Moment de cultură excepţional la Ulmeni ( I )

Sâmbătă, 17 noiembrie 2012, la Pizzeria „Romantica” a avut loc un moment de cultură deosebit datorită lansării cărţii „FC Baia Mare – Generaţia Mateianu”, Editura „Enesis”, autor  ION P.POP cât şi profesionalismului dovedit de scriitorul Radu Botiş, preşedintele Asociaţiei „Ars Vivat”, gazda evenimentului. Peste 40 de persoane l-au aşteptat pe cronicarul sportiv cel mai titrat din Ardeal, iar printre cei prezenţi i-am remarcat , pe lângă trei dintre eroii cărţii: Adalbert Rosznayai, Marin Sabou, Zoltan Illeş, pe scriitorul Alexandru Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor din România, poeta Titina Nica Ţene, poetul Vasile Morar, profesorul Traian Rus, scriitorul Mihai Ganea, criticul literar Virginia Paraschiv, prozatorul Milian Oros, jurnalistul Gelu Dragoş, poetul Dumitru Fânăţeanu, prozatorul Ioan Meteş Morar Chelinţanu, profesor Viorel Pop, scriitorul Alexandru Ganea, prozatoarea Aurelia Oancă, epigramistele Viorica Găinariu-Tazlău şi Aurelia Velea, cântăreaţa Andreea Botiş, poetele Mădălina Zete şi Tabita Pop, actorul Doru Fârte, Gina şi Florian Călăuz, ec. Ioan Ardusădan, ing. Ioan Mătieş, candidat pentru Parlamentul României, reprezentanţi ai administraţiei locale şi alţi invitaţi.

             Vădit emoţionat, domnul Ion P. Pop, după cuvântul de bun venit rostit de părintele Radu Botiş, a spus: „În afară de iniţiativa particulară a lui Vasile Morar, nimeni, nici un oficial nu m-a invitat la Ulmeni până acuma, deşi după absolvirea facultăţii am profesat în Chelinţa şi doi ani am fost chiar directorul Şcolii din Ulmeni.” Apoi domnul Pop i-a invitat în prezidiu, alături de Domnia-sa, de domnul Alexandru Florin Ţene, de Virginia Paraschiv şi Radu Botiş, pe Adalbert Rosznayai, primul fotbalist care a obţinut titlul de maestru al sportului, pe Marin Sabou, căpitan II în echipa lui Mateianu şi fotbalistul care a jucat, caz unic, la o singură echipă: FC Baia Mare; Zoltan Illeş, patronul clubului şi şcolii de fotbal „Viorel Mateianu”Baia Mare.

            Autorul cărţii a ţinut să mulţumească celor care au făcut posibilă prezentarea cărţii la Vişeu de Sus, unde a fost prezent şi fotbalistul Ioan Condruc, la Sighetu Marmaţiei prin grija lui Virgil Codrea, moderator Octavian Butuza, la Satulung, cu sprijinul Cenaclului „Petre Dulfu” din localitate, moderator Gelu Dragoş şi două lansări în Baia Mare la Şcoala de fotbal „Viorel Mateianu” şi Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”.

           A luat apoi cuvântul eseista Virginia Paraschiv care a ţinut să precizeze faptul că pentru ea profesorul Ion P. Pop este un oaspete deosebit la Atelierul Literar al Ligii Scriitorilor Maramureş şi că a impresionat-o încă de la început cu fragmentul citit atunci: „De dragul tău mi-am cumpărat adidaşi”.

         Actorul Doru Fârte, originar din Ulmeni a apelat la telefonul personal pentru a pune muzică şi a citi din cartea „FC Baia Mare – Generaţia Mateianu”. La finalul numărului său a spus simplu: „Deşi nu i-am devenit ginere cum miţaş fi dorit, sunt onorat pentru invitaţie, iar oraşul Ulmeni şi domnul Pop merită această onoare de a se întâlni în mijlocul lui noiembrie.”  A vorbit apoi fără microfon, vocea îl ajută, un discipol al maestrului Ion P. Pop, poetul Vasile Morar: „Demult n-am învârtit atâtea idei din Chelinţa până aici. N-am găsit nimic glorios. Despre Ion P. Pop nu se poate vorbi uşor, deoarece maramureşenii ştiu că dânsul scrie cronică sportivă de când se ştiu ei. Domnul profesor toată viaţa m-a protejat şi mi-a dat spaţiu datorită unei generozităţi cum numai la dânsul am găsit. (...) Provincialismul este un lucru păgubos şi vina este a noastră deoarece ne asumăm acest lucru. Dacă Ion P. Pop ar fi avut o măsuţă în Bucureşti altfel era perceput astăzi. Dar geniul lui Ion P. Pop a fost, este şi rămâne, iar el a fost urmat de geniul jucătorilor de la FC Baia Mare, iar cartea care ne-o propune astăzi este să ne aducem aminte de momentele glorioase ale unei echipe fanion a Maramureşului cât şi despre tinereţile noastre.”

