai pentru faptul că ignoră
adevărul, de necontestat, care spune că, de când există omul pe pământ, pentru
acesta mâncarea de bază a constituit-o laptele și produsele derivate din
acesta, cu care au trăit sănătoși.
„Adevărata
cunoaştere este să ştii cât de mare îţi este prostia.”
(Confucius)
Dacă
nu-ți cunoști cât de mare îți este prostia, nu mai ieși și în spațiul public cu
afirmații toxice, care pot provoca numeroase și grave consecințe negative, atât
în rândul populației, cât și pe plan social.
Acești „specialiști toxici”, ignoră, cu bună știință
(fiind puși în slujba unor interese satanice) următorul adevăr, care este și
din zilele noastre, și ușor de verificat.
Sunt
multe localități din țară în care trăiesc zeci de familii de ciobani (într-o
singură localitate, precum Corbi, județul Argeș, Mărginimea Sibiului, județului
Sibiu, Vaideeni, județul Vâlcea etc.), cu înaintași (ascendenți) ciobani de
până la a patra generație.
Acești ciobani
trăiesc mai mult „la oi și cu oile”
decât în casă.
Circa 4
luni din an, „ciobani își duc viața, cu
gospodăria și cu familia, în vârf de munte”, unde este ușor de înțeles că
hrana lor de bază este laptele și produsele derivate din acesta, respectiv
cașul, brânza, urda, iaurtul, laptele bătut, smântâna, untul etc.
Nu se
poate vorbi de zi în care aceștia să nu consume lapte; aproape la fiecare masă
din zi (dimineața, la prânz și seară), ei consumă produse lactate.
Pentru o
mai bună documentare asupra problemei în discuție am discutat (1) cu o distinsă
doamnă medic de familie din localitatea Vaideeni, (2) cu o doamnă medic oncolog
de elită de la spitalul din Vâlcea, și (3) cu o doamnă medic oncolog de elită
(de talie europeană) de la o unitate de oncologie (cu renume european) din Craiova.
1. Doamna
medic de familie, din localitatea Vaideeni, mi-a spus următoarele:
1.1.
Localitatea Vaideeni, fiind o localitate de munte și cu oieritul ca activitate
de bază, pentru toată lumea laptele și produsele lactate fac parte din consumul
zilnic, ca produse de bază.
1.2. Și
eu, născută, crescută și profesând, de zeci de ani, ca medic în această
localitate, consum cel puțin la o masă zilnic lapte și produsele lactate.
1.3. Eu
în evidențele mele nu am nici un cioban înregistrat cu cancer.
1.4.
Dacă laptele ar fi cancerigen, cum populația din această localitate consumă
zilnic lapte și produse lactate, unii chiar și la două – trei mese pe zi, și
aceasta de mai multe generații, aceasta ar însemna ca marea majoritate a
acestor oameni să se fi îmbolnăvit de cancer, din moși-strămoși, ceea ce ar fi
făcut ca acum să nu prea mai existe oameni pe aici; ori, aici sunt oameni
sănătoși, viguroși și cu o bună longevitate, iar dacă au probleme de sănătate,
acestea sunt de altă natură (reumatism etc.).
2.
Doamna medic oncolog de elită la spitalul din Vâlcea, cu o bogată activitate în
domeniul, mi-a spus că NU s-a remarcat faptul, în rândul medicilor oncologi, că
ciobani ar fi predispuși la cancer din cauza consumului zilnic (uneori și de
două – trei ori pe zi) și îndelungat (pe întreaga viață) de laptele și de
produse lactate.
3.
Doamnă medic oncolog de elită (de talie europeană), de la o unitate de
oncologie (cu renume european) din Craiova, pe care am întrebat-o:
1) dacă
a avut pacienți ciobani bolnavi de cancer,
2) iar
dacă da, cât de frecvente sun cazurile de ciobani bolnavi de cancer.
Aceasta
mi-a spus următoarele:
1) la
cei mai mulți pacienți, nu le cunoaștem profesia, ocupația, dar la ciobani,
având în vedere și șarmul lor (pe lângă altele), i-am fi putut ușor identifica;
2) în
mod sigur că ciobanii constituie categoria de populație care este cea mai puțin
frecventă, până la a fi aproape absentă, cu boli de cancer.
Ori,
după spusele „specialiștilor
toxici”, în toate localitățile de oieri, toți ciobani ar fi trebuit
să fie bolnavi de cancer, ar fi trebuit să fi murit de cancer, nu ar trebui să
mai existe ciobani.
