Basorelief 1952 - la 40 de ani

Dinspre redactori şefi... recunoaştere. Basorelief - elixirul cititorilor
Ioan Retegan. Inginer silvic. A fost cel care m-a adus la ziar (1 martie 1970). Colaboram la publicaţia judeţeană de pe vremea liceului (1953-1956). Dus acolo de Mihai Olos - cunoscut om de cultură, important artist plastic (coleg de promoţie 1956). Redactorul şef Ioan Retegan mi-a acordat încredere pentru prima ieşire în “arena presei sportive”: interviu cu celebrul Gruia (1970) titan al handbalului românesc şi mondial - proaspăt campion mondial la Paris • M-a asistat colegul de redacţie Vasile Radu Ghenceanu - poet, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Domnul Ioan Retegan mi-a aprobat lansarea unei rubrici inedite, acceptînd “ingredientele” propuse: titlu, apariţie săptămînală joi - informaţii (multe de culise) din sportul maramureşean, naţional, mondial - spaţiu - 1-3 coli ministeriale (A4) - statornicit în “Graiul “ la 1/2 pagină de ziar • Convorbirea a avut loc în cabinetul dînsului de la redacţie (ianuarie ‘72). A urmat lansarea (3 februarie 1972). Ziarul nr. 5603, anul XXII. Şi a urmat lungul drum spre mîine care azi se numără în 40 de ani (aproximativ 14.600 zile). Îi mulţumesc pentru şansa acordată, pentru încredere, pentru încurajări în momente convulsive. Îi rămîn veşnic îndatorat.
Vasile Gaftone. Timp de 13 ani a semnat săptămînal- bun de apariţie pentru Basorelief. Iată mesajul său: 40 de ani - vîrsta pragului dintre tinereţe şi maturitate. Şi vîrsta mereu tinerei rubrici Basorelief ai cărei sculptori - Ion P. Pop, Mihai Mureşan, mai tîrziu şi Ioana-Ramona Pop - au “lucrat-o” cu o măiestrie demnă de o capodoperă sportivă. Căutată şi citită cu sufletul la gură, în toţi aceşti ani frumoşi, atît de împătimiţi, cît şi de ocazionalii iubitori ai sportului din Maramureş, Chioar, Codru, Lăpuş. Şi nu numai. Ca redactor şef mă sfădeam adesea cu corifeii Secţiei de Sport - cea mai activă din redacţie - pentru că mă copleşeau cu volumul enorm de informaţii, reportaje, cronici, cerîndu-le mai mult “scurtisime”. Ştiu că nu odată i-am supărat pentru aceste zgîrcenii de spaţiu tipografic. • Basorelieful cu bogăţia şi varietatea inepuizabilă de evenimente, nume şi performanţe sau rostiri aforistice, opinii, critici etc. a fost pentru cei vreo 90.000 de cititori (tirajul ziarului era, în zilele cu sport, de 37-40.000 de exemplare) elixirul acestora. Basorelief - veritabilă operă ziaristică. Basorelieful a fost şi va rămîne un unicat, un model de ziaristică sportivă.
Mihai Grigorescu. Secretar de redacţie şi redactor şef. Deşi în doliu şi îndurerat de moartea soţiei sale, nu ne-a uitat, oferindu-ne cuvinte frumoase. • Sînt şi eu mîndru că am participat la această venerabilă rubrică. A fost o perioadă bună pentru ziarul nostru. Sînt bucuros pentru dumneavoastră - autorul rubricii - că aţi menţinut Basorelieful cu perseverenţă. Este clar: dacă n-ar fi fost bună, această rubrică n-ar fi rezistat. În mod cert este o scriere de presă care place • Cei de mai sus au condus ziarul din 1970 (data venirii mele în presa judeţeană) pînă în anii 1989 - decembrie. Perioadă sensibilă, dificilă cînd orice interpretare “aspră” (uneori eronată) a actului de presă putea deveni de mare risc pentru gazetar • Din 1989 - decembrie - încoace au condus “Graiul”: Augustin Cozmuţa - dublu licenţiat, critic de artă, autor de cărţi; Gheorghe Pârja - poet, cu funcţii de conducere în Uniunea Ziariştilor Profesionişti (UZP), membru al Uniunii Scriitorilor din România; Vasile Iluţ - constant component al Consiliului de Adminsitraţie, cu vizibile aptitudini în administrare, manager al unei firme din industria de încălţăminte, speranţa redresării suportului material al ziarului • Toţi trei m-au sprijinit în menţinerea Basoreliefului • Le aduc respectuoase mulţumiri.
De la Direcţia Judeţeană de Sport şi Tineret Maramureş
Corneliu Săvoiu. Profesor. Sportiv şi antrenor de performanţă la volei. Director executiv la DJST MM • Este moment de bucurie, satisfacţie şi mîndrie regională pentru tot ceea ce înseamnă sportul de performanţă şi sportul pentru toţi. Că acest lucru se întîmplă în zona noastră iar faptul că această rubrică se bucură de o asemenea continuitate, scoate în evidenţă importanţa practicării exerciţiului fizic sau a sportului de performanţă de către comunitate, acest lucru fiind prezentat cu modestie şi pricepere, cu consecvenţă - foarte mult profesionalism de către autor.
Despre Basorelief în “Încă o capitală a sportului românesc”
Cristian Anghel. Conf. univ. dr. Baschetbalist de A. Fost primar... longeviv • Basorelief - o soluţie prin care jurnalistul reuşea să “smulgă” mai mult spaţiu pentru sport într-un ziar care, înainte de 89 era obligat să... Demersul este parte a istoriei sportului maramureşean într-un oraş care s-a numit “încă o capitală a sportului românesc”. Am beneficiat de sprijinul său jurnalistic oferit cu generozitate şi profesionalism, pe tot parcursul carierei mele sportive şi administrative. Am apreciat tenacitatea, pasiunea, forţa şi puterea de muncă a autorului care pot constitui un exemplu pentru tînăra generaţie de ziarişti.
De la Antrenori Emeriţi citire
Lascăr Pană. Această rubrică - Basorelief a fost una din cele mai reuşite teme. Mă bucur că după 40 de ani, ea mai continuă. Este extraordinar! Sper ca autorul s-o poată duce mai departe. • Ioan Gherhard. Această rubrică mi-aduce aminte de două episoade din viaţa mea • Primul. Cînd eu şi Petrică Albu am apărat poarta Cenaclului Flacăra condus de Adrian Păunescu. După un spectacol la Sala sporturilor Dacia din Baia Mare. De partea cealaltă - Minaur. Basorelieful a consemnat momente picante • Al doilea. Cînd m-am despărţit de Minaur. Aţi scris cuvinte impresionante: “Îmi pare rău că doi tehnicieni de mare clasă handbalistică - antenori emeriţi - se despart în felul acesta!” • În Basorelief s-a scris mult despre handbal. • Iosif Szabo. Primul antrenor emerit de Culturismul românesc. Cea mai trainică rubrică. Unicat în presa sportivă din Ţara Asta Românească. • Aţi prezentat cea fost mai frumos. Rubrică aşteptată de cititorii de sport în fiecare joi.
• Basorelief în cartea “Patru secunde ale unei mari victorii”
de Hristache Naum şi Ion P. Pop, Baia Mare, 1985. Două ediţii (albastră şi roşie). În paginile 70-73: “Minaur în Basorelief sau 10 ani alături de handbaliştii băimăreni”. Extragem . “La Palatul Marii Adunări Naţionale a avut loc solemnitatea înmînării de ordine şi medalii conferite prin decret prezidenţial pentru rezultate deosebite la Jocurile Mondiale Universitare dela Bucureşti 1981: echipa României - aur la handbal - masculin. Ordinul Meritul Sportiv Clasa I: Lascăr Pană, Maricel Voinea, Iosif Boroş” (B din 1982) • “Sala Studio” din Sighetu Marmaţiei: Colocviu cultural-sportiv. În direct şi pe viu: interviul lui Cristian Ţopescu luat antrenorului Lascăr Pană (B din 1984). “Minaur a cîştigat Cupa Fair-Play atribuită de FR H. Minaur a primit o telegramă din Negreşti-Oaş: “Oşenii sînt cu voi” (B din 1976). Dedicaţii pentru Minaur: N.I. Petriceic, G: Paşca, V. Turcu, Nicu Moldovan. • B din 1984 - bilanţul internaţional al Minaurului: 338 partide jucate - 262 cîştigate - 13 egale - 63 pierdute • N.I. Petricec: “Minaur a rămas pentru noi pupila de preţ a luminii iar pentru ţara-ntreagă, ochiul deschis spre lumea handbalului.

În viziunea unui coleg de redacţie. Între vulcanul actualităţii şi fascinaţia arhivei

Alec Portase. Distins cu două improtante recunoaşteri: Premiul Clubului Român de Presă (CRP) 2003 şi Premiul UNESCO pentru cartea “Codice pentru mileniul următor”, 2006 acordat de scriitorul Alexandru Minorov - preşedintele UNESCO pentru România • Preocupări pentru sport (ca ziarist) - despre box în ziar, în cărţi şi în documntare; ca practicant: călător în peisajele (cercetarea peşterilor), Maramureşului, României şi chiar ale lumii. • Lumea sportului a ascuns întotdeauna şi acele informaţii de culise, care, uneori, pot captiva atenţia cititorilor mai mult decît cronica de la însăşi întrecerea sportivă. Cine să descopere aceste frînturi de informaţii “secrete” dacă nu reporterul scormonitor, insistent, îndrăzneţ pînă la a fi curajos? Mai încolo, de la dezvăluiri incendiare, la blîndeţea unui ton construit din inspirate metafore, este spaţiul în care îşi spune cuvîntul harul ziaristului. Din suportul Basoreliefului, ajuns la patru decenii, s-a ridicat şi informaţia mereu la zi, ca şi fotografia-poveste despre puterea şi iscusinţa omului din arenă. Ca proeminenţele dintr-un basorelief, care aduc în actualitate figurile unor personaje legendare, tot aşa şi Basorelieful nostru, adesea, a readus în atenţie informaţii şi imagini din arhive îngălbenite de timp, şi ele îngrijite cu profesionalism şi mare dragoste faţă de meseria de ziarist.
De la cluburi şi conducătorii lor
Heinrich Schorsch (fost patron la FC Baia Mare) - mesaj din Antalia - Turcia. Citesc cu drag Basorelieful. Cel mai frumos lucru din ceea ce există în ziarele de sport.
• Toader şi Ioan Şuştic. Avocat şi economist. Conducători la FC Amicii Sighetu Marmaţiei (şi diversele ei variante). Felicitări şi la cît mai multe numere. La mulţi ani! FC Amicii, AS Inter 07 Sighetu Marmaţiei. • Bogdan Constantin. Profesor de sport. Antrenor de handbal. Fost director la CSŞ2 Baia Mare. Contribuţii importante la lansarea şi dezvoltarea handbalului feminin din Maramrueş • Admir temeinicia şi curajul vostru de a lupta - o viaţă de gazetar - pentru a exista şi a pune în valoare munca şi rezultatele muncii noastre. Pentru Basorelief şi pentru cel care te-a creat - tatăl tău - din inimă vă mulţumesc!
Scriitorii pentru BASO
Florica Bud • Membru în Consiliul Uniunii Scriitorilor din România, preşedintele Cenaclului Scriitorilor din Maramureş • Basorelieful: exemplu de profesionalism din care răzbate dragostea pentru limba română, respectul pentru sport şi sportivi. Pentru publicul cititor, public pe care îl răsfaţă cu vibraţiile scrisului său străbătut de un fior liric adevărat. Un public iubit, de dragul căruia IPP şi-a cumpărat - preţ de-o rubrică ... adidaşi. Cu preţuire, îţi dorim la mai multe “Însemnări sub clar de mov”, la mai multe zile din “Jurnal sentimental”.
Vasile Morar • Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Aproape 20 de cărţi - poezie şi proză. Inclusiv una cu tematică sportivă • Cînd am auzit de puhoiul de ani cîţi au curs de la primul număr al Basoreliefului, îmi venea să zic, precum personajul lui Marin Preda: Aşa ceva nu există! (după ce a privit trei zile girafa). Cîtă ploaie, cîtă trăire, incandescentă, cîte personaje şi personalităţi, cîtă viaţă şi, vai, cîtă moarte! Toate au trecut ...
Ioana Ileana Şteţco. Poetă. • Salutăm umbre şi oameni. Pe ger, pe ninsoare. Se aniversează oameni şi cărţi, oameni şi ziare, oameni şi rubrici, oameni şi oameni. Se sprijină omul pe munca sa şi visează. Mulţi dintre cei cu efigia conturată pe Basorelief sînt umbre şi umbrele - şi caută casă în inima noastră. Iară iubirea nu se lasă de timp. Cîntă, Basoreliefule - nu există viscol să te poată acoperi!
Nicolae Scheianu • Scriitor • În 40 de ani, săptămînal, cu o răbdare şi migală de invidiat pentru mulţi, IPP a alcătuit în cuvinte un Basorelief care e, de fapt, un fel de Columnă a Sportului maramureşean şi a celor care i-au dedicat performanţei sportive timpul şi viaţa.
O voce feminină
Crina Liliana. Învăţătoare. Profesoară. Masterată. Membră a APSR • Basorelieful trebuia să existe. Nu pentru a fixa o ţintă cît pentru a urma un drum. Ne întîlnim în prezent cu viitorul trecutului iar “B” e temeinicia unui vis împlinit, e truda încununată a unei vieţi închinate sportului şi scrisului. Autorul nu şi-a trădat niciodată convingerile esenţiale ci şi le-a apărat împotriva lumii întregi, uneori. Rezultatele sînt dăltuite în lumina performanţelor, sporindu-le strălucirea.

LECTOR