                                                                          Gelu DRAGOŞ

Profesorul Ion P. Pop a revenit la Ulmeni cu nostalgie

 Sâmbătă, 17 noiembrie, ora 13,oo în faţa Hotelului „Sport”din Baia Mare, unde cronicarul sportiv Ion P. Pop îşi ţine arhiva personală impresionantă, s-au adunat „ca la nuntă”maşinile firmei „Ginflor” pentru a duce oaspeţii scriitorului la Ulmeni, unde a avut loc un eveniment deosebit: prezentarea (cea de-a şasea!) ultimei cărţi scrise de profesorul Ion P. Pop „F.C. Baia Mare – Generaţia Mateianu”, Editura Enesis.

          Prin grija scriitorului şi preotului Radu Botiş, preşedintele Asociaţiei culturale „Ars Vivat” la eveniment au participat şi Alexandru Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor din România şi poeta Titina Ţene.

         Evenimentul la care au participat peste 40 de persoane din Baia Mare, Codru şi Chioar s-a desfăşurat la Pizzeria „Romantica” şi i-a avut ca protagonişti pe trei dintre fotbaliştii emblematici ai Generaţiei Mateianu: Adalbert Rosznay, Marin Sabou şi Zoltan Illeş dar şi pe membrii Ligii Scriitorilor din Maramureş, preşedinte dr. Mihai Ganea. Deşi primarul Lucian Morar a lipsit din motive obiective (campanie electorală) l-a suplinit cu brio tatăl său, cunoscutul poet Vasile Morar care l-a elogiat pe fostul său profesor, ajuns apoi director la şcoala din Ulmeni. În cuvinte alese au vorbit despre puternica personalitate a profesorului, cronicarului sportiv, ziaristului şi omului Ion P. Pop în ordine: cei trei fotbalişti enumeraţi mai sus, scriitorul Alexandru Florin Ţene, preot Radu Botiş, actorul Doru Fârte (care a citit din cartea prezentată), prof. Traian Rus, poetul Vasile Morar, scriitorul Milian Oros, eseista Virginia Paraschiv, ziaristul Gelu Dragoş, scriitorul Mihai Ganea. Au recitat poetele Tabita Lavinia Pop şi Mădălina Zete. A luat cuvântul şi inginerul agronom Ioan Mătieş, candidat în Parlamentul României, care a promis sprijin în editarea unui CD cu toate cântecele lui Emil Gavriş, originar din Chelinţa, un demers al aceluiaşi neostenit şi neliniştit Radu Botiş.

     Din manifestarea care a ţinut peste trei ore (adică cât două meciuri de fotbal!) am reţinut că Ion P. Pop;  „a creat stilulul Ionică Pop” (Traian Rus), „este un impecabil exemplu de etică” (Virginia Paraschiv), „Ion P. Pop scrie sport de când mă ştiu eu” (Doru Fârte), „geniul gazetăresc a lui Ion P. Pop a fost urmat de geniul jucătorilor de la F.C, şi nu invers.” (Vasile Morar), „este cel mai titrat ziarist sportiv din Maramureş” (Marin Sabou),  „documentat, stil inconfundabil, ne dă informaţie densă pe metru pătrat”(Gelu Dragoş), „generos, şinea cu echipa şi la bine şi la rău” (Adalbert Rosznay).

   La final domnul Alexandru Florin Ţene a concluzionat : „...Pot decreta Ulmeniul capitala culturală a ţării după întâlnirea noastră din această superbă după-amiază de noiembrie!”.

                                                                                   Gelu DRAGOŞ

CARTE - GENERATIA MATEIANU - Enciclopedia generatiei de aur a fotbalului maramuresan

Cartea ”FC Baia Mare: Generatia Mateianu” - volumul I a fost prezentata, in acest weekend, la o reuniune a scriitorilor de la Satulung, la eveniment fiind prezent si autorul, cunoscutul jurnalist Ioan P. Pop, presedinte al Asociatiei Presei Sportive din Maramures. Volumul face parte dintr-o trilogie pe care gazetarul o dedica sportului rege: fotbalul. Priceprea la scris, acumulata in cei aproape 50 de ani de activitate, nenumaratele ore petrecute in tribuna dar si minutiozitatea in documentare a facut ca volumul sa fie apreciat nu doar de microbisti. Nu doar acestora li s-a parut captivanta cartea in care se vorbeste despre generatia de aur a fotbalului maramuresean. 
”Generatia Mateianu” - volumul I cuprinde aproape 500 de citate din 60 de autori, precum si peste 50 de fotografii cu o valoare deosebita. Este un document, dar si o enciclopedie a celor mai titrati fotbalisti ai judetului, care au scris istorie in sportul local dupa performantele avute. Pe atunci tribunele erau arhipline, spectatorii putand sa vada in Baia Mare meciuri cu echipe de top in Europa, cum e Real Madrid. FC-ul a ingenunchiat pe Fiorentina Florenta, vicecampioana Italiei in anul ”squadra azzurra” era campioana lumii, moment rememorat de Ioan P. Pop. 

“Echipa avea in componenta sase campioni mondiali: patru in proaspata campioana mondiala a Italiei si doi in campioana precedenta Mondialului, Argentina. Cand am vazut formatia si cv-ul fotbalistic, m-am intrebat: «Ce cautam noi aici?» Eram doar in divizia B. Si s-a intamplat sa invingem cu 3-1. Multimea din tribune atat a ovationat echipa incat jucatorii, dupa ce au salutat publicul, au fost rechemati de la vestiare siaplaudati ca si marii artisti”, a povestit momentele de glorie ale fotbalistilor din Generatia Mateianu. 

Primul volum al trilogiei s-a lansat in Baia Mare in prezenta presedintele Asociatiei Sportive din Romania, Dumitru Graur, iar ulterior ziarul Pro Sport i-a dedicat doua pagini. “Cartea aceasta imi este foarte draga. Probabil ca este o chestiune de psihologie sa iti placa ultimul nascut, dar oricum imi place de ea si pentru ca a fost intampinata cu mai putina rezerva, cu care noi, ziaristii din provincie, ne obisnuisem, adica cu aceasta falsa selectie de valori, care pornea neaparat de la un criteriu geografic”, a marturisit autorul. 

La evenimentul din weekend a fost prezent si unul dintre fotbalistii Generatiei Mateianu. Marian Sabau a remarcat tocmai detaliile inserate in volum si pe care multi dintre cei implicati in gruparea baimareanu le-au uitat. “Trateaza un subiect drag mie pentru ca se refera strict la generatia mea, generatie care a adus satisfactie in fotbalul maramuresean. Este scrisa cu mult profesionalism de cineva care chiar a facut parte din sistem si a fost foarte apropiat sportului, in general, si fotbalului in acea perioada”, declarat Marin Sabau, fundas central in echipa FC-ului. 

Cei care au reusit sa citeasca primul volum au precizat ca evenimentele surprinse sunt o adevarata lectie pentru generatia actuala, pasionata mai mult de bani decat de fotbal. “Inseamna foarte mult pentru tanara generatie. De exemplu, Marin Sabau a jucat 18 ani numai la FC Baia Mare. Calitatea asta, fidelitatea, nu prea o gasesti in zilele noastre. Din pacate, banul primeaza. O sa vedeti aici cum Condruc, venit din Viseu de Sus, a facut furori si a ajuns sa joace in echipa nationala. Conteaza foarte mult sa ne aducem aminte, sa invatam, iar cei care vin dupa noi sa le urmeze exemplul”, a declarat Gelu Dragos, cel care a organizat prezentarea de carte din Satulung. 

Jurnalistul sportiv Ioan P. Pop a declarat ca a inceput deja sa scrie la cel de-al doilea volum, pe care doreste sa il lanseze in acest an.


                                                                                                                                      Anca Popescu

Microbişti români, cumpăraţi repede trilogia “F.C. Baia Mare – Generaţia Mateianu ! ( V )

Fiind un subiect atât de generos, „F.C. Baia Mare - Generaţia Mateianu” repede am ajuns cu lectura la pagina 147. Titlul „Clopotul lui Gauss al celor cinci campionate” numai valorosul cronicar sportiv Ion P. Pop putea să-l dea. Aflăm multe din intimităţile echipei preluate de pe locul nouă în Divizia „B”, seria a III-a, de către cel care va deveni CEL MAI MARE ANTRENOR DE FOTBAL PE CARE L-A AVUT MARAMUREŞUL. Comparabil doar cu LASCĂR PANĂ ori GHEORGHE DEMECA! Citim cu nesaţ despre întâlnirea lui Viorel Mateianu cu presa sportivă locală, în fapt cu „LECTORUL” Ion P. Pop şi colegul lui, Mihai Mureşan de la „Pentru Socialism”. Avea nevoie de ei. A pus umărul şi Nicolae Petricec. Volumul I continuă într-un ritm alert cu extrase din cronicile publicate în ziarul local, în cele de specialitate sau săptămânale despre viitoarea divizionară „A”, cu un destin eminescian. Intuind parcă promovarea, la pagina 178 Valentin Turcu ne răsfaţă cu un catren : „Învingându-i pe clujeni/Fotbaliştii băimăreni/Au făcut, sigur, pas mare/Spre...dorita promovare”. Din nou cu o precizie a timpului şi spaţiului parcurs de F.C. Baia Mare, cu formulele de echipă şi autorii golurilor, clasamentele, topul jucătorilor, ecourile din ziarele vremii, declaraţiile actorilor de ppe gazon,cum numai scriitorul Ion P. Pop le putea aduna şi aşterne „nemţeşte” şi literar pe hârtie, continuu să lecturez cu plăcere şi să visez la un nou început pentru fotbalul băimărean, sub bagheta lui Buia. Autorul se foloseşte în reliefarea izbânzii F.C.-ului de a promova în „A”, de nume sonore ca : Ioan Chirilă, Cristian Ţopescu, regretatul fotbalist Nicolae Dobrin, Ovidiu Ioaniţoaia, Adrian Păunescu, Eugen Barbu, Grigore Ilisei, Emanuel Valeriu, Dumitru Vişan, Mihai Mureşan, W.M. Lindley (antrenor Leeds), Stelian Trandafirescu, Marius Popescu, Dumitru Graur, sculptorul Mihai Olos, Fănuş Neagu, ş.a. În mod cert, fotbaliştii băimăreni (ei, fair-play, recunosc asta!) nu ar fi aşa de cunoscuţi şi iubiţi şi azi dacă despre bucuriile şi necazurile lor, despre victoriile şi înfrângerile uneori nemeritate nu ar fi scris publicistul şi scriitorul Ion P. Pop. Despre „Fenomenul Mateianu” a scris în special în rubrica „Basorelief” care a devenit la fel de celebră ca un Condruc, Bălan, Radu Pamfil, Bela Rozsnyai, Sabău, Koller, Terheş, Mureşan şi ceilalţi. Acum când am citit şi ultima pagină, unde aflu că profesorul Ion Pop s-a folosit de 73 titluri de surse bibliografice, de 60 de autori şi 478 de citate, îmi dau seama ce muncă de Sisif trebuia să fi fost pe umerii lui. Dar cum lui nu i-a fost frică de muncă niciodată şi s-a împletit acest fapt cu pasiunea lui pentru sport, iată că a reuşit în premieră o trilogie despre „sportul rege”.

Aşteptăm cu interes apariţia la Editura „Enesis”, director Aurel Jentea, a următorului volum, toţi iubitorii fotbalului şi nu numai ei. Este o carte, de fapt 3 cărţi de pus în bibliotecă!

Despre izbânzile fotbalistice ale lui Mateianu ar fi încă atâtea de spus ! După ce Selecţionata divizionară „B1”(cu 9 fotbalişti băimăreni în componenţă, inclusiv Hoffmeister şi Roatiş) a învins Naţionala cu 3-1! lumea sportivă uimită aştepta o explicaţie a fenomenului. Explicaţia simplă a „Minunii Blonde”a venit şi a fost aceea că „fac antrenamente de 2-3 pe zi, uneori un antrenament chiar şi în ziua meciului”! Cât de actual era Mateianu, oameni buni! Cât de utilă este cartea în primul rând pentru antrenorii zilelor noastre (gen Piţurcă, Ilie Stan, Ciubotariu, Răzvan Lucescu şi ceilalţi), dar şi pentru fotbalişti. Ion P. Pop „loveşte” acolo unde trebuie cu peniţa. Nu te obligă să memorezi fapte sau să le judeci, te face să-ţi pui întrebări existenţiale, să-ţi faci un „feed-back” al propriei persoane. Nu ştiu cine a inventat METAFORA SPORTIVĂ dar Ion P. Pop o stăpâneşte în mod sigur...Este printre puţinii după ce ne-au părăsit Fănuş Neagu, Ioan Chirilă, Ion Băieşu, Adrian Păunescu sau Eugen Barbu.

Gelu DRAGOŞ

Microbişti români, cumpăraţi repede trilogia “F.C. Baia Mare – Generaţia Mateianu” ! ( IV )

9.Gheorghe Molnar. Băimărean get-beget, provine dintr-o familie cu încă o soră şi 3 fraţi. Şi-a iubit învăţătorul (Herman) şi i-a plăcut matematica. Despre Gigi Molnar aflăm că era „jucătorul care-l dubla pe portarul Ariciu” şi era un adevărat „înger păzitor” al porţii băimărene! Şi asta în postură de fundaş stânga... Le-a făcut viaţa grea adversarilor direcţi fiindcă era tenace, bătăios şi foarte viguros. Despre episodul „Spitalul de boli contagioase” vă las pe dumneavoastră să citiţi şi judecaţi. Închei cu mărturisirea lui despre perioada Mateianu :”Jucam fotbal de plăcere. Important, în echipă nu erau vedete care să fie cu un cap peste ceilalţi”.

10. Ioan Mureşan. Cel mai bun jucător al turului 1980-1981, dintre sutele de fotbalişti ale celor 18 echipe din Divizia „A”. Nouă ani a fost prezent în loturile naţionale de juniori, tineret, olimpic şi are o selecţie la Naţionala mare. A jucat toată perioada Mateianu. A fost coleg la Steaua cu Iordănescu, Florin Marin, Ştefan Sameş, Tudorel Stoica, i-a avut ca antrenori printre alţii Gheorghe Constantin, Traian Ionescu, Constantin Cernăianu. Şi peste toţi pe Viorel Mateianu! Îmi amintesc cu plăcere cum îl vânam pe Ioan Mureşan în anii terminali ai liceului, pe Aleea Dobrogei, (unde locuia), după un autograf, împreună cu colegul meu de bancă Gavril Petruş, azi un respectabil inginer ce lucrează în domeniul panificaţiei. Era scump un autograf Ioan Mureşan ! Şi încă nu îşi arătase marele lui talent ca mijlocaş la cea mai titrată echipă din România...

11. Pamfil Radu. Mare pescar. Pescuia des la Someş sau în bălţile din jurul lui în zona Lucăceşti. Ne-am împrietenit definitiv. Iuliu Ionuţ îi căuta râme şi coropişniţe din gunoiul vitelor. Putea foarte bine să fie şi actor. Ar fi făcut furori la Holywood în mod sigur. Era un generos, la rugăminţile noastre ne povestea multe „episoade” din cariera lui de fotbalist la Dinamo sau F.C. Baia Mare. Nu vorbea niciodată rău despre colegi. Lua partea frumoasă a lucrurilor. I-a marcat gol lui Coman care atunci era portarul echipei naţionale! Descoper citind despre regretatul Răduţu, cum îi spuneau prietenii, că profesorul lui de biologie Vasile Boboc mi-a fost şi mie mult mai târziu la Liceul nr. 4. Autorul cărţii îl caracterizează foarte bine : „Jucător de spectaculos dribling, insistent pe toată durata partidei. Radu s-a bucurat de simpatia cronicarilor sportivi şi a publicului, fiind aplaudat peste tot”.

12. Adalbert Rozsnyai. Poate cel mai longeviv jucător de fotbal pe care-l cunosc din fotbalul românesc. Mi-l amintesc de la Jiul Petroşani, ştiu că a jucat la Dinamo Bucureşti. Om de bază în trupa lui Mateianu. Responsabil cu golurile decisive. Golgeter înnăscut. Adormea fundaşii. Poate de aceea întotdeauna în tribune îi ţineam pumnii strânşi ca să înscrie, avea şi sânge alb-roşu. Avea în orice caz un dezvoltat simţ al porţii, al golului. Cireaşa unui meci, nu? Scriitorul Ion P.Pop îl aseamănă cu Viorel Mateianu. Vă invit să citiţi cele 6 argumente ale Domniei sale. Ce poate fi mai măgulitor decât atât „Nea Roji”?

13.Imre Szepi. A urcat ca şi în teren mereu, de la Divizia „C” la echipa naţională! Vitezistul echipei, Imre realiza suta de metri într-un timp apropiat de recordul României la atletism! Consătean cu Emerich Dembrovski. Amândoi deosebiţi atât în teren cât şi în afara lui. La întrebarea domnului Pop „Care a fost cea mai mare bucurie ?” Imre Szepi a răspuns firesc :”După familie, a fost aceea de a fi fotbalist într-o echipă atât de interesantă cum a fost F.C. Baia Mare”. O echipă condusă de un bun psiholog în persoana lui „Nea Vio”!

14. Alexandru Terheş. Un răsfăţat al tribunelor! Un intelectual în adevăratul sens al cuvântului. S-a căsătorit cu colega lui de clasă, Mirela. Doi copii reuşiţi : Alexandra şi Claudiu.S-a stabilit cel puţin pentru o vreme la Oradea. A fost cel mai tânăr din trupa de aur, marca Viorel Mateianu. A jucat mulţi ani la Sportul stundenţesc cu fotbalişti unul şi unul, numai dacă îl amintim pe Hagi. Terheş este un nume greu în fotbalul românesc. Splendite interviurile luate de autorul cărţii celor 13. Încheiem cu cei 14 „magnifici”, cu cuvintele lui Alexandru Terheş :”Nu pot să spun că am fost cel mai bun, cel mai tare, cel mai frumos, cel mai mare. Dar pot spune că am fost ACOLO”. Aşa este şi ne este dor de vremile acelea şi nouă. Cronicarul Ion P.Pop tocmai asta face cu trilogia „F.C. Baia Mare. Generaţia Mateianu”. Ne alină durerile...