Sau,
mergând înapoi în istoria milenară a omenirii
care a trăit zilnic cu laptele, omenirea actuală (aproape că) nu ar trebui
să mai existe dacă laptele este cancerigen!
Ori,
toți acești ciobani au fost și sunt „sănătoși
tun”, puternici și cu o bună longevitate.
Afirmațiile care susțin că
laptele este cancerigen, indiferent de cine le susține, sunt contrare
adevărului, sunt cu adevărat aberante, toxice,
contrazic realitățile din viața milenară a consumatorilor permanenți de lapte,
a căror sănătate, vigoare și longevitate se explică, în mare parte, tocmai pe
consumul permanent de lapte (natural) și de produse lactate, ciobanii români
fiind dovada de necontestat în sprijinul acestui adevăr.
Fiind o
problemă de sănătate de cel mai mare interes pentru întreaga populație, se
ridică următoarea întrebare: de ce nu se fac studii științifice, cu o temeinică
fundamentare, pe problema impactului consumului de lapte la categoriile ciobani,
care sunt cei mai mari consumatori de lapte, aproape la fiecare din cele 3 mese
pe zi?
Afirmațiile
aberante, care induc informații toxice în rândul populației, precum că consumul laptelui ar fi cancerigen, sunt cauzate,
în principal, de faptul că autorii acestora nu cunosc, sau îl cunosc, dar îl ignoră, cu bună știință,
din anumite interese meschine:
1) care
este foarte marea deosebire dintre laptele „natural”
și laptele procesat, rămas numai cu
calorii goale, sau având numai calorii nesănătoase, și
2) faptul
că genetica și intoleranța la lapte este foarte diferită în rândul diferitelor
categorii de populații de pe pământ.
în rândul
diferitelor categorii de populații de pe pământ
LactOza este un compus organic, o
glucidă care se întâlnește în lapte.
LactAza este o enzimă esențială produsă
de organism (în intestinul subțire) care descompune lactoza (zaharidul din
lapte) în glucoză și galactoză, permițând absorbția acesteia.
Intoleranța la
lactOză este o
afecțiune digestivă comună, cauzată de incapacitatea organismului de a digera
lactOza (zahărul din lapte) din cauza lipsei enzimei lactAză, manifestată prin
balonare, diaree, crampe abdominale și flatulență, apărute după consumul de
lactate. Intoleranța la lactoză ține mult și de genetică, de modul în care organismul omului adult mai produce sau
nu lactaza. Majoritatea mamiferelor, și aproximativ
65% din populația umană, pierd capacitatea de a digera lactOza după înțărcare. Capacitatea de a digera lactoza
la vârsta adultă variază considerabil între populațiile umane și este strâns
legată de evoluția umană și de răspândirea creșterii animalelor pentru lapte. Anumite populații au dezvoltat o mutație genetică care menține gena
lactAzei activă și la vârsta adultă. Această mutație este foarte frecventă în
rândul europenilor din nord (zone unde creșterea vitelor și consumul de lapte
au fost practici comune de mii de ani), unde peste 90% – 95% din populație
poate consuma lactate, dar mult mai rară în comunitățile din Asia de Est, Africa sub-sahariană și America de Sud, unde numai circa 10 din populație poate consuma lactate
(sau, altfel spus, unde intoleranței la lapte este de până la 90%). În
populațiile care pot consuma lactate, a avut loc o mutație genetică specifică
(sau mutații genetice diferite în funcție de regiune) care permitea producerea
continuă de lactază, fiind favorizată de
selecția naturală, deoarece oferea un
avantaj nutrițional semnificativ. La aceste populațiile care au intoleranță la lactoză,
ereditatea se transmite: dacă părinții lui x au intoleranță la lactoză, șansele
sunt mult mai mari să o dezvole și urmașii săi; aceasta este genetica. Deci, intoleranța la lactoză ține
mult și de genetică, de modul în care organismul omului adult mai produce sau
nu lactaza. Oamenii care de mii
de ani consumă laptele și produsele lactate, sunt adaptați să producă lactază,
deci se pot alimenta fără probleme cu acestea. Cei din zonele cu intoleranță
mare la lapte au pierdut această posibilitate ca adulți de a produce suficientă
lactază,
și așa apar simptomele. Deci, trebuie să ne cunoaștem bine organismul pentru a
ști ce și cât mâncăm spre a ne fi bine. Laptele se poate consuma și de către
adulți numai dacă nu au alergie la lactoză, sau dacă nu prezintă intoleranță la
lactoză. Alergie la lapte este mai gravă și interdicția lactatelor este mai
strictă ca să nu se ajungă la terapie intensivă. Intoleranța la lactoză, este
cu simtome mai discrete, precum balonări sau diaree la două – trei ore după consum.
