Microbişti români, cumpăraţi repede trilogia “F.C. Baia Mare – Generaţia Mateianu !” ( II )

Revin la cartea profesorului Ion P. Pop şi la „Nea Vio”, cum îi spuneau băieţii de la F.C. Baia Mare, maestrului Mateianu. Aflăm din acest prim volum, mult aşteptat de microbiştii băimăreni (mulţumim domnule Pop!) lucruri demne de Cartea Recordurilor. Într-un meci pe când Viorel Mateianu antrena Progresul Bucureşti disputat cu Rova Roşiori, jucătorii lui au avut posesia balonului peste 5 minute, cu peste 50 de pase consecutive realizate de fotbaliştii lui! Mateianu avea doar 36 de ani. Mateianu, precursorul lui „Il Luce” ?! Eu zic un DA hotărât.

Din primul volum, cel mai mult m-a impresionat paginile 41-43. De ce ? Este cronica semnată (prin telefon) de Ioan Chirilă a primului meci în Divizia „A” a echipei F.C. Baia Mare cu Dinamo Bucureşti! Un 2-0 neaşteptat de o întreagă Românie! Excepţie: Mateianu şi băieţii lui în galben-albastru. Am fost la meci!!! Primul pe „Dealul Florilor”, acum Stadionul „Viorel Mateianu”. Aveam doar 11 ani! Îi mulţumesc fratelui meu mai mare, Ioan, care pe vremea aceea era student la Sibiu. Ne-am dus să-l vedem pe Dinamo, cu jucători unul şi unul : Cornel Dinu, Dudu Georgescu,Florin Cheran, Sătmăreanu II, Oneaţă Augustin, Cornel Ţălnar, Ion Marin, Custov... Am văzut în schimb o echipă băimăreană minunată, pe alocuri de-a dreptul magnifică, care 4 ani cel puţin, ne-a produs multe bucurii şi satisfacţii şi termina în primele 5 ale campionatului României. Şi acum ştiu echipa noastră pe de rost : Daniel Ariciu - Miron Borz, Ioan Condruc (cpt.), Marin Sabău, Molnar - Imre Sepi, Pamfil Radu, Ioan Mureşan (Şoni Koller), G. Deac(Gogu Dragomirescu) - Sandu Terheş, Adalbert Rozsnyai! Dintre toţi fotbaliştii care au trecut pe la clubul fanion al fotbalului băimărean câţiva mi-au fost mai aproape de suflet iar pe unii chiar i-am cunoscut şi le port recunoştinţă pentru eforturile lor pe dreptunghiul verde : Ioan Condruc, Lucică Bălan, Adalbert Rozsnyai, Miron Borz, Alexandru Koller, Pamfil Radu, Marinică Sabău, Daniel Ariciu, Romulus Buia, Ciprian Danciu, Eugen Frunză, Ovidiu Mic, Anton Weisenbacher.

Dar să revin la cartea maestrului Ion P. Pop, un nou capitol începe cu „cei 14 care au speriat (v)estul”. Primul consemnat cum era şi de aşteptat, este căpitanul echipei - Ioan Condruc. Pornit din Vişeul de Sus (echipa Bradul) ajunge în topurile organizate de ziarul „Sportul”. La sfârşitul unui tur, conform mediilor acordate de cronicarii sportivi, gen Ioan Chirilă, Gh. Nicolaescu, Eftimie Ionescu, ş.a. ajunge să îi devanseze pe fotbaliştii Mircea Lucescu şi Cornel Dinu sau pe Marcel Coraş. Şi vorbind despre Condruc, ar fi bine să închei şi eu asemeni autorului, cu vorbele lui Ioan, căpitanul şi mâna dreaptă a „minunii blonde” : „Mateianu a preţuit foarte mult fotbalul. Mateianu a făcut din fotbal un spectacol. O şcoală.” Din păcate în Baia Mare a zilelor noastre nu se prea vede acest lucru...

După dârzul căpitan Condruc, urmează un alt căpitan la propriu dar şi al sufletelor noastre deoarece a evoluat pentru un singur club, F.C. Baia Mare! Da, aveţi dreptate, e vorba de Marin Sabău! Apreciat de regretatul poet Adrian Păunescu, apreciat de noi toţi, de la mineri la domnişoare de liceu. Aflăm că a jucat împotriva lui Mircea Sandu (actualul preşedinte F.R.F.) dar şi că a fost coleg de echipă cu regretatul internaţional Zoli Crişan la Minerul Baia Mare.

În interviul luat de profesorul Ion P. Pop, la capitolul regrete Marinică Sabău afirmă că cel mai dureros moment a fost: „demiterea lui Mateianu”, deoarece „mai aveam de făcut ceva împreună.” La capitolul bucurii, Marinică se poate lăuda cu familia lui de sportivi de performanţă, unde nora Luciana Ziller şi ginerele Iulian Steriu ( handbalişti) sunt ca şi copii lui.

Marin Sabău este pentru Maramureş un UNICAT pentru fidelitatea şi dăruirea pentru culorile galben-albastre! Cine dintre juniorii sau seniorii de azi ai F.C. Universitar Maramureş ar dori să-i urmeze exemplul?!

Gelu DRAGOŞ