Gelu DRAGOŞ

Microbişti români, cumpăraţi repede trilogia “F.C. Baia Mare – Generaţia Mateianu !” ( III )

Al treilea radiografiat este „portarul-libero” Daniel Ariciu, despre care aflăm că e muscelean, la fel ca pictorul şi poetul Ion Georgescu! Câteva recorduri deţine şi Daniel : a suferit de-a lungul carierei 21 de comoţii celebrale (!), dar este mândru că în 4 ediţii de campionat n-a primit nici un cartonaş galben, de roşu nici nu mai vorbim. Şi ce portar temperamental era !

Acum Daniel este stabilit în Israel (Natania) cu cea de-a treia soţie, Rodica, şi lucrează la un azil. Îşi propune să se întoarcă pensionar de acolo, în 2017, la Constanţa, unde şi-a cumpărat un apartament lângă sora lui.

Lucian Bălan. Îmi doresc asemeni autorului Ion P. Pop să condensez informaţiile despre carte, dar când vine vorba de Lucică Bălan nu pot! Cu Răzvan, fiul lui, sunt prieten pe Facebook. Lucică a fost adus la Baia Mare de către antrenorul dr. Victor Stănculescu. Deşi firav, avea talent cu carul. Mingicar ? Nu cred. Talentul întotdeauna şi l-a pus în slujba echipei. Aşa a făcut mai tîrziu şi la Steaua. Cu Viorel Mateianu şi F.C. Baia Mare a debutat în Divizia „A”. Are cel mai impresionant CV dintre toţi. Campion european în 1986 cu Steaua. A dat mâna cu Nicolae Ceauşescu, care l-a decorat. Cu echipa militară a fost campion al României de 4 ori! Dar tot mai bine s-a simţit cu „generaţia de aur” a echipei F.C. Baia Mare! Deşi bucureştean, se întoarce de fiecare dată în Baia Mare. A şi declarat în acest sens : ” Niciodată nu voi părăsi Maramureşul!”.

Urmează Miron Borz. I-am reproşat scriitorului Pop stând la o cafea în „aula” Academiei O.J.T., faptul că a scris prea puţin despre el. Am să-l citez şi o să vă daţi seama şi dumneavoastră de ce. „După ieşirea din circuitul fotbalistic, destinul lui a fost unul trist. Anturaje labile. Soţia şi fiica îl părăsesc. Îşi pierde şi locuinţa. Moare stupit în Spitalul din Baia Mare...”Păcat de Miron! Era imperial în apărarea F.C.-ului. A jucat pe „Santiago Bernabeu” cu Real Madrid! Era cult. Generos. Naiv. Bonom. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Gigi Deac, este din Bogdan-Vodă.Aflăm că îşi iubea mult mama; învăţătoare i-a fost Elena Bindea, mama regretatului deputat Liviu Doru Bindea. Deac îşi aminteşte cu drag de meciul de debut cu campionii României, Dinamo. La un moment dat Cornel Dinu i se adresează lui Sătmăreanu II :”Mă, numără-i pe aştia că-s mai mulţi!”. Cel mai frumos gol l-a marcat cu Craiova Maxima! Pentru Gheorghe Deac familia şi amintirile cu şi despre „Generaţia Mateianu” sunt cele mai mari averi. „Noi, jucătorii şi Nea Vio am fost o adevărată familie.Nu te lăsa sufletul să-ţi cerţi colegul. Ne respectam. Ne ajutam. Săream unul pentru altul şi ne corectam greşelile”. Cuvinte perfect valabile şi azi, dar oare cine le pune în aplicare ?

7. Constantin Dragomirescu. S-a stabilit în Australia. Prin 1990-91 am servit o cafea cu el într-un băruleţ de pe Griviţei. Mi se pare că era a lui. Gogu Dragomirescu a înscris în meciul cu Dinamo din finala Cupei României, ediţia 1981-1982. A jucat în ambele partide cu Real Madrid. A cochetat cu loturile naţionale: de tineret, olimpic. Dragomirescu, un fotbalist băimărean al „Generaţiei de Aur”!

8. Alexandru Koller. Autorul scrie cel mai mult despre Şoani Koller. Avea date despre el. Merită. Au colaborat bine împreună. Koller trăieşte intens alături de fenomenul fotbalistic băimărean. În teren cât şi în afara lui era ELEGANT. După încheierea carierei, la puţin timp a devenit preşedintele clubului băimărean. A fost coleg de clasă la Târgu Mureş cu Boloni! A debutat în „A”la nici 18 ani cu Rapid Bucureşti, pe Giuleşti.A jucat la naţională contra lui Blohin(U.R.S.S.) şi Lato (Polonia). L-au antrenat printre alţii : Viorel Mateianu, Valentin Stănescu, Constantin Cernăianu, Mircea Rădulescu. A jucat pe „Maracana”(Brazilia). Încheiem acest mini CV Alexandru Koller, cu cuvintele lui :” În concluzie, la club am câştigat glorie, bani, relaţii, imagine. Toate acestea m-au propulsat ca om de afaceri. Uneori, cu multe peripeţii, unele inevitabile”. Perioada Mateianu o caracterizează astfel :”Cea mai frumoasă perioadă din cariera mea. Perioada în care m-am format. Am fost remarcat pe plan naţional. Selecţionat în reprezentativa României. A fost vârful formei mele sportive”. Mulţumim Alexandru Koller pentru cuvintele spuse la adresa lui „Nea Vio”. Ai fost şi eşti un adevarat LORD!

Gelu DRAGOŞ

Microbişti români, cumpăraţi repede trilogia “F.C. Baia Mare – Generaţia Mateianu !” ( II )

Revin la cartea profesorului Ion P. Pop şi la „Nea Vio”, cum îi spuneau băieţii de la F.C. Baia Mare, maestrului Mateianu. Aflăm din acest prim volum, mult aşteptat de microbiştii băimăreni (mulţumim domnule Pop!) lucruri demne de Cartea Recordurilor. Într-un meci pe când Viorel Mateianu antrena Progresul Bucureşti disputat cu Rova Roşiori, jucătorii lui au avut posesia balonului peste 5 minute, cu peste 50 de pase consecutive realizate de fotbaliştii lui! Mateianu avea doar 36 de ani. Mateianu, precursorul lui „Il Luce” ?! Eu zic un DA hotărât.

Din primul volum, cel mai mult m-a impresionat paginile 41-43. De ce ? Este cronica semnată (prin telefon) de Ioan Chirilă a primului meci în Divizia „A” a echipei F.C. Baia Mare cu Dinamo Bucureşti! Un 2-0 neaşteptat de o întreagă Românie! Excepţie: Mateianu şi băieţii lui în galben-albastru. Am fost la meci!!! Primul pe „Dealul Florilor”, acum Stadionul „Viorel Mateianu”. Aveam doar 11 ani! Îi mulţumesc fratelui meu mai mare, Ioan, care pe vremea aceea era student la Sibiu. Ne-am dus să-l vedem pe Dinamo, cu jucători unul şi unul : Cornel Dinu, Dudu Georgescu,Florin Cheran, Sătmăreanu II, Oneaţă Augustin, Cornel Ţălnar, Ion Marin, Custov... Am văzut în schimb o echipă băimăreană minunată, pe alocuri de-a dreptul magnifică, care 4 ani cel puţin, ne-a produs multe bucurii şi satisfacţii şi termina în primele 5 ale campionatului României. Şi acum ştiu echipa noastră pe de rost : Daniel Ariciu - Miron Borz, Ioan Condruc (cpt.), Marin Sabău, Molnar - Imre Sepi, Pamfil Radu, Ioan Mureşan (Şoni Koller), G. Deac(Gogu Dragomirescu) - Sandu Terheş, Adalbert Rozsnyai! Dintre toţi fotbaliştii care au trecut pe la clubul fanion al fotbalului băimărean câţiva mi-au fost mai aproape de suflet iar pe unii chiar i-am cunoscut şi le port recunoştinţă pentru eforturile lor pe dreptunghiul verde : Ioan Condruc, Lucică Bălan, Adalbert Rozsnyai, Miron Borz, Alexandru Koller, Pamfil Radu, Marinică Sabău, Daniel Ariciu, Romulus Buia, Ciprian Danciu, Eugen Frunză, Ovidiu Mic, Anton Weisenbacher.

Dar să revin la cartea maestrului Ion P. Pop, un nou capitol începe cu „cei 14 care au speriat (v)estul”. Primul consemnat cum era şi de aşteptat, este căpitanul echipei - Ioan Condruc. Pornit din Vişeul de Sus (echipa Bradul) ajunge în topurile organizate de ziarul „Sportul”. La sfârşitul unui tur, conform mediilor acordate de cronicarii sportivi, gen Ioan Chirilă, Gh. Nicolaescu, Eftimie Ionescu, ş.a. ajunge să îi devanseze pe fotbaliştii Mircea Lucescu şi Cornel Dinu sau pe Marcel Coraş. Şi vorbind despre Condruc, ar fi bine să închei şi eu asemeni autorului, cu vorbele lui Ioan, căpitanul şi mâna dreaptă a „minunii blonde” : „Mateianu a preţuit foarte mult fotbalul. Mateianu a făcut din fotbal un spectacol. O şcoală.” Din păcate în Baia Mare a zilelor noastre nu se prea vede acest lucru...

După dârzul căpitan Condruc, urmează un alt căpitan la propriu dar şi al sufletelor noastre deoarece a evoluat pentru un singur club, F.C. Baia Mare! Da, aveţi dreptate, e vorba de Marin Sabău! Apreciat de regretatul poet Adrian Păunescu, apreciat de noi toţi, de la mineri la domnişoare de liceu. Aflăm că a jucat împotriva lui Mircea Sandu (actualul preşedinte F.R.F.) dar şi că a fost coleg de echipă cu regretatul internaţional Zoli Crişan la Minerul Baia Mare.

În interviul luat de profesorul Ion P. Pop, la capitolul regrete Marinică Sabău afirmă că cel mai dureros moment a fost: „demiterea lui Mateianu”, deoarece „mai aveam de făcut ceva împreună.” La capitolul bucurii, Marinică se poate lăuda cu familia lui de sportivi de performanţă, unde nora Luciana Ziller şi ginerele Iulian Steriu ( handbalişti) sunt ca şi copii lui.

Marin Sabău este pentru Maramureş un UNICAT pentru fidelitatea şi dăruirea pentru culorile galben-albastre! Cine dintre juniorii sau seniorii de azi ai F.C. Universitar Maramureş ar dori să-i urmeze exemplul?!

Gelu DRAGOŞ

Microbişti români, cumpăraţi repede trilogia “F.C. Baia Mare – Generaţia Mateianu” ! ( I )

Am citit într-un timp record primul volum din trilogia “F.C. Baia Mare – Generaţia Mateianu”, deoarece este o carte captivantă, scrisă bine, scrisă cu sudoare şi nopţi nedormite, cu grija de a nu omite sau jigni pe cineva, o carte în care de multe ori te regăseşti şi tu cititorule, fie în postură de copil fără griji care baţi mingea pe maidan, fie în aceea de om matur, cu griji şi nevoi, într-o societate românească democratică care uită lucrul cel mai important – românul de rând. Dacă vrei să evadezi puţin din atmosfera acestor zile, vă propun cu căldură această carte.

Primul volum scos pe piaţă,”Generaţia Mateianu” fascinează încă din prolog. Foarte multă informaţie adunată în timp dar scrisă “altfel”, nu în stil gazetăresc, precis şi livresc. Ion P. Pop, sper să nu se supere, are ceva din scriitorul şi cronicarul sportiv Ioan Chirilă, pe care l-am citit din scoarţă în scoarţă.

În “Note biografice” începe aşa cum se cuvine, cu artizanul acestei echipe minunate F.C. Baia Mare, “minunea blondă” antrenorul ei, Viorel Mateianu. Aflăm pentru început despre Lipăneşti-Prahova, apoi lucruri inedite despre jucătorul lui “U” Cluj-Napoca, despre prima lui soţie Eugenia Tărăngoiu, componentă a echipei de scrimă a României cu care are un copil, Dan Mihai (mort prematur, la nici 28 de ani!) dar şi doi nepoţi, Viorel şi Dan. Citim pe nerăsuflate despre cea de-a doua soţie şi ultima, Michaela Vlădeanu şi cel de-al doilea său fiu, Vlăduţ. Citim trişti despre dispariţia fizică a antrenorului Viorel Mateianu, cu lux de amănunte. Ne dăm seama că profesorul Ion P. Pop a uzat de toate cunoştinţele pe care le-a putut contacta cât şi de citirea tuturor ziarelor vremii. Mi-a plăcut titlul “ S-a stins o stea!”. Aşa este. De remarcat că i-au adus omagiu sau au fost la înmormântarea sa din Cimitirul Militari printre alţii : Angelo Niculescu, Mircea Lucescu, Cristian Gaţu, Rică Răducanu, Mihai Stoichiţă şi întîrziatul Emerich Jenei.

Citesc apoi cu şi mai mare interes ( paginile dinainte sunt de vină ! ) “Viorel Mateianu, biografie fotbalistică” şi chiar dacă unele informaţii despre Viorel Mateianu se repetă, nu sunt supărătoare, dimpotrivă te fac să te îndrăgosteşti şi mai mult de copilul din Lipăneşti, juniorul, fotbalistul divizionar “A” şi mai apoi titularul naţionalei care din cauza unui accident a ratat de puţin Campionatul Mondial de fotbal din Mexic 1970! Paginile 22 până la 44 sunt o adevărată Istorie a fotbalului românesc! Credeţi-mă ! În preajma lui Mateianu sau invers, au stat atâtea personalităţi ale fotbalului românesc sau au avut un cuvânt de spus pentru izbânzile viitoare încât totul e adevărat, nimic “umflat” sau neadevărat.

Gelu DRAGOŞ