Se permite în aceste cazuri consumul moderat al brânzeturilor maturate, precum
parmezan.
Numai
pentru România (și pentru alte țări, pentru care se urmărește colonizarea lor,
inclusiv prin distrugerea și a genei sănătoase a poporului), se promovează politici
toxice, conform cărora consumul de lapte este cancerigen.
Astfel
se explică de ce, de pe urma aceluiași lapte, produs cu multă trudă de țăranii
noștri „Bieţii ţărani români! Se culcă
flămânzi şi se trezesc datori.”(Vasile Ghica), în timp ce
firmele străine care îl procesează (conform celor arătate mai sus( și îl
comercializează și obțin profituri enorme,
dar care, prin diferite inginerii fiscale (stil suveică), fie nu le reflectă
corect în contabilitatea lor, fie sunt transferate în străinătate fără a fi
impozitate.
Dar nimeni nu ia în serios aceste practici care, prin efectele lor
propagate pe multiple planuri, generează numeroase și serioase efecte negative
în întreaga societate, precum: o alimentație nesănătoasă a populație, plătită
și foarte scump, inclusiv cu sănătatea și chiar cu viața; distrugerea lentă,
dar sigură, a sectorului animalier etc.
Și acesta este numai unul dintre numeroasele exemple de practici prin care
„partenerii” noștri au făcut să nu prea mai
avem nimic sănătos, bun al nostru în această ţară, care nici nu prea mai pare
românească, care a ajuns chiar mai rău ca o colonie.
Românie, Românie,
te făcură colonie,
fără nicio bogăție,
iar acum vor să te sfâșie,
printr-o așa-zisă frăție,
până la dispariție.
(N. Grigorie Lăcrița)
Situația în care am ajuns se regăsește și în poezia „Cârmacii”, de Alexandru Vlahuţă, în care
se spune:
„[…]Vai, nenorocită ţară, rele zile-ai mai ajuns!
A lor gheare-nfipte-n pieptu-ţi, fără milă l-au străpuns
Şi-n bucăţi împart, infamii, carnea ta, avutul tău!
Tot ce s-a găsit pe lume mai stricat, mai crud, mai rău,
Ăşti nemernici fără suflet, fără nici un căpătâi,
Ţin a tale zile-n mână, ş-a ta cinste sub călcâi.
Şi călări pe tine, ţară, se cred zei aceste bestii,[…]”
(Din poezia „Cârmacii”, de Alexandru Vlahuţă).
Noțiunea
de „specialiștii în domeniul alimentației sănătoase”
are interpretări destul de largi, dar în acest articol este folosită cu sensul
de nutriționist
și de dietetician (sau nutriționist-dietetician,
dietetician-nutriționist, noțiunile fiind interschimbabile), care este un
profesionist din domeniul sănătății, cu o diplomă universitară fiind
absolventul Facultății de Medicină sau Farmacie, cu specializarea Nutriție și
Dietetică, recunoscut ca expert în nutriție și dietetică de autoritățile
naționale, și care aplică știința nutriției în alimentația și educația
grupurilor sau indivizilor atât în situații de boală cât și pentru prevenirea
și menținerea sănătății.
Bibliografie
https://pressone.ro/apa-cu-tva-si-rusine-cat-costa-sa-ti-fie-sete-intr-un-restaurant-din-romania ;
Pentru
efectele anti-cancerigene ale laptelui: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/un-pahar-mare-cu-lapte-baut-in-fiecare-zi-poate-reduce-riscul-de-cancer-intestinal-cu-o-cincime-potrivit-unui-studiu-3072421
Pentru
„Calorii GOALE”, a se vedea articolul subsemnatului intitulat „Caloriile
„PLINE” și caloriile „GOALE”, postat pe mai multe Site-uri.
https://www.medlife.ro/articole-medicale/lapte-beneficii-proprietati-contraindicatii#
Pentru
viața ciobanilor la stânele din creierii munților: https://adevarul.ro/stiri-locale/hunedoara/viata-la-stanele-din-creierii-muntilor-sureanu-2236170